REVISTA PRESEI 18.02.2015

• ADEVARUL

• Elena Udrea, în arest la domiciliu, dar n-are voie să vorbească cu Pescariu, Cocoş şi Topoliceanu

Elena Udrea va fi cercetată în arest la domiciliu, decizia magistraţilor Curţii Supreme fiind una definitivă. Judecătorii au luat, marţi, în discuţie contestaţia deputatului împotriva sentinţei prin care a fost arestată preventiv în dosarul "Microsoft" şi au decis ca acesta să fie eliberat din arest preventiv. Elena Udrea este citată la DNA, miercuri, la ora 9.30, pentru a oferi lămuriri suplimentare privind denunţul pe care l-a făcut pe 30 ianuarie împotriva şefului SRI Florian Coldea, a anunţat avocatul ei Marius Striblea. Anunţul a fost făcut după ieşirea Elenei Udrea din arest. Potrivit deciziei dată de judecător, Elena Udrea nu are voie să comunice cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu, Ana Maria Topoliceanu sau cu membri familiilor acestora, direct sau indirect.

• Frăţia Ponta-Ghiţă: baschet, bani, politică

Prietenia dintre Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă a început în urmă cu 10 ani, în sala sporturtilor din Ploieşti, şi a continuat în afaceri şi în politică. Legătura dintre premier şi patronul RTV a evoluat şi în plan politic, astfel încât Ghiţă a avut o contribuţie decisivă la alegerea lui Ponta în fruntea PSD, în urmă cu cinci ani. O serie de stenograme scoase la iveală de Sorin Ovidiu Vîntu relevau faptul că Sebastian Ghiţă a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ca Victor Ponta să iasă câştigător în lupta cu Mircea Geoană pentru şefia PSD. "Când a avut Ponta discurs am dat microfoanele tare, când vorbeau ăilalţi dădeam microfoanele încet, ştii că eu aveam boxele, tot", se lăuda Ghiţă, potrivit stenogramelor. După ce a ajuns în fruntea partidului, Ponta a inventat o funcţie pentru prietenul său şi l-a adus în conducerea PSD. Ghiţă a primit funcţia de preşedinte PSD online, statut care îi permitea să participle la Comitetul Executiv Naţional (CExN), forul decizional al PSD.

• Sebastian Ghiţă, şeful CJ Prahova Mircea Cosma şi fiul lui, urmăriţi penal

Deputatul PSD Sebastian Ghiţă a fost pus urmărire penală într-un dosar privind infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene. Suspectaţi în acest caz sunt şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi fiul său, deputatul Vlad Cosma, care au fost puşi şi sub control judiciar. În acest caz a mai fost dus la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti pentru audieri şi Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta. Deputatul Sebastian Ghiţă a ieşit din sediul DNA, acesta declarând că s-a început urmărirea penală pe numele său. Potrivit unui comunicat emis de procurorii DNA, împotriva lui Ghiţă s-a pus în mişcare acţiunea penală şi în plus acesta a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Astfel, în următoarele două luni acesta nu va avea voie să părăsească ţara, să plece din localitate fără să anunţe Poliţia sau să ia legătura cu martorii din dosar.

• Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost reţinut

Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost reţinut, marţi, după ce a fost audiat timp de mai multe ore la DNA Ploieşti, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, executate de SC Grossman Engineering Group, al cărei administrator este. Într-o singură zi, cumnatul lui Ponta, Iulian Herţanu, confidentul premierului din PSD, deputatul Sebastian Ghiţă, şi colegii săi de partid Mircea Cosma, fost preşedinte al PSD Prahova, şi deputatul PSD Vlad Cosma, au ieşit din sediul DNA în calitate de inculpaţi. Aceştia sunt suspecţi într-un dosar de fraudă cu fonduri europene.

• Situaţia devine tragică în estul Ucrainei. Separatiştii au intrat în oraşul strategic Debalţevo

Separatiştii pro-ruşi au intrat în Debalţevă, unde armata ucraineană încearcă să păstreze controlul asupra acestui oraş nod strategic din estul Ucrainei, în ciuda acordului de încetare a focului care a intrat în vigoare duminică. Localitatea este controlată, parţial, de către rebeli, potrivit lui Ilia Kiva, reprezentantul oficial al ministerului ucrainean de Interne în regiunea Doneţk. Situaţia se schimbă de la o oră la alta la Debalţevo, nod de comunicaţii strategic în estul Ucrainei, unde ostilităţile au continuat şi marţi, în pofida armistiţiului intrat în vigoare la 15 februarie. Gara feroviară din această localitate a trecut deja parţial sub controlul insurgenţilor proruşi, iar lupte se dau în acest moment în centrul oraşului, practic, pentru fiecare stradă, a declarat şeful filialei Ministerului ucrainean de Interne pentru Doneţk, Ilia Kiva.

• Întâlnirea între Orban şi Putin a durat două ore

Vizita preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta a stârnit ample mişcări de stradă. Maghiarii cer Uniunii Europene să-i apere de legăturile pe care premierul Viktor Orbán este hotărât să le consolideze cu Moscova. Delegaţiile Ungariei şi Rusiei, conduse de premierul Viktor Orban şi de preşedintele Vladimir Putin, au semnat o serie de acorduri marţi, la Budapesta, inclusiv unul în domeniul gazelor, anunţă surse citate de MTI. Cele două ţări au semnat un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear şi privind deschiderea unui consulat al Ungariei în Kazan (Republica Tatarstan). De asemenea, au fost semnate acorduri privind sistemele medicale, studiile superioare şi cooperarea regională. Potrivit MTI, cele două delegaţii au semnat şi un acord în domeniul gazelor care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile pe care le consumă.

• Creştere să fie, dar să o simţim şi noi. Cât sunt de realiste previziunile despre economia României?

Toate prognozele dau o creştere economică pentru acest an, însă nici o cifră nu se apropie de potenţialul de dezvoltare al României, şi nici nu asigură convergenţa cu economiile dezvoltate din UE, scrie Adevărul Financiar. Potenţialul de creştere al PIB-ului este estimat de analiştii de la compania britanică de consultanţă Capital Economics la 4%, la fel ca în cazul Bulgariei, Turciei sau Poloniei. Alţi economişti sunt chiar mai optimişti, profesorul Mircea Coşea, bunăoară, care aprecia anul trecut acest potenţial ca fiind de peste 5%, potrivit sursei citate. Un analist de la EY, Alexis Karklins, vede acest indicator ca fiind situat între 4 şi 5%. Deşi conceptul de creştere potenţială nu are o definiţie unanim acceptată, se consideră a fi ritmul maxim de dezvoltare al unei ţări, fără ca efectul de supraîncălzire a economiei să se manifeste. Alte păreri consideră că României i s-ar potrivi mai bine creşteri de 6% pe an, pentru ca dezvoltarea să fie resimţită efectiv şi în buzunarele noastre.

• ANPC: Băncile nu vor mai putea urmări clienţii cu credite după vânzarea imobilului în garanţie

Băncile nu vor mai putea urmări alte active sau veniturile viitoare ale clienţilor cu credite având garanţii imobiliare, chiar dacă din executarea garanţiei nu a rezultat acoperirea integrală a obligaţiilor de plată, potrivit unui proiect de lege publicat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) care preia o directivă UE. "În orice situaţie, riscul de creditare se împarte între creditor şi consumator iar returnarea sau transferarea către creditor a garanţiei sau a veniturilor obţinute din vânzarea garanţiei este suficientă pentru rambursarea totală a creditului ", se arată în proiectul de act normativ publicat de ANPC şi citat de Mediafax. Documentul mai prevede că, în cazul imposibilităţii consumatorilor de a accepta majorarea dobânzii, creditorul nu are dreptul să denunţe unilateral sau să rezilieze contractul.

• BANCHERUL

• Platile cu cardul la POS-uri si retragerile de bani de la ATM-uri stabilesc noi recorduri de crestere

Bancile si IFN-urile au emis in ultimul trimestru al anului 2014 un numar de 1,1 milioane carduri destinate clientilor persoane fizice si firme, aproape inca o data mai multe decat in aceeasi perioada a anului precedent, arata datele BNR publicate ieri. Este vorba in principal de carduri expirate si reinnoite, dar si de emitere de carduri pentru clientii noi. Numarul de carduri valide in circulatie detinute de populatie si de firme a ajuns la finalul lui 2014 la un total de 14,5 milioane de unitati, un nou record istoric, fata de 14,1 milioane in septembrie 2014 si 13,5 milioane cate se inregistrau inainte de izbucnirea crizei, in decembrie 2008. Insa nu toate cardurile valide se utilizeaza de catre detinatorii acestora, din diverse motive, precum existenta mai multor carduri la banci diferite sau intreruperea virarii unor sume de bani pe carduri, precum cele din salarii.

• ANPC vrea sa transpuna Directiva 17 printr-o lege neclara si contradictorie privind conversia creditelor in valuta

Protectia Consumatorilor (ANPC), condusa de Marius Dunca, a publicat in scopul dezbaterii publice proiectul de lege care traspune in legislatia nationala Directiva europeana nr.17 privind creditele ipotecare, in care se reglementeaza si modul in care se efectueaza conversia creditelor in valuta. Mai precis, se prevede posibilitatea conversiei la cursul zilei stabilit de BNR, precum si o reducere de cel putin 10% a dobanzii sau comisionului creditului, in cazul cresterii cursului cu 20%. Legea urmeaza a intra in vigoare abia in 21 martie 2016, adica exact la termenul limita de transpunere a directivei europene (dupa 2 an de la intrarea in vigoare a Directivei, la 21 martie 2014), asadar nu reprezinta o solutie pentru depasirea actualei crize a creditelor in franci elvetieni.

• CURENTUL

• Remus Borza îşi riscă precara libertate în licitaţia de implementare SAP de la Hidroelectrica

Înalta Curte l-a condamnat pe Remus Borza la un an de închisoare pentru conflict de interese privind 34 acte materiale. În minuta Hotărârii, judecătorul îi "atrage atenţia inculpatului Borza Remus Adrian asupra dispoziţiilor art.83 din Codul penal", adică dispoziţiile privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepselor în cazul săvârşirii unei infracţiuni în cursul termenului de încercare. Termenul de încercare curge din 16 februarie 2015. Aşadar dacă infractorul condamnat ce conduce Hidroelectrica mai săvârşeşte o infracţiune chiar şi pedepsită cu amendă penală, se revocă măsura suspendării executării pedepsei de un an de închisoare. Curentul a scris in 08 ianuarie despre licitaţia de implementare SAP, articol în urma căruia Remus Borza a recunoscut în interiorul unui drept la replică încălcarea legislaţiei privind achiziţiile publice. Însă conform unor surse bine informate Remus Borza e pe punctul de a călca pe bec în timpul termenului de încercare.

• CURIERUL NATIONAL

• CFR Marfă rămâne la stat şi în 2015

Ministerul Transporturilor prevede pentru acest an cheltuieli de 10 mil. lei cu consultanţa şi rapoartele de evaluare ale companiilor Tarom şi CFR Marfă, "fără însă ca finalizarea acestora să se realizeze până la finele anului 2015". Comisiile de privatizare pentru cele două companii primesc 815.000 lei, în timp ce cheltuielile cu reclama şi publicitatea vor însuma 500.000 lei. Ministerul Transporturilor nu intenţionează nici în acest an să vândă acţiunile deţinute la CFR Marfă, în ciuda angajamentului luat faţă de Comisia Europeană în 2013, potrivit căruia privatizarea va fi finalizată în luna mai a acestui an. În loc să elaboreze o nouă strategie de privatizare, menită să evite eşecul răsunător din 2013, Ministerul Transporturilor cuprinde în bugetul său de venituri şi cheltuieli pentru acest an cheltuielile aferente consultanţei "pentru pregătirea privatizării" şi a celor pentru rapoartele de evaluare în procesul de privatizare...

• Avertisment din Germania: Scenariul din Cipru se poate repeta în Grecia

Bogaţii Greciei şi deponenţii străini în băncile elene îşi retrag acum banii în baza unui aranjament al BCE. Grecia traversează în această perioadă o criză a fugii capitalului precum cea din Cipru de acum trei ani, spune Hans-Werner Sinn, preşedinte al Institutului de cercetare Ifo din Germania. Într-un material publicat în Financial Times, acesta recomandă introducerea unor măsuri de control al capitalului pentru a preveni un şoc major pentru sistemul bancar elen. Numai în luna decembrie a anului trecut au fost transferate peste graniţă 7,6 miliarde euro, echivalentul a 4% din Produsul Intern Brut al Greciei, pentru ca tumultul generat de alegerile parlamentare câştigate pe 25 ianuarie a.c. de formaţiunea stângii radicale Syriza să accelereze lichidările de depozite la aproximativ două miliarde euro pe săptămână.

• China intră în Noul An, cel al Caprei de Lemn

Astăzi, pe 18 februarie, chinezii din întreaga lume sărbătoresc intrarea în Noul An, cel al Caprei de Lemn. Fiind cea mai importantă sărbătoare tradiţională a chinezilor, în prima zi a Anului Nou Lunar începe şi Festivalul Primăverii, care durează 15 zile, terminându-se cu un eveniment impresionant - Festivalul Lampioanelor. Potrivit vechilor legende, Huang Di - Împăratul Galben, considerat fondatorul civilizaţiei chineze - a numit câte un animal pentru a reprezenta fiecare an, în cicluri de câte 12. Este vorba de şobolan, bou, tigru, iepure, dragon, şarpe, cal, capră, maimuţă, cocoş, câine şi porc. Capra este al 8-lea semn din zodiacul chinezesc şi, încă din antichitate, acest animal a devenit strâns legat de traiul chinezilor. Fiind considerat un animal foarte paşnic, cei născuţi în Anul Caprei sunt consideraţi a fi foarte calmi, tăcuţi şi rezervaţi. Prin urmare, Anul Caprei va fi un an al păcii, al renunţării la conflicte şi al armoniei dintre oameni.

• Primarul oraşului Comarnic: Din cauza cumnatului lui Ponta, Comarnicul arată ca după bombardament

Dorian Botoacă (PMP), a declarat pentru România Liberă că din cauza lucrărilor efectuate de firma Grossman, deţinută de Iulian Herţanu, cumnatul lui Victor Ponta, şi a Euroconstruct, oraşul arată "ca după bombardament". "Din cauza cumnatului lui Ponta, de la firma Grossman, şi din cauza firmei Euroconstruct, Comarnicul arată de doi ani ca după bombardament. Contractul început în ianuarie 2012 trebuia finalizat în februarie 2014. Suntem în februarie 2015 şi nici după un an nu sunt realizate. Eu, ca inginer constructor, vă spun că nici 70% din lucrări nu sunt realizate şi sunt şi prost făcute", a spus primarul Botoacă.

• Preţul petrolului brent, înapoi la 62 de dolari pe baril

Preţul petrolului a crescut ieri până la nivelul de 62 dolari/baril, aproape de zona maximului din acest an pe fondul ameninţărilor din Orientul Mijlociu şi al opririi unor capacităţi de producţie în SUA, transmite Reuters. Egiptul a bombardat luni ţinte din Libia, iar guvernul regional din Kurdistanul Irakian semiautonom a ameninţat cu oprirea exporturilor de ţiţei dacă autorităţile de la Bagdad nu alocă către entitate o parte din buget. Acestea sunt ştirile care au alimentat o escaladare a cotaţiilor internaţionale ale petrolului la acest început de săptămână. Susţinerea acestei creşteri vine dintr-o percepţie crescândă potrivit căreia există riscuri pe partea de ofertă, spune Carsten Fritsch, analist la Commerzbank. Din tendinţa pe termen scurt, reiese că preţul ar putea continua să urce în continuare, completează acesta

• Veniturile Orange au scăzut cu 2,7% în 2014

Anul trecut, veniturile Orange România au ajuns la 909 milioane de euro, din care 233 milioane de euro în ultimul trimestru. "Veniturile totale au înregistrat o scădere cu 2,7% faţă de 2013, din cauza impactului tarifelor de interconectare. Eliminând acest impact, creşterea veniturilor din 2014 faţă de cele înregistrate în anul anterior este de 4,2%", se arată într-un comunicat remis redacţiei. La finalul anului 2014, Orange avea 10.531.000 de clienţi, cu o creştere de 95.000 comparativ cu perioada similară a anului trecut.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cumnatul lui Victor Ponta, anchetat pentru afaceri penale

O anchetă a procurorilor DNA dezvăluie că politicieni locali au favorizat firma unei rude a premierului României. Dosarul vizează deturnarea de fonduri europene, dintr-un contract public de 10 milioane de euro. Cheia principală a cazului este cumnatul lui Victor Ponta. Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, era audiat aseară la sediul DNA Ploieşti. Potrivit unor surse judiciare, el este cercetat pentru constituire de grup infracţional organizat, într-un dosar de deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală. Herţanu era audiat, la sediul DNA Ploieşti, de la ora 10.00. La închiderea ediţiei, unul dintre complicii acestuia, Mihai Coman, fost consilier al directorului de la Hidro Prahova, a fost reţinut după aproape nouă ore de interogatoriu.

• Audieri pe bandă rulantă la DNA

Procurorii DNA au dispus faţă de fostul ministru al Economiei Ion Ariton măsura interdicţiei de a părăsi ţara. Aceleaşi surse au precizat că faţă de Ion Ariton s-a început urmărirea penală. Fostul ministru al Economiei Ion Ariton s-a prezentat la DNA, după ce săptămâna trecută i-a fost ridicată imunitatea pentru a fi anchetat în dosarul ''Gala Bute". Ion Ariton a fost chemat pentru a i se comunica că procurorii au început urmărirea penală în cazul său. Procurorii DNA l-au adus tot ieri la audieri pe omul de afaceri Dorin Cocoş şi pe fiul acestuia, Alin Cocoş. Cei doi se află în arest preventiv în Dosarul despăgubirilor ilegale de la ANRP. Dorin Cocoş a fost arestat în octombrie 2014, iar fiul său în ianuarie 2015. Ei sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi dare de mită. Si Mircea Octavian Bica, soţul fostei şefe a DIICOT Alina Bica, a fost audiat de procurorii DNA.

• Vladimir Ciorb, administrator a trei firme, REŢINUT în dosarul în care este vizat cumnatul lui Ponta

Vladimir Ciorbă, administrator şi asociat la trei firme, vizat în dosarul lui Iulian Herţanu, cumnatului lui Victor Ponta, a fost reţinut de procurorii DNA Ploieşti. Potrivit Mediafax, Ciorbă a fost adus, în cursul zilei de marţi, la DNA Ploieşti, pentru a fi audiat în dosarul în care mai sunt vizaţi, printre alţii, Iulian Herţanu,Sebastian Ghiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma. În acest dosar, a mai fost reţinut, marţi, fostul consilier judeţean Mihai Coman.

• JURNALUL NATIONAL

• Cum o scoate DNA pe Udrea prin canalizarea din Comarnic

Când Udrea era scoasă pe uşa din spate a arestului, percheziţiile la firme în care sora şi cumnatul premierului sunt acţionari intrau pe uşa din faţă a ştirilor. Udrea a fost dusă la Înalta Curte pentru recursul la starea de arest. Decizia este în dezbatere de câteva ore. Prietena Ruxi Dragomir aşteaptă în ţinuta all black verdictul. Are o mină cam fleoşcaită, semn că partenera de dublu nu se va întoarce curând în echipă. Televiziunile băsiste nu mai dau imagini cu Udrea încătuşată. Informaţia zilei este ''perchezitii la mama lui Ponta''. Mutate la DNA Ploieşti îl pândesc pe cumnatul lui Ponta să facă declaraţii. Nimeni nu ştie cum arată cumnatul Herţanu, dar reporterii sunt informaţi ''pe surse'' că sunt fraude de milioane de euro. Fonduri europene, blasfemie, din care s-au săpat canalizările în Comarnic. Alt reporter, mai blindat, prins de realitate, zice şi de o firmă de contabilitate.

• Cine este procuroara lui Udrea. Mihaela Moraru Iorga îşi spală trecutul cu "Microsoft"

Denunţul penal depus la DNA de Elena Udrea împotriva şefului interimar al SRI, Florian Coldea, a fost adresat procuroarei Mihaela Moraru-Iorga, unul din magistraţii promovaţi în funcţie de Laura Codruţa Kovesi, la câteva luni după preluarea şefiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Mihaela Moraru Iorga a fost promovată la nivel central în noiembrie 2013, alături de Doru Ţuluş şi Lucian Papici, printr-o decizie a Secţiei pentru procurori a CSM. Astfel, Mihaela Moraru Iorga a fost numită procuror şef al Serviciului de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a DNA, nivel central, pe o perioadă de 3 ani. Mihaela Iorga Moraru instrumentează, alături de Marius Vârtic, dosarul Microsoft. Conform Lumea Justiţiei, de numele ei se leagă însă tergiversarea unui dosar cu un prejudiciu de 100 milioane euro, deschis pe numele lui Ştefan Rădulescu, prieten al fostului preşedinte Traian Băsescu.

• Milioane de computere din intreaga lume, compromise de spionii NSA!

Fosti ofiteri ai serviciilor de informatii si specialistii in securitate informatica de la Kaspersky au dezvaluit ca Agentia Nationala de Securitate (NSA) a reusit sa planteze in hard-disk-urile manufacturate de mai multi producatori de varf din domeniu un program de tip spyware, care le permite sa-si arunce ochii vigilenti in cvasi-majoritatea computerelor active la aceasta ora in lume. Culmea este faptul ca programul a functionat nedetectat timp de 14 ani! Un fost angajat NSA a confirmat pentru Reuters corectitudinea informatiei furnizate de Kaspersky adaugand ca personalul agentiei estimeaza eficacitatea acestor programe de spionaj ca fiind asemanatoare Stuxnet. Evident, NSA a declinat orice comentariu pe acest subiect.

• NATIONAL

• Iohannis vrea un gardian public in fruntea SPP !

Mai mult ca sigur, cel putin pentru a nu-si sifona imaginea de om de onoare, care odata ce si-a dat cuvantul, il si respecta, Klaus Iohannis nu va incalca intelegerea prin care nu se va atinge conducerea Serviciului de Protectie si Paza, cel putin pentru primele sase luni ale acestui an. Aceasta nu inseamna insa nicidecum ca nu are propriile idei in ceea ce priveste cine ar putea fi urmasul generalului Lucian Pahontu. Desigur ca nominalizarea "gardianului public" Gheorghe Adrian Aldea, directorul general al Politiei Comunitare din Sibiu, poate părea cel mult o gluma teribila, mai ales ca este greu de crezut ca acesta va primi vreodata avizele necesare pentru ocuparea unei asemenea functii vitale in sistemul de siguranta nationala a Romaniei.

• Basescu se intoarce in politica pe usa din dos

Nu mai vrea sa fie nici presedinte, nici premier, dar nici departe de scena politica nu poate sa stea. Traian Basescu sustine ca are multe pe suflet si vrea ca vocea lui sa conteze in continuare. Fostul presedinte este nevorbit. Dupa doua luni de autoizolare, Traian Basescu spune ca "spatiul public" il forteaza sa iasa din nou la rampa. Nu mai are aspiratii, dar nici gura inchisa nu mai poata sa si-o tina, conform propriilor declaratii. "Voi reveni in viata publica. Nu mai am aspiratii sa devin presedinte, primar, premier, dar nu voi tacea. (...)Aproape doua luni am tacut, dar spatiul public nu ma lasa in pace", a afirmat Basescu, mentionand ca nu se va inscrie in nicio formatiune politica, multumindu-se cu statutul de "partener" al Partidului Miscarea Populara.

• Seful penitenciarelor ii stoarce de bani pe politicieni

Asaltat de puzderia de demnitari care bat la usile celulelor, seful Administratiei Penitenciarelor, Catalin Bejan, incearca sa profite de situatie si sa obtina finantarea necesara construirii unei noi inchisori. Daca nu vor sa ajunga colocatari cu viermii, gandacii si capusele care au luat in stapanire inchisorile patriei, politicienii ar face bine sa aloce banii necesari construirii unor stabilimente de profil decente. In contrapartida la prezentul sumbru, tot el a avansat si solutia: "La Pantelimon am preluat de la PNA (DNA-ul de astazi) ceea ce trebuia sa devina arestul acestei institutii. Acolo ne-ar mai trebui 18-20 de milioane de euro ca sa avem 500 de locuri noi in apropierea Bucurestiului". O propunere care se identifica practic cu celebrul indemn transmis de SOV politicienilor: "Investiti domnilor in inchisori, pentru ca investiti in viitorul vostru!".

• Ministerul Transporturilor vinde "din casa" pentru plata avocatilor

Ministerul Transporturilor are in plan vanzarea de participatii minoritare la cele sapte companii (printre care Aeroporturi Bucuresti si Portul Constanta) aflate in subordine, pentru a mai aduna ceva parale la bugetul institutiei. Societatile respective trebuiau deja listate la bursa, dar ministerul a cerut amanarea procedurilor pana in 2016. Ministerul a prevazut ca din banii luati pe "firimiturile" vandute sa se aloce vreo opt milioane lei pentru cheltuieli legate de plata onorariilor catre consultanti, agenti de privatizare sau firme de avocatura si pentru pregatirea si realizarea privatizarii. De asemenea, alte doua milioane de lei se aloca pentru rapoarte de evaluare, expertize, cautiuni, evaluari in litigii, onorarii executori judecatoresti sau documentatii in vederea obtinerii avizului de mediu.

• PUTEREA

• Băsescu i-a băgat pe Ponta, Şova şi Ridzi în generaţia ratată

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, este foarte dezamăgit de traseul pe care unii lupi tineri l-au avut în politica românească. Dintre nominalizaţi fac parte Victor Ponta, Dan Şova şi Monica Iacob-Ridzi, recent condamnată la 5 ani de închisoare cu executare. Totuşi, fostul şef de stat nu şi-a pierdut optimismul în ceea ce priveşte resursele politice, unul dintre numele de care acesta îşi leagă speranţele fiind cel al lui Eugen Tomac, noul preşedinte al PMP. În cadrul emisiunii de la TVR, Traian Băsescu a mai afirmat că preşedintelui Klaus Iohannis nu i se poate reproşa lipsa de voinţă şi de mesaje corecte, dar consideră că acesta încă îl "mângâie pe corniţe" pe Victor Ponta.

• ROMANIA LIBERA

• Famiglia Ponta se clatină. Prietenul Ghiţă a dat o mână de ajutor

Un nou scandal de corupţie zguduie lumea de la vârful politicii: familia lui Victor Ponta este implicată într-o ­fraudă cu fonduri europene şi în evaziune fiscală anchetată de procurorii DNA Ploieşti. Inculpat în dosar este şi prietenul premierului, deputatul Sebastian Ghiţă, pus sub control judiciar pentru sprijinire de grup infracţional organizat. Printre organizatorii "grupul infracţional organizat" se află cumnatul premierului, Iulian Cristian Herţanu. Prejudiciile ar depăşi 2.000.000 de euro, bani deturnaţi din fonduri europene alocate unui contract pentru extinderea reţelei de canalizare a oraşului Comarnic. În susţinerea grupului infracţional s-a implicat şi deputatul PSD Sebastian Ghiţă. El este urmărit penal pentru că ar fi sprijinit grupul să obţină contractul şi pentru că ar fi făcut presiuni pentru a li se deconta lucrări, deşi parte din ele nu ar fi fost făcute, spun surse judiciare.

• Cele patru erori grosolane ale concesiunii Comarnic-Braşov

România se află într-o epocă de piatră dacă vorbim de găsirea unor soluţii moderne de finanţare a concesiunilor de autostrăzi. Soluţiile financiare învechite, lipsa studiului de fezabilitate sunt câteva dintre greşelile grosolane făcute ce au dus la eşuarea proiectului. La peste doi ani de la demararea procedurii de selecţie a unui concesionar pentru autostrada Comarnic-Braşov Guvernul are o revelaţie, aceea că, pentru a fi construită, este necesar "un model financiar mai eficient în raport cu bugetul ţării", după cum a declarat zilele trecute ministrul Transporturilor, Ioan Rus, potrivit unui comunicat de presă al ministerului. Aceasta deoarece, după cum se prezintă acum lucrurile, pe actuala propunere financiară făcută de firmele Vinci-Strabag-Aktor, românii ar trebui să plătească în cei 26 de ani de utilizare a autostrăzii peste 300 de milioane de euro anual, în total 8,45 miliarde euro.

• Putin şi Orban, aşii jocului dublu

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a efectuat marţi după-amiază o vizită la Budapesta, în cadrul căreia a -negociat cu premierul ungar, Viktor Orban, o cooperare în cadrul proiectului Turkish Stream. Pentru Putin este prima sa vizită într-o ţară a UE după octombrie 2014 şi, pe fondul sancţiunilor europene contra Rusiei din cauza -conflictului ucrainean, liderul rus a dat un semnal ţărilor occidentale că dispune de un aliat în sânul UE şi în NATO şi că "unitatea europeană nu este chiar atât de solidă". Putin şi-a pus la punct planurile pentru restabilirea influenţei ruse - ieri în Caucaz, astăzi în Ucraina. Orban restaurează Ungaria Mare într-un mod mai politic. A acordat naţionalitate şi drept de vot pentru circa 2,5 milioane de unguri din "străinătatea apropiată". Putin şi Orban mai au în comun tendinţe autoritare, punând sub control, de exemplu, media şi justiţia.

• ZIARUL FINANCIAR

• Investitorii străini au repatriat dividende de 18 mld. euro din România în ultimii 10 ani

Înainte de criză companiile industriale dominau topul repatrierilor de profit, însă după 2009 a venit rândul telecomului şi al petrolului. Printre multinaţionalele care repatriază dividende de zeci şi sute de milioane de euro anual se află şi companii precum Edenred, de pe piaţa tichetelor de masă, sau Luxten, care are în administrare reţeaua de iluminat public din Bucureşti. Investitorii străini au scos aproximativ 18 mld. euro din România în ultimii 11 ani, numai în 2013 dividendele repatriate fiind de aproape 2,3 mld. euro. Pe de altă parte, participaţiile la capital ale investitorilor străini au fost de 35 miliarde de euro în aceeaşi perioadă. În România sunt 70.000 de companii cu capital străin, acestea având o cifră de afaceri de 125 mld euro în 2013, adică jumătate din cifra de afaceri a companiilor din economie. Aceste companii străine au produs în 2013 profituri totale de 5,5 miliarde de euro şi pierderi totale de 3,5 miliarde de euro, deci un rezultat net de 2 miliarde de euro.

• Avem o nouă "reţetă" economică? Creşterea PIB cu 3%, cu deficite şi inflaţie la minime istorice

România a ajuns la o nouă "reţetă" pentru economie, reuşind să obţină o creştere a PIB de 3%, cu deficit de cont curent şi inflaţie mai mici de 1%, deficit bugetar de sub 2% din PIB şi investiţii mici. România nu a reuşit până acum să aibă o creştere economică echilibrată, ci a avut o creştere bazată preponderent pe un singur pilon: înainte de criză consumul, apoi exporturile. În timp ce investiţiile au rămas pionul sacrificat. După izbucnirea crizei s-au lansat o serie de discuţii legate de schimbarea modelului de creştere economică, având în vedere că supraîncălzirea economiei în anii care au precedat criza s-a datorat în principal consumului excesiv, realizat pe datorie. Una dintre concluzii a fost necesitatea reluării creşterii economice pe baze sănătoase, care să nu mai creeze dezechilibre externe. România rămâne dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea economiei.

• De ce nu se reiau investiţiile deşi lichiditatea din piaţă este abundentă?

Economia românească este mult prea dependentă de sectorul bancar, care are tendinţa de a amplifica problemele, nu de a le absorbi. Nicolae Dănilă, profesor de economie, aduce în discuţie într-o opinie paradoxul actual al economiei româneşti, unde deşi inflaţia şi dobânzile sunt la niveluri scăzute, activitatea economică, investiţiile şi creşterea economiei lasă de dorit. "Suntem chemaţi să dăm răspunsuri la întrebările dacă putem şi cum să revenim la o creştere economică sustenabilă, cât mai aproape de potenţial, în condiţiile unui trend negativ al creditării pe fundalul unui proces de "deleveraging" pe toate trei palierele: bănci, gospodădrii şi sectorul public", spune el. Înainte de a da câteva răspunsuri, Dănilă menţionează că problemele structurale ale economiei româneşti sunt legate de: dependenţa de capitalul străin; structura sectorului bancar; structura comerţului exterior, situaţia şi structura sectorului productiv.