• ADEVARUL
• Emil Boc s-a întors cu mâna goală din China
Spre deosebire de rezultatul excursiei lui Boc, vizita altor lideri europeni la Beijing s-a terminat cu semnarea unor contracte de zeci de miliarde de euro. Premierul Emil Boc, însoţit de trei miniştri şi de o suită de oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri, a avut un program foarte încărcat în timpul vizitei sale în China, care a durat şapte zile. S-a întâlnit cu şeful statului chinez, cu omologul său de la Beijing, cu autorităţi şi cu reprezentanţii unor importante companii locale, însă fără a semna niciun contract concret. Pe parcursul vizitei, oficialii români au anunţat proiectele care au atras atenţia chinezilor, proiecte care depăşesc 14 miliarde de euro, potrivit calculelor "Adevărul". Însă interesul companiilor chineze pentru aceste proiecte era deja cunoscut.
• Criza alimentară, din ce în ce mai aproape
De la începutul anului, preţul alimentelor ajunge în fiecare lună la noi recorduri. Politicienii promit măsuri, însă mâncarea continuă să se scumpească. La nivel mondial, preţul alimentelor a crescut cu 33% în ultimul an. Specialiştii avertizează că trebuie luate măsuri clare, altfel riscăm o criză în toată regula. Franţa, care deţine în prezent preşedinţia grupului G20 (care reuneşte cele mai puternice 20 de ţări din lume) a promis că va face din acest subiect o prioritate a mandatului său. Creşterea preţurilor carburanţilor este cel mai important factor care a determinat scumpirile. Costurile cu transportul au crescut, la fel şi cele ale fertilizatorilor. Condiţiile meteo nefavorabile au cauzat recolte sub aşteptări în unele regiuni, în timp ce consumul a crescut semnificativ la nivel mondial.
• S&P retrogradează Google după preluarea Motorola
Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P) a revizuit în scădere ratingul acordat companiei Google ca urmare a deciziei acesteia de a cumpăra producătorul de telefoane mobile Motorola. Astfel, dacă până acum analiştii agenţiei sfătuiau investitorii să cumpere acţiuni Google, ei şi-au schimat recomandarea la "Vinde". Luni dimineaţă, presa internaţională anunţa cu entuziasm preluarea Motorola de către gigantul american Google pentru 12,5 miliarde de dolari. Deşi semnificativă, noua achiziţie nu va însemna neapărat elaborarea unor telefoane mai performante, notează CNN. În comunicatul emis cu această ocazie, reprezentanţii Google au anunţat că tranzacţia va ajuta la îmbunătăţirea platformei Android, elaborată de companie.
• Benzina, pâinea şi ţigările domină topul cheltuielilor
Din cauza scumpirilor, combustibilii şi tutunul trag cel mai mult în sus inflaţia, iar costurile vieţii "topesc" 80% din bugete. Produsele cu cea mai mare pondere în coşul de consum al românilor arată că facturile la utilităţi şi carburanţii au prioritate în faţa cheltuielilor cu asigurarea hranei. Aşezate în ordine descrescătoare din punctul de vedere al ponderii în calculul inflaţiei, produsele şi serviciile din coşul de consum arată care sunt, de fapt, cheltuielile pe care românii le fac cu cea mai mare prioritate. Surprinzător sau nu, în 2011, carburanţii sunt primii, urmaţi de pâine şi de ţigări. În anii trecuţi, tutunul ocupa locul al cincilea, iar pe "podium" se regăseau facturile la telefon şi la energia electrică.
• Guvernul a cheltuit în acest an cu 800 de milioane de euro mai mult pentru investiţii
Guvernul a cheltuit în primele şase luni ale acestui an cu 800 de milioane de euro mai mult decât în intervalul similar din 2010, a declarat premierul Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern de astăzi, potrivit unui comunicat al Executivului. Şeful Executivului a adăugat că vor fi prioritizate investiţiile publice în funcţie de stadiul lor de execuţie, efectul multiplicator pe care îl vor avea în economie, numărul de locuri de muncă generate şi taxele pe care le vor aduce la bugetul de stat. Referitor la creşterea economică de 0,2% anunţată ieri de INS pentru trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului, premierul a spus că România se află în grafic pentru a finaliza anul cu un avans al PIB-ului de 1,5%, aşa cum şi-a propus.
• Deutsche Bahn are interzis pe căile ferate române!
În data de 16.08.2011, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română - ASFR din cadrul Autorităţii Feroviare Române - AFER, pe fondul nerespectării de către operatorul de transport feroviar SC DB Schenker Rail România SRL a reglementărilor feroviare în vigoare, a procedat la retragerea certificatului de siguranţă, partea B, deţinut de către acest operator", se arată într-un comunicat remis astăzi redacţiei "Adevărul". Retragerea certificatului de siguranţă, partea B, atrage după sine "interzicerea accesului pe căile ferate române şi s-a făcut conform prevederilor Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 535/2007, în urma depistării utilizării, de către acest operator, a unei locomotive care nu era înscrisă în certificat", precizează purtătorul de cuvânt al AFER, Gelu Dae. Ca urmare, acea locomotivă "nu era aptă pentru circulaţia pe infrastructura feroviară publică, punând în pericol siguranţa feroviară".
• Stiglitz: Mai bine să iasă Gemania din zona euro decât Grecia!
"În realitate, ar fi mai bine pentru euro ca Germania să plece (să părăsească zona euro - n.r.) deoarece consecinţele restructurării datoriei dacă Grecia, Irlanda sau Portugalia aleg să plece ar fi mult prea grave", a declarat economistul pentru BBC. "Dacă Europa decide că singura cale de a continua este prin stabilizare sau sau un fond de solidaritate sub forma emiterii de obligaţiuni comune, ceea ce Germania nu vrea, atunci Germania va fi cea care va trebui să plece", a adăugat acesta. Economistul a mai arătat că va fi "foarte dificil" pentru euro să supravieţuiască fără introducerea obligaţiunilor comune, emise de toate statele din zona euro. Acest instrument ar ajuta statele cu probleme financiare (precum Grecia, Portugalia, Irlanda, Italia şi Spania) să se împrumute mai ieftin, însă ar duce totodată la o majorare a costurilor de împrumut ale Germaniei
• Violenţe la Madrid: spaniolii s-au revoltat din cauza vizitei costisitoare a Papei
Vizita la Madrid a Papei Benedict al XVI-lea a scos spaniolii în stradă. 5.000 de persoane sunt intrigate de costul exorbitant al vizitei Pontifului, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o criză economică acută. Susţinătorii laicităţii - 4.000, potrivit poliţiei - s-au adunat în cursul serii în spatele unei pancarte pe care scria "Din impozitele mele, 0 cenţi pentru Papa. Stat laic", răspunzând unui apel lansat de 140 de asociaţii de apărare a laicităţii, creştini progresişti, militanţi ai stângii sau pentru drepturile homosexualilor. Ei au strigat sloganuri şi au purtat pancarte cu cuvintele "Acest tineret nu este al Papei", "Stop, transfobie, sexism, homofobie", "Cerem un adevărat stat laic, libertatea de conştiinţă este un drept".
• Maşini vandalizate la Berlin. Revoltele din Marea Britanie se extind în Germania?
Poliţia din capitala Germania este în alertă după ce 18 maşini au fost vandalizate, în timpul nopţii, într-un cartier rezidenţial. Acesta este al doilea atac de săptămâna aceasta, marţi noapte fiind arse alte 11 autoturisme din Berlin. Numărul maşinilor vandalizate în capitala germană a crescut, în cursul nopţii trecute fiind arse 18 autorutisme într-un cartier rezidenţial din Berlin. Incidentul nu este singurar, cu o noapte înainte fiind incendiate alte 11. Potrivit poliţiei berlineze, anul acesta peste 300 de autovehicule au fost avariate intenţionat de huligani, "mult mai multe decât în 2010", informează AP.
• CURENTUL
• PDL a cedat pe jumătate: CNAS - coordonat de minister la strategii, nu şi la bani
UDMR îl propune pe Ritli Ladislau în fruntea Ministerului Sănătăţii, iar CNAS urmează să fie coordonat de minister, se arată într-un comunicat al Uniunii, care precizează că s-a ajuns la un acord cu PDL pe această temă. În ce constă coordonarea CNAS de către minister a explicat purtătorul de cuvânt al PDL. CNAS rămâne autonom, conform formulei convenite cu UDMR, astfel că această structură va fi în continuare ordonator de credite, iar şeful său va fi numit de către premier, dar se recunoaşte autoritatea ministrului sănătăţii în aplicarea politicilor publice, a declarat Sever Voinescu pentru Mediafax.
• Taxa pe tranzacţiile financiare se va aplica şi în Romånia
Taxa pe tranzacţiile financiare se va aplica în toate ţările UE, spun oficialii guvernului german citaţi de Reuters. Miniştrii de Finanţe ai Franţei şi Germaniei au anunţat că vor face o propunere concretă la începutul lunii septembrie în privinţa noii taxe, fără să ofere alte detalii. "O taxă pe tranzacţiile financiare poate avea efect doar dacă este aplicată simultan în toate ţările. Altminteri, tranzacţiile se vor muta către locurile în care sunt mai puţin taxate. Din punctul meu de vedere, cu cåt mai repede se ajunge la un acord, cu atåt mai bine", a declarat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, citat de HotNews.
• Ministerul Turismului lucrează la un circuit turistic "roşu", cu locuri legate de cuplul Ceauşescu
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat, marţi seară, că se lucrează la un "circuit roşu" legat de urmele dictaturii comuniste, menţionând că, din punct de vedere turistic, este "extraordinar" să fie exploatate locurile legate de cuplul Ceauşescu. "Din punct de vedere turistic, este un lucru extraordinar să exploatezi locurile pe unde a trăit ultimul mare dictator din Europa de Est. Avem locul unde a fost împuşcat (...) Au păstrat zidul şi noi vrem să punem în valoare şi locul unde a sfârşit cuplul Ceauşescu, locuinţele unde au stat, este de mare interes", a susţinut Udrea.
• CURIERUL NATIONAL
• Pe cine mai ajută programul Prima Casă?
Ilie Şerbănescu: Acest program a ajutat doar băncile. Daniel Crainic: Impactul Prima Casă 4 este mult mai slab decât cel al primelor versiuni. În perioada de boom, băncile încurajau supraconsumul prin acordarea creditelor cu uşurinţă, dar acum situaţia s-a schimbat. Statul îşi asumă riscuri şi s-a împrumutat pentru a ajuta băncile. În această linie se înscrie şi programul Prima Casă. Ilie Şerbănescu, analist financiar, a declarat pentru Curierul Naţional că piaţa imobiliară nu ar fi avut nevoie de acest stimulent, iar statul ar fi trebuit, dimpotrivă, să încurajeze corecţia din sectorul imobiliar.
• Mai trebuie România să îşi reducă cheltuielile?
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat, ieri, că în momentul de faţă România nu trebuie să îşi mai reducă cheltuielile, iar Guvernul trebuie să dea bani pentru investiţii. Întrebat despre analiza Reuters conform căreia premierul Emil Boc a fost un elev model al austerităţii predate de FMI, dar turbulenţele globale de pe pieţe, creşterea economică slabă şi privatizările întârziate l-ar putea forţa "să taie mai adânc", deşi anul viitor va fi unul electoral, Ialomiţianu a spus că România a luat măsuri bune şi crede că multe ţări din Uniunea Europeană ar fi trebuit să ia unele măsuri de reducere a deficitului bugetar aşa cum a făcut România.
• Sarkozy şi Merkel vor un guvern al Europei
Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au respins ideea instituirii eurobondurilor, pe care le consideră neadecvate în acest moment. Pentru recâştigarea încrederii pieţelor de capital şi a investitorilor, ei mizează pe o disciplină bugetară severă la nivelul întregii zone euro. În ciuda previziunilor mai degrabă pesimiste - în special de partea germană - summitul franco-german desfăşurat la Paris a reuşit să ofere un punct de vedere comun privind unele măsuri ce vizează calmarea pieţelor de capital, ieşirea zonei euro din grava criză a datoriilor şi deficitelor bugetare şi realizarea de progrese pe calea integrării economice europene. Trebuie să recunoaştem, subliniau marţi seară comentatorii presei scrise şi ai posturilor franceze de televiziune - după conferinţa de presă a "cuplului" Sarkozy-Merkel - că, în general, ideile cuprinse în propunerile celor doi lideri europeni nu sunt deloc noi.
• Oltchim ar putea încheia cu AVAS o convenţie pentru fixarea dobânzii la creanţa de 134 mil. euro
Valoarea dobânzii va fi inclusă în creanţa AVAS ce va fi convertită în acţiuni ale societăţii. Propunerea Ministerului Economiei este cuprinsă în raportul Oltchim trimis ieri BVB. Acţionarul majoritar al Oltchim Râmnicu Vâlcea, Ministerul Economiei, a cerut conducerii combinatului să încheie cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) o convenţie prin care să stabilească o dobândă aferentă creanţei de 134 mil. de euro. "Dobânda va fi determinată la nivelul celei mai mari valori între dobânda comunicată de Comisia Europeană pentru recuperarea ajutoarelor de stat în România în perioada 1 ianuarie 2007 şi până la data conversiei şi dobânda percepută de băncile comerciale pentru creanţele acordate efectiv societăţii începând cu 1 ianuarie 2007, valoarea rezultată a dobânzii urmând să fie inclusă în creanţa AVAS ce va fi convertită în acţiuni ale societăţii", se arată în raportul Oltchim transmis ieri Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
• EVENIMENTUL ZILEI
• Agenda secretă a lui George Maior
Directorul SRI, George Maior, este un "emisar special" secret al lui Băsescu la Washington sau la Londra sau are alte interese, personale sau profesionale, şi lucrează din umbră pentru a şi le atinge. În ultimele luni au avut loc tot felul de evenimente neobişnuite pentru lumea serviciilor secrete care ar fi trebuit să ne dea de gândit dacă cineva le-ar pune cap la cap. Este vorba în special de SRI-ul lui George Cristian Maior tot mai prezent şi nu numai pe scena scandalurilor interne, ci surprinzător pe cea a politicii externe. In aprilie 2011 prinţul Charles, aflat în vizită privată în România, poposeşte tam-nesam la sediul Serviciului Român de Informaţii. Atunci presa comenta că o asemenea vizită e mai curând o excepţie în programul prinţului, destinată marcării relaţiei foarte speciale între Serviciul Român de Informaţii şi serviciile secrete britanice, relaţie dezvoltată în principal în mandatul lui George Maior. Următoarea excepţie fulminantă: în reciprocitate, două luni mai târziu, mai precis pe 7 iunie 2011, Traian Băsescu în vizită oficială, de data asta, la Londra, şi însoţit de şeful SRI, George Cristian Maior, se întâlneşte cu nimeni altul decât şeful serviciului secret extern britanic, Sir John Sawers şi chiar în clădirea M16.
• Tătaru, lovit în moalele capului de propriul avocat
Candidatul USL în Maramureş a fost dat în vileag chiar de către avocatul care l-a apărat în 1998: "Păcurar a fost răpit". "Dosarul Tătaru a existat". O spune chiar avocatul care l-a apărat în 1998 pe Florin Tătaru, care pe vremea aceea avea o fabrică de alcool şi care într-o seară de vară a răpit un angajat, l-a pus în portbagajul maşinii, l-a dus în pădure, l-a dezbrăcat, i-a tras şuturi în testicole şi i-a băgat în gură ţeava puştii încărcate. Sunt grozăvii demne de Camorra, descrise deja de "Evenimentul zilei" săptămâna trecută. Dosarul de urmărire penală a lui Florin Tătaru n-a fost o nălucire, actualul candidat USL la un post de deputat în Maramureş scăpând după trei ani de tergiversări.
• Cele mai penibile momente la TV: bălăcăreli şi prostituţie camuflată
Goana după fecale prin Bucureşti şi răbufnirile lui Gigi Becali în direct sunt câteva exemple oferite pentru EVZ de oameni de cultură, jurnalişti şi publicitari. Gama erorilor de pe micile noastre ecrane e de o < bogăţie > uluitoare. În zona divertismentului, nivelul e atât de scăzut, încât bunul-simţ te împiedică să urmăreşti marea majoritate a emisiunilor, prăbuşite în vulgaritate şi într-un kitsch de un ridicol total. Unul dintre cele mai penibile momente văzute la televizor s-a petrecut la OTV: un reporter tinerel, , dar plin de vehemenţă, prezenta reportajul < Bucureşti, veceul lui Oprescu >. Drept care se băgase într-un gănguleţ, pe undeva prin spatele statuii lui Iuliu Maniu unde, cu o bucurie copilărească pe chip, discernea între urmele de fecale şi cele de urină. < Din păcate, doamnelor şi domnilor, astăzi avem mai mult dovezi de treaba mică >, zice el la un moment dat, cu dezamăgirea sculptată pe chipul unui Maigret
• FINANCIARUL
• BNR, expusa la criza din SUA: 17% din rezerva valutara s-au investit in titluri de stat americane
Sume importante sunt plasate in obligatiuni ale Germaniei, Olandei si Frantei, toate cotate cu "AAA". Banca Nationala a Romaniei a investit aproximativ 17% din rezervele valutare, respectiv circa 8 miliarde de dolari, in titluri de stat americane, potrivit datelor furnizate de institutie pentru ,,Fin.ro". Astfel, BNR mizeaza in continuare pe obligatiunile americane, in pofida turbulentelor din ultima perioada si a deciziei S&P de a reduce ratingul SUA la ,,AA". De asemenea, mare parte din aceste sume sunt investite in titluri de stat emise in euro ale Germaniei, Olandei si Frantei.
• Dezvoltatorii de spatii industriale se reorienteaza spre Cluj-Napoca, Timisoara, Ploiesti si Craiova
Dezvoltarea industriei electronice, auto si de prelucrare a petrolului a stimulat cererea de noi spatii pentru logistica si productie in prima jumatate de an. In Bucuresti , cei mai mari contractanti au fost Ikea si Gebrueder Weiss. Piata spatiilor industriale a continuat si in 2011 sa apartina chiriasilor, care au devenit mai selectivi atunci cand vine vorba de alegerea unui amplasament de productie sau depozitare. Perioada este propice pentru companiile care cauta spatii industriale deoarece acestea pot negocia stimulente financiare consistente, precum perioade fara plata chiriei sau sprijin din partea proprietarului in amenajarea spatiilor, se arata intr-o analiza de piata realizata de compania de consultanta si evaluare Darian.
• Productia de energie verde la sapte luni, mai mare cu 25% decat cea din 2010
Performanta se datoreaza intrarii in functiune a unor ferme eoliene precum Fantanele sau Cernavoda. Producatorii de energie verde au incasat bonusuri de 50 de milioane de euro in sapte luni. Cele mai mari sume le-au primit cehii de la CEZ, portughezii de la EDP si firmele austriacului Gerald Schweighofer. In perioada ianuarie-iulie a acestui an, 13 companii si-au facut intrarea in sectorul de productie al energiei verzi si au contribuit cu 16% la electricitatea generata din surse hidro, eoliene sau fotovoltaice. Cele mai insemnate debuturi le-au consemnat Cernavoda Power, cu ferma eoliana de 30 MW, controlata de portughezii de la Energias de Portugal, si Enel Green Power, cu parcul de 34 MW de la Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.
• Romania, cea mai de groaza destinatie din lume in Topul Lonely Planet
Clasamentul realizat de Lonely Planet recomanda iubitorilor de povesti infricosatoare cu vampiri sa viziteze in primul rand Castelul Bran Acestei "locatii ideale pentru filme" i se alatura altele, care pot da fiori reci muritorilor de rand sau pot incanta fanii unor pelicule celebre, gen "Twilight" Obiectivul brasovean detroneaza Turul lui Dracula in Londra sau locatiile "True Blood" din SUA.
• JURNALUL NATIONAL
• Băncile finanţează 40% datoria României. Trezoreria vrea încă 600 milioane de lei
Băncile din România au expuneri nesemnificative faţă de guvernele cu datorii din Europa, dar au o expunere importantă la datoria suverană a României. Şi asta poate fi riscant în caz de contagiune, consideră Şerban Toader, Senior Partner al KPMG în România. "Expunerea la datoriile suverane este o provocare majoră, mai ales în contextul crizei din zona euro", precizează Toader. România avea la începutul lui iunie o datorie publică de 200,6 miliarde de lei, conform ultimelor date făcute publice de Ministerul de Finanţe. Din această sumă 42,95 miliarde de lei o reprezintă obligaţiunile în lei şi valută, iar 35,72 lei provine din certificate de trezorerie în lei şi valută. Concret, aproape 40% din datoria publică a României este finanţată de băncile locale.
• Guvernul a aprobat construcţia a 1.400 de apartamente ANL în sectorul 2, investiţie de 290 milioane de lei
Executivul a aprobat azi indicatorii tehnico-economici pentru realizarea a 1.400 de apartamente, în sectorul 2 din Bucureşti, prin programul "Locuinţe pentru tineri", derulat de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL). Valoarea totală a investiţiei este de peste 290 de milioane de lei şi se va actualiza conform evoluţiei ulterioare a preţurilor, potrivit deciziei Executivului. Finanţarea se va realiza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, din bugetul local, dar şi din alte surse legal constituite.
• "Lehman a dat, Lehman a luat": după ce şi-a plătit regeşte angajaţii, fantoma băncii bântuie din faliment brokerii. Lehman le cere bonusurile înapoi foştilor săi brokeri.
Lehman Brothers, banca de investiţii al cărei faliment din 2008 a băgat lumea în criză, aleargă după foştii săi brokeri, cărora le cere să returneze bonusurile primite când s-au alăturat firmei, scrie Wall Street Journal. Orice sumă recuperată de Lehman va ajunge la creditorii săi, care vor începe să primească primii bani din 2012. Bonusurile respective sunt structurate ca un fel de împrumuturi preventive, în contul viitoarelor compensaţii. La începutul acestei luni, un comitet de arbitraj al Financial Industry Regulatory Authority (Finra) a decis că Bryon James Botsford, fost broker la banca de investiţii, trebuie să returneze 2,2 milioane de dolari pentru încalcarea a două puncte din contract.
• NATIONAL
• Ofiter sub acoperire, rupt cu bataia. A inceput "vanarea" celor care au lucrat la marile dosare de coruptie
Cum se mai intoarce roata! Mai ales intr-o tara anapoda ca a noastra, unde totul este posibil. Inclusiv ca sutele de vamesi si politisti de frontiera plimbati incatusati cu elicopterele acum cateva luni si care santajau sentimental judecatorii cu sinuciderea sa se simta din nou bazati. Totul in timp ce ofiterii anticoruptie care i-au infundat sa ajunga acuma ei "vanatul" colegilor corupti. Care au scapat deja in proportie covarsitoare din arest si, dupa informatiile anchetatorilor, vor fi eliberate si ultimele ramasite.
• Vezi care e Noua Ordine Mondiala dupa Merkel si Sarkozy
Noua Ordine Mondiala presupune un singur guvern global, dar cu "guvernatori" zonali, ca sa se poate tine bine fraiele. Zona euro intra in "schema". Tandemul Merkel-Sarkozy a gasit ca e oportun sa faca un pas hotarator spre "Noua Ordine Mondiala", conceptul care, pana nu demult, era trecut la "conspiratii". Fara sa se consulte cu presedintii din tarile ce fac parte din "zona euro", Merkel si Sarkozy s-au intalnit la ceas de taina si au hotarat gura la gura sa formeze "guvernul economic al zonei euro, cu un presedinte permanent".
• PUTEREA
• O zi de meditaţii la Bac cu liberalii
În căutare de voturi, partidele din Opoziţie au ales să ajute cu meditaţii gratuite elevii care nu au promovat examenul de bacalaureat. Aşadar, în mai toate sectoarele din Bucureşti, la secretariatele filialelor de partid, se fac încă înscrieri pentru a participa la medidaţiile oferite de PNL şi PSD. În sectorul 6, la Liceul Tehnic "Iuliu Maniu", elevii care au "picat" în prima sesiune a bacalaureatului se întâlnesc zilnic cu profesorii lor pentru a repeta materia pentru examen. De organizarea acestor meditaţii s-a ocupat filiala PNL sector 6. Statistica pe Bucureşti a arătat că doar 42% dintre elevii înscrişi la examen au promovat. Cu toate acestea, o foarte mică parte a restului de 58% au ales să vină la meditaţiile gratuite.
• Miliardarii României, executaţi de Fisc
Fraţii Ioan şi Viorel Micula, Ovidiu Tender, Dinu Patriciu, Ioan Niculae, Dan Ostahie şi George Becali au cel puţin două lucruri în comun: sunt şi în topurile celor mai bogaţi români, dar şi pe "lista neagră" a Fiscului. Companiile controlate de miliardarii ţării sunt ameninţate cu executarea silită de Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) din cauza datoriilor mari pe care le au la bugetul de stat. Cu toate că are o avere estimată de topurile de specialitate la peste un miliard de euro, compania lui Ioan Niculae, InterAgro, avea la sfârşitul lui iunie o datorie la bugetul de stat de peste 7 milioane de lei. Şi Adevărul Holding SRL, companie controlată de Dinu Patriciu, figura pe lista neagră a Fiscului cu datorii de peste un milion de lei, cu observaţia "s-a început executarea silită".
• Românii au început să îşi depună banii în băncile din Bulgaria
Băncile din Bulgaria atrag tot mai multe depozite constituite de cetăţeni din alte state, mai ales Grecia şi România, iar ţara este "un exemplu economic" pentru Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE), susţine ministrul Finanţelor de la Sofia, Simeon Djankov. O investigaţie a cotidianului 24Ceasa, bazată pe datele oferite de Banca Naţională Bulgară (BNB), arată că depozitele cetăţenilor străini în băncile bulgare au crescut cu 18 milioane de leva (9 milioane de euro) în perioada mai-iunie, în timp ce depozitele companiilor străine au crescut cu 49 de milioane de leva (aproape 25 de milioane de euro).
• Regele miliardar al statelor de pe ape
Nebunie sau viitor? Fondatorul PayPal (serviciu de plăţi online) şi primul investitor Facebook,Peter Thiel, a dat 1,25 milioane de dolari Fundaţiei Seasteading pentru implementarea unei idei spectaculoase: crearea de ţări plutitoare în apele internaţionale libere. Magnatul Thiel este un mare susţinător al Institutului Seasteading, care urmăreşte să construiască state suverane, instalate pe platforme sau suporturi plutitoare,în apele internaţionale. Ideea de bază este ca noile ţări să înceapă de la zero şi să funcţioneze fără legi, coduri morale sau alte reguli şi convenţii. Deplina recunoaştere diplomatică de către Organizaţia Naţiunilor Unite va necesita timp şi avocaţi. Institutul Seasteading va deschide prima colonie de acest fel anul viitor sub forma unui complex de birouri amplasat în largul oraşului San Francisco.
• ROMANIA LIBERA
• Cum ar trebui să arate guvernul zonei euro
După reuniunea de lucru care a avut loc la Palatul Elysée cu cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a ţinut să evidenţieze rolul motor al culplului franco-german pentru rezolvarea crizei monedei europene. Sub presiunea Burselor aflate sub spectrul krachului săptămâna trecută, cei doi lideri europeni au afişat o totală unitate şi au propus un set de măsuri, printre care crearea unui adevărat guvern economic al zonei euro, regula de aur bugetară, taxa pe tranzacţii financiare, convergenţa fiscală, dar au respins opţiunea euro-obligaţiunilor. Şefii de stat ai zonei ar urma să se reunească de două ori pe an şi să aleagă un preşedinte stabil pentru un mandat de doi ani şi jumătate.
• Războiul Elveţiei cu propria monedă
Elveţienii suferă alături de est-europenii care le datorează bani. Pentru cei 50 de mii de români care au credite în franci elveţieni şi care trebuie să plătească acum rate chiar şi de două ori mai mari faţă de momentul în care au luat împrumutul, există şi o veste bună: Banca Naţională a Elveţiei este, întâmplător, de partea lor. Însă vestea proastă este că, în ciuda eforturilor disperate, instituţia nu reuşeşte să facă faţă investitorilor care să încăpăţânează să investească în franci. Tiparniţa la maximum. Banca Elveţiei a anunţat ieri că va mări lichidităţile la vedere ale băncilor comerciale de la 120 de miliarde de franci la 200 de miliarde de franci. Este vorba de bani tipăriţi, care în mod normal ar trebui să ducă la deprecierea monedei şi la inflaţie.
• "Război" în Peninsula Coreeană
Phenianul a ameninţat marţi, 16 august, cu un "război total" în peninsula coreeană în cazul producerii celui mai mic incident în timpul tradiţionalelor manevre militare anuale între Statele Unite şi Coreea de Sud, care au început în cursul dimineţii. Toate unităţile principale ale CFC participă la aceste manevre, respectiv circa 530.000 de militari sud-coreeni şi 3.000 de soldaţi americani din Statele Unite sau de la bazele acestora din Pacific. Exerciţiile, care vor dura aproximativ zece zile, urmăresc "să prevină şi să împiedice orice fel de ameninţări externe, actuale şi viitoare" la adresa Coreei de Sud şi regiunii, a declarat generalul american James D. Thurman, comandantul CFC.
• ZIARUL FINANCIAR
• Topul băncilor la jumătatea anului
Sistemul bancar continuă să digere efectele crizei la aproape trei ani de la izbucnirea acesteia, iar principalele 10 bănci care controlează nu mai puţin de 77,7% din totalul activelor bancare îşi văd rezultatele subţiate. La jumătatea acestui an cele 10 bănci (BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, Volksbank, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost şi ING) consemnau un profit cumulat de numai 380 de milioane de lei, conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Anul trecut, aceleaşi bănci aveau un profit de 573 de milioane de lei. Din acest profit, BRD, controlată de francezii de la Société Générale de aproape 12 ani, înregistra o pondere de 74%, adică 282 mil. lei. BCR, care este numărul unu din punctul de vedere al activelor, avea la jumătatea anului un profit în RAS de 163 mil. lei. Rezultatul cumulat al primelor zece bănci este puternic afectat de Volksbank, care a înregistrat un minus de 306 mil. lei pe semestrul I.
• Băncile din UE critică propunerea privind taxa pe tranzacţiile financiare
Băncile cu operaţiuni în Uniunea Europeană critică propunerea franco-germană de introducere a unei taxe pe tranzacţiile financiare, afirmând că măsura nu va stabiliza pieţele financiare, ba chiar ar putea contribui la perturbarea acestora, conform agenţiei de presă Thomson Reuters. Asociaţia Pieţelor Financiare din Europa (AFME), care reuneşte cele mai mari bănci din UE, a apreciat că taxa ar majora doar costurile pentru o mare parte din sectorul de profil şi ar afecta creşterea. Austria, Italia şi Spania au anunţat că vor sprijini iniţiativa. Ministrul irlandez de finanţe Michael Nonan a declarat că noua taxă ar trebui să se aplice în toate ţările membre ale Uniunii Europene, nu doar în cele 17 din zona euro.
• Dispută între CNVM şi conducerea SIF1. Supraveghetorii spun că nu sunt respectate drepturile acţionarilor, Ioan Cuzman răspunde dur
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital, a atenţionat printr-o scrisoare SIF Banat-Crişana (SIF1) că a interpretat greşit reglementările pieţei de capital atunci când a decis suspendarea drepturilor de vot ale mai multor fonduri de investiţii care au solicitat majorarea dividendelor în cadrul adunării generale a acţionarilor din luna aprilie. În replică, şeful SIF1 spune că nu are nevoie de scrisori care să îi arate cum să citească legea. Acţiunea concertată, prevedere legislativă care dă putere SIF-urilor să suspende drepturile de vot dacă constată că mai mulţi acţionari se unesc şi susţin o strategie comună, a generat nenumărate controverse încă de la introducerea sa în 2006.
• Care sunt alternativele SIF Oltenia la listarea BCR?
SIF Oltenia (SIF5), cea mai mare dintre societăţile de investiţii financiare, cu active de 395 mil. euro la finele lunii iulie, a convocat adunarea generală a acţionarilor (AGA) pentru data de 22 septembrie având pe ordinea de zi mandatarea consiliului de administraţie în vederea iniţierii demersurilor de listare a BCR. Convocarea AGA s-a realizat la solicitarea unui grup de fonduri de investiţii care deţin cumulat peste 5% din acţiunile SIF Oltenia. Fondurile au trimis solicitări similare şi celorlalte patru SIF-uri, însă deocamdată SIF Oltenia este singura care s-a conformat. SIF Oltenia deţine 6,12% din acţiunile BCR, iar celelalte SIF-uri au câte 6%.