REVISTA PRESEI 19.05.2016

• ADEVARUL

• MFP admite că sunt erori în "lista ruşinii" ANAF

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a admis că unele date din lista cu datornicii persoane fizice, publicată luni de către ANAF, sunt incorecte, însă a precizat că publicarea este prevăzută în Codul Fiscal. Dragu a adăugat că unele dintre date nu ţin cont de plăţile făcute de datornicii la bugetul de stat între 1 şi 15 mai, cât a durat procesarea datelor. "Publicarea acestor date s-a făcut pe baza articolului 162 din Codul Fiscal, care a fost intens dezbătut în urmă cu un an", a declarat Anca Dragu, întrebată fiind dacă publicarea informaţiilor legate de datoriile persoanelor fizice nu încalcă legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal. ANAF riscă 180.000 de procese după ce a publicat lista cu datornicii persoane fizice, deoarece numele şi prenumele, alături de alte informaţii ce pot duce la identificarea unui cetăţean, sunt date cu caracter protejat, a declarat avocatul Adrian Cuculis, pentru News.ro.

• Drama unui tânăr rănit în Colectiv. În greva foamei după ce mama i-a tocat banii de tratament

Dramă cutremurătoare a unui rănit în incendiul din Clubul Colectiv. Aflat pe patul de spital departe de casă, Alexandru Olteanu a aflat cu stupoare că mama sa, care l-a părăsit de la 16 ani, i-a cheltuit toţi banii pentru tratamentul de recuperare. Femeia fusese numită de autorităţi însoţitoare a bolnavului, deşi acesta nu fusese de acord. În semn de protest, tânărul a anunţat că intră în greva foamei. Tânărul spune că mama sa a ajuns să-l viziteze la Spitalul de Arşi pe 4 noiembrie, deşi fusese anunţată ce s-a întâmplat cu fiul ei imediat după incendiu. Femeia l-ar fi părăsit când avea 16 ani, iar la 18 ani l-ar fi dat şi afară din casă, la cererea concubinului său.

• Cum l-a "ajutat" Ponta pe Corlăţean să saboteze votul din diaspora

Titus Corlăţean a organizat după bunul plac alegerile prezidenţiale din Diaspora, în baza atribuţiilor funcţiei pe care o deţinea, întărite şi printr-o ordonanţă de urgenţă dată de premierul Victor Ponta. Procurorii DNA care instrumentează dosarul "Diaspora" spun că, potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, "Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc, prin ordin, de către ministrul Afacerilor Externe". Mai mult, prin Hotărârea de Guvern 706 din 26 august 2014, dată de premierul Ponta, atribuţiile ministrului de Externe în organizarea alegerilor din străinătate au fost întărite. "Ministerul Afacerilor Externe va lua măsurile necesare pentru organizarea şi dotarea secţiilor de votare din străinătate, precum şi pentru funcţionarea biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se asigură de către Ministerul Afacerilor Externe".

• Guvernul Cioloş dă mai mulţi bani Sănătăţii

Situaţia gravă în care se află sistemul sanitar românesc e principalul motiv pentru care majorarea salarială anunţată de ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, vizează mai degrabă cadrele medicale şi mai puţin personalul din învăţământ. Dascălilor le este greu să înţeleagă argumentul Executivului şi, deşi au fost chemaţi la negocieri, aceştia s-au coalizat şi au stabilit deja un protest masiv pentru ziua de 1 iunie când 15.000 de cadre didactice sunt decise să mărşăluiască pe străzile Bucureştiului. "Apelăm în continuare la solidaritatea lor şi la înţelegerea faptului că sănătatea, în acest moment, este un obiectiv, există elemente grave în sectorul de sănătate care trebuie remediate", a explicat, ieri, Dan Suciu.

• Borc: "Mercedes n-a venit în România pentru că vrea ca piesele să ajungă în 17 ore în Germania"

România a pierdut o investiţie de jumătate de miliard de euro a grupului german Daimler, care produce maşinile Mercedes, din cauza infrastructurii slabe, a declarat, miercuri, vicepremierul Costin Borc. Oficialul spune că producătorul auto a solicitat un termen de 17 ore pentru livrarea componentelor de la noua fabrică până la Bremen, imposibil de atins din România din cauza stării drumurilor. La începutul lunii mai, Daimler a a anunţat că a preferat Polonia, şi nu România, pentru investiţia a circa 500 de milioane de euro în construcţia unei noi fabrici de motoare, în vederea extinderii activităţilor de producţie în afara Germaniei.

• Procurorii DNA au pus sechestru asigurator pe 90% din acţiunile ziarului "Evenimentul Zilei", deţinut de Dan Andronic

Procurorii DNA au pus sechestru pe 90% din acţiunile Editurii Evenimntul Zilei&Capital, care editează cotidianul "Evenimentul Zilei" şi revista "Capital", deţinute de jurnalistul Dan Andronic. Măsura a fost luată în dosarul retrocedării Fermei Regale Băneasa, dosar în care Andronic a fost trimis ieri în judecată. Omul de afaceri Remus Truică, Prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care trei cetăţeni israelieni şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov. Procurorii spun că prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu statului român de 9.523.769 euro, precum şi a Fermei Regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă totodată un folos necuvenit pentru prinţul Paul Philippe, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.

• Concluziile vizitei lui Klaus Iohannis în Lituania: mica alianţă împotriva marelui pericolul de la Răsărit.

Securitatea flancului estic al NATO şi parcursul european al Ucrainei şi al Republicii Moldova, în contextul în care Rusia este privită ca un pericol continuu, au fost principalele teme ale discuţiei dintre Klaus Iohannis şi Dalia Grybauskaite, unul dintre cei mai critici lideri europeni la adresa lui Vladimir Putin. Practic, întâlnirea a creionat poziţiile pe care România şi Lituania le vor avea în iulie, la summitul NATO de Varşovia. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Vilnius a venit la doar câteva zile de activarea scutului NATO antirachetă de la Deveselu, sistem defensiv, menit să descurajeze conflictele din Estul Europei. În acest context, discuţiile dintre Klaus Iohannis şi Dalia Grybauskaite s-au axat pe agenda summit-ului NATO din luna iulie, în care statele din Estul Europei se pregătesc să ceară măsuri sporite de securitate.

• Tabăra de refugiaţi de la Idomeni se transformă într-un rai al infractorilor

Tabăra de refugiaţi de la Idomeni, situată la frontiera greco-macedoneană, devine o problemă din ce în ce mai mare pentru autorităţile elene, din cauza criminalităţii organizate, relatează focus.de. Potrivit presei elene, menţionează sursa anterior citată, un vagon dezafectat s-a transformat într-un bordel, iar traficanţi de droguri care provin din Africa de Nord vând stupefiante. În plus, în zonă au început să apară tot mai mulţi traficanţi de persoane. In "orăşelul de corturi" trăiesc în momentul de faţă, potrivit datelor furnizate de autorităţile din Grecia, 9.200 de refugiaţi şi migranţi. Mass-media relatează însă că în zonă s-ar afla până la 11.000 de oameni, care nu vor sub nicio formă să fie mutaţi în căminele de refugiaţi de pe teritoriul Greciei, întrucât încă speră că Macedonia îşi va redeschide graniţa şi îi va lăsa, astfel, să-şi continue drumul spre Europa Occidentală.

• BANCHERUL

• Oamenii nu se înghesuie la darea in plată a locuinţelor ipotecate pentru a scăpa de credit

Marţi, doar 15 persoane au cerut întocmirea notificărilor pentru darea in plată a locuinţei ipotecate la Asociaţia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), cea care a promovat si a susţinut in Parlament adoptarea Legii 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii datoriilor asumate prin credite. Pana acum, asociaţia a primit 100 de solicitări privind întocmirea documentelor privind darea in plata, dintre care 15 au fost finalizate, in principal de la clienţii cu credite in franci elveţieni (CHF) la Credit Europe Bank, Bancpost, Piraeus Bank si Banca Românească. Reprezentanţii AURSF, preşedintele Alin Iacob si avocata Alexandra Burada, care au organizat ieri o conferinţa de presa pentru a solicita autorităţilor sa-i scutească de anumite taxe pe cei care vor sa dea in plata, admit ca numărul acestora este deocamdată mic, sub estimări.

• Băncile au convertit 17.400 de credite din franci elveţieni in lei pe parcursul a patru luni, mai multe decât tot anul trecut

Un număr de 17.400 de credite in franci elveţieni au fost convertite in lei de către bănci in perioada noiembrie 2015-martie 2016, mai multe decât cele 17.100 de conversii efectuate anul trecut, când s-a derulat oferta Băncii Transilvania pentru creditele Volksbank, arata datele BNR furnizate la solicitarea Bancherul.ro. Cu toate acestea, numărul romanilor cu credite in franci elveţieni (CHF) s-a redus cu doar 7.218 persoane in aceeaşi perioada, de la 61.800 la 54.615 de debitori, soldul acestor credite, atât credite de consum cât şi credite imobiliare, scăzând cu 1,6 miliarde lei, de la 8 la 6,4 miliarde lei, conform aceloraşi statistici. Unde este atunci diferenţa dintre 17.400 de credite convertite in lei si scăderea numărului total al creditelor in CHF cu doar 7.218 credite? Rămâne ca BNR sa clarifice acest mister.

• CURENTUL

• Fructe turceşti pline de pesticide depistate de ANSVSA

Centralizările datelor furnizate de structurile de specialitate din cadrul Autorităţii arată că, în perioada 5-11 mai, au fost înregistrate depăşiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide, la probele prelevate din fructe, caise şi nectarine, provenite din Turcia. În prima situaţie, facem referire la o cantitate de 250 de kg de caise, la care, buletinul de analiză a arătat o depăşire a limitei maxime admise pentru fungicidul kresoxim-metyl• . La data controlului, inspectorii ANSVSA au constatat că 171 de kg din acest lot fuseseră comercializate. Restul cantităţii de fructe, care a fost găsit în depozitul unităţii, în stare avansată de depreciere, a fost distrus. În ceea ce priveşte nectarinele, probele au fost prelevate dintr-un lot, în cantitate de 2.280 de kg. Rezultatele analizelor au indicat o depăşire a limitei maxime admise pentru acelaşi fungicid. În prezent, operatorul economic desfăşoară operaţiunea de retragere a fructelor din acest lot, sub supravegherea inspectorilor ANSVSA.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Directorii de la CNADNR anchetaţi de DNA sunt păstraţi pe funcţii, iar cei cu "gura prea mare" au fost înlăturaţi

Grupul de Iniţiativă pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea C.N.A.D.N.R. a trimis presei un comunicat legat de aprobarea unei noi organigrame a CNADNR, propusă sub presiune şi întocmită în alte laboratoare, din afara companiei. Grupul afirma că "ministrul Dan Costescu şi directorul general al CNADNR dezinformează presa cu neruşinare, iar "singurul obiectiv al noii organigrame a fost executarea în stil mafiot a membrilor Grupului de Iniţiativă pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR, care aveau funcţii de conducere în cadrul companiei". Faţă de organigramele CNADNR Central din anul 2011 şi 2012, care aveau 499 de posturi, cea din 2014 avea 557 de posturi, cea din 2015 avea 681 de posturi. În prezent, prin actuala organigramă propusă de ministrul Dan Costescu şi Cătălin Homor, s-a ajuns la peste 750 de posturi, iar la nivelul ţării CNADNR ajunge să aibă peste 7.200 de posturi, cu vreo 500 de posturi în plus!

• Expert german: Sistemul antirachetă din România - scump, ineficient, răspuns greşit la o ameninţare percepută

Expertul german privind conflictele Hans-Joachim Spanger a subliniat că sistemul antirachetă NATO instalat în România este "prea scump,ineficient şi reprezintă un răspuns total greşit faţă de o ameninţare percepută", într-un interviu acordat cotidianului Frankfurter Rundschau, potrivit Sputnik News, preluat de Mediafax. Referindu-se la anunţul Statelor Unite cu privire la rolul pe care îl are sistemul antirachetă din România, respectiv că acesta este îndreptat împotriva unor state precum Iran şi nu împotriva Rusiei, Spanger a explicat că este aproape imposibil ca Teheranul să atace state europene sau baze americane în Europa, deoarece acest lucru ar genera un coflict militar, iar cel mai afectat ar fi cel mai probabil, tocmai Iranul. În ceea ce priveşte eficienţa sistemului antirachetă instalat în România, expertul a spus că testele NATO arată că sistemul are capacitatea de a intercepta şi de a distruge doar opt din zece rachete lansate, dar în cazul unei lupte reale, acest număr ar fi mai mic.

• Popoviciu, RCS&RDS: "Am investit 2-3 miliarde de dolari, în România, în ultimii 20 de ani"

RCS&RDS,cel mai important furnizor de internet şi cablu TV din ţara noastră, va continua investiţiile în reţea urmând ca în anii următorii să se concentreze atât pe dezvoltarea reţelei mobile cât şi a internetului la sate, a declarat Valentin Popoviciu, vicepreşedintele companiei la conferinţa Ziua Comunicaţiilor. "Industria telecom este una dintre cele mai dezvoltate din ţara noastră, iar România nu se poate lăuda cu multe industrii unde este lider. Acest lucru s-a întâmplat pentru că intervenţia statului a fost minimală. Investiţiile private s-au putut realiza şi dezvolta. Am dezvoltat servicii care să fie accesibile fiecărui cetăţean. Compania a investit 2-3 miliarde de dolari de la înfiinţare", a declarat Popoviciu.

• Construit în România, valorează milioane de euro şi poate deveni INVENŢIA SECOLULUI

România a atras atenţia lumii cu un proiect tehnologic de anvergură. Scannerul de avioane Roboscan AERIA a fost prezentat la Black Sea Defence & Aerospace (BSDA), organizat în aceste zile la Bucureşti. Aparatul poate scana un avion de linie de până la 50 de metri lungime şi astfel poate identifica obiectele ilegale sau bombele ce pot fi ascunse în structura avionului, conform capital.ro. "Putem face o radiografie completă, fuselaj şi aripi, la o calitate excepţională, până la 1 mm rezoluţie, pentru a detecta obiecte periculoase, ameninţări cu bombă, arme, contrabandă, diverse lucruri care pot fi ascunse în avion şi care pot fi ascunse şi în cavităţile tehnice ale avionului, acolo unde inspecţia care se face de obicei de autorităţi este foarte dificilă", a declarat Adrian Bizgan, reprezentant MB Telecom.

• Importăm pâine! Tiruri cu pâine congelată intră zilnic în ţară

În România, intră zilnic 25 de tiruri cu pâine congelată din import, ceea ce înseamnă o cantitate de 875.000 de tone pe an, a spus ieri Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor. El spune că este necesară o lege care să încurajeze vânzarea alimentelor româneşti în supermarketuri. Comisia Europeană încurajează dezvoltarea lanţului scurt de aprovizionare cu alimente, respectiv producţia locală, a mai spus Săpunaru. Recent, un proiect de lege care ar fi obligat magazinele să se aprovizioneze în proporţie de 51% cu alimente de pe piaţa locală şi, de asemenea, impunea eliminarea unora dintre taxele la raft, a fost retrimisă la examinare de Camera Deputaţilor. Săpunaru a adăugat că, de fapt, supermarketurile se tem de dispariţia taxei de raft. "Dacă dispar taxele, va scădea preţul la galantare cu cel puţin 10%", a subliniat deputatul.

• JURNALUL NATIONAL

• Numele lui Dacian Cioloş, implicat în licitaţii trucate la CNADNR

Un subiect grav în care este menţionat numele premierului Dacian Cioloş şi al consilierului său pe probleme de infrastructură, Cătălin Drulă, a început să capteze atenţia opiniei publice de câteva zile. Presa a intrat în posesia mai multor mesaje schimbate de Ion Slubschi, şef al Agenţiilor de Control şi Încasare din cadrul companiei cu consilierul Cătălin Drulă. Ion Slubschi îl acuză pe Cătălin Drulă de faptul că tatăl acestuia deţine o funcţie de răspundere în cadrul firmei Felix Telecom care a depus o ofertă în cadrul unei licitaţii organizate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), potrivit Digi 24. Consilierul premierului ar avea întâlniri cu şeful direcţiei de achiziţie a CNADNR, fără a fi clar în ce calitate. Potrivit inginerului CNADNR, Ion Slubschi, consilierul premierului ar avea interesul ca firma Felix Telecom, în care tatăl său, Gheorghe Drulă, ar avea o funcţie de răspundere, să câştige licitaţia.

• SRI a transmis sute de informari despre infectiile spitalicesti si despre calitatea dezinfectatilor Hexi Pharma

Comisia parlamentara de control al Serviciului Roman de Informatii (SRI) a dat publicitatii concluziile verificarilor efectuate privind problema infectiilor nosocomiale. Astfel, aceasta precizeaza ca SRI a transmis 115 informari despre infectiile spitalicesti si sase despre calitatea dezinfectatilor Hexi Pharma, patru anterioare izbucnirii scandalului, alte doua fiind transmise ulterior autoritatilor centrale. Preşedintele comisiei, Georgian Pop, a intervenit în direct la Antena 3 în cadrul ediţiei de miercuri a emisiunii ''La ordinea zilei''. Întrebat de Radu Tudor dacă beneficiarii informărilor date de SRI cu privire la încălcarea legii sunt obligaţi să ia vreo măsură, Georgian Pop a răspuns că legea nu prevede o asemenea obligaţie.

• Cumpărarea unui apartament a devenit o misiune imposibilă

Cine doreşte să ia un credit imobiliar pentru a-şi cumpăra o locuinţă, dar nu se califică pentru programul Prima Casă, trebuie să strângă ani buni pentru a-şi atinge scopul. Majoritatea băncilor mari au mărit avansul între 30-35%, astfel încât pentru un apartament de 50.000 de euro este nevoie de un avans de minim 15.000 de euro, iar pentru o casă, care costă 100.000 de euro, de cel puţin 30.000 de euro. Un român care vrea să-şi ia un apartament cu două camere, cu credit, într-un bloc de locuinţe din Capitală sau alt mare oraş, trebuie să strângă între 34 şi 40 de salarii medii nete (2.000 de lei) pentru avans. Majoritatea băncilor mari au mărit avansurile la 30%-35% pentru a se proteja de riscul dării în plată şi, concomitent, au redus şi perioada de acordare a creditului, ceea ce-i dezavantajează pe solicitanţi pentru că le creşte rata lunară.

• NATIONAL

• Iohannis baga Serviciile in stabor ... si fuga la Rio!

Iată că, de-abia cum, când se apropie de jumătatea mandatului, Klaus Iohannis pare să se fi hotărât, in sfârşit, să facă "o altfel" de politică. Adică una copy-paste după cea a predecesorului sau de la Palatul Cotroceni. După cum susţin surse din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis a prins deja gustul "jocurilor subterane" ale Puterii. Iar "cotitura" atitudinii pasive de pană acum s-a produs după ce Iohannis a "staborit" la Palatul Cotroceni conflictul deschis dintre Laura Codruţa Kovesi si Mihai Răzvan Ungureanu. Preşedintele nu a reuşit decât să stârnească hohote de ras datorita convingerii sale naive că el chiar a rezolvat aceasta problemă. Mai grav este însă că Iohannis chiar a luat-o in serios si acum îşi terorizează putinii colaboratori apropiaţi să-l atenţioneze cu privire la conflictele mocnite intre structuri, pentru a le media la Cotroceni.

• Codruţ Olaru a fost făcut general activ!

Preşedintele României a semnat decretul privind chemarea din rezerva a procurorului Codruţ Olaru, care a devenit astfel general de brigada activ in cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Asta deşi acesta nu a făcut practic nicio zi de armata! Desigur ca prin aceasta decizie care i-a lăsat masca pe membrii asociaţiilor de revoluţionari, Administraţia Prezidenţiala si-a asumat si responsabilitatea privind verificarea îndeplinirii tuturor paşilor prevăzuţi de Legea 80 privind statutul cadrelor militare, in care sunt prevăzute condiţiile cumulative necesare. Oricum, de remarcat si faptul ca miza conducerii Parchetului Militar a devenit una uriaşa, după ce Parchetul General a decis recent redeschiderea dosarelor Revoluţiei.

• PUTEREA

• Se anunţă grevă pe Aeroportul Otopeni

Companiile de handling vor fi in greva vineri, 20 mai, intre orele 13 si 15, iar avioanele pot avea intarzieri de pana la doua ore. Actiunea de protest vine dupa ce firma de handling a fost nevoita sa se judece cu autoritatile pentru a-si castiga acest drept. Tribunalul Ilfov a dat castig de cauza angajatilor, iar Curtea de Apel a mentinut decizia. "Hotărârea de a declara greva a fost luată cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, pe perioada desfăşurării grevei, participanţii la grevă vor proteja bunurile unităţii, fiecare salariat aflat în grevă aflându-se la locul său de muncă. Sindicatul pune în vedere conducerii societăţii că orice eventual act sau fapt prin care o persoană este constrânsă, împiedicată sau influenţată să renunţe la grevă reprezintă infracţiune şi se pedepseşte în consecinţă". explica liderii sindicatului liber de handling aeronautic pentru Capital.

• În 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, Alba Iulia va deveni primul "smart city" din România

Municipiul Alba Iulia ar putea deveni primul oraş inteligent ("smart city") din România, ca urmare a derulării unui proiect-pilot ce ar urma să se finalizeze până în anul 2018, a anunţat, miercuri, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Bostan, în cadrul celei de-a XX-a ediţii a expo-conferinţei Ziua Comunicaţiilor 2016. Potrivit oficialului, este important ca întreaga industrie telecom din România să participe la acest program-pilot, care este preconizat să demareze în luna septembrie a acestui an. Termenul de Smart City este utilizat pentru a desemna oraşele care apelează intensiv la tehnologiile noi 'tip Smart' dedicate îmbunătăţirii serviciilor publice, creşterii nivelului de confort al cetăţenilor din localităţile urbane şi rurale, eficientizării consumurilor de resurse şi reducerii cheltuielilor pe termen mediu şi lung.

• Premieră: Cel mai mare avion din lume a aterizat în România

Un avion de tip Airbus Beluga, cea mai mare aeronavă cargo a companiei Airbus şi una dintre cele mai mari din lume, a aterizat miercuri după-amiază pe Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), fiind întâmpinat cu tunuri de apă, dat fiind că este vorba de o premieră. Aeronava a făcut escală miercuri după-amiază pe Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), urmând să continue drumul spre Germania. Avionul Airbus A300-600ST (Super Transporter) este aeronava cargo cu volumul cel mai mare din lume, fiind versiunea pentru transport marfă a avionului standard A300-600. Aeronavele au rolul de a transporta piese aeronautice de mari dimensiuni sau chiar alte avioane. Producţia acestui tip de avion a început în anul 1994, fiind fabricate cinci aparate care au fost supranumite Beluga, după numele unei balene mari. Un nou tip de avion Airbus Beluga XL, construit pe platforma Airbus A330, va intra în uz în anul 2020.

• ROMANIA LIBERA

• De ce investeşte IKEA masiv în România?

Grupul suedez Ikea a angajat firma Cushman & Wakefield să îi vândă terenurile unde este proprietar şi pe care sunt parcuri de retail, în şase state europene: Germania, Cehia, Polonia, Suedia, Franţa, Finlanda şi Elveţia. Numai în Germania sunt 12 astfel de zone, conform Agerpres. În schimb, investeşte în alte terenuri, printre altele în România. De exemplu, a achiziţionat circa 45 de hectare în Băneasa şi se pare că politica este de a investi în statele emergente, inclusiv non-europene, ca India. Care sunt dedesubturile acestui fapt? Pieţele din Europa Occidentală şi Centrală, mai dezvoltate, sunt mari şi au inerţie mare, explică analistul economic Ion Radu Zilişteanu. "Proprietăţile din vestul Europei nu au scăzut foarte mult ca preţ, în schimb terenurile din zona noastră da. Este o oportunitate pentru Ikea să cumpere", a explicat pentru România liberă Radu Zilişteanu.

• Pentagon: China este principalul agresor din regiune

Beijingul s-a arătat iritat de evaluarea Pentagonului asupra forţei armatei chineze şi a ripostat printr-un comunicat, apreciind raportul americanilor că "deformează deliberat" politica de apărare a Chinei şi "a afectat grav încrederea mutuală între cele două părţi". Un alt raport al Centrului Stimson arată că desfăşurarea atât de aşteptată de Beijing a rachetei balistice intercontinentale DF-5B, care poate transporta mai multe ogive, ar putea lansa o cursă a rachetelor în Asia. Noul raport al Departamentului american al Apărării asupra capacităţilor militare ale Chinei relevă că modernizarea militară chineză "a intrat într-o nouă fază", sub conducerea agresivă a preşedintelui Xi Jinping. "Transformarea radicală" include trecerea de la o armată altădată masivă la o forţă agilă, mai echilibrată, care a dobândit genul de capacităţi expediţionare de care armata americană beneficiază deja.

• ZIARUL FINANCIAR

• Topul salariilor din energie

ZF a realizat un top al celor mai mari salarii medii nete din cadrul comaniilor energetice, atât cele con­trolate de statul român, cât şi jucători privaţi. Una dintre cele mai mari surprize ale acestui top este poziţia fruntaşă ocupată de compania Conef Gaz, specializată în furnizarea de gaze naturale, unul dintre cei doi intermediari agreaţi de Gazprom în relaţia cu România. Astfel, potrivit datelor furnizate de companie, anul trecut salariul mediu net în cadrul Conef Gaz a fost de 7.310 lei, anul acesta salariul urmând să crească la peste 8.000 de lei. O altă companie care are grijă de angajaţii săi este Nuclearelectrica, firma care operează cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit datelor din raportul pe 2015 publicat de Nuclearelectrica, salariul mediu net în companie a fost anul trecut de aproape 7.000 de lei. Potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor publicate de Petrom, salariul mediu net din compania OMV Petrom SA a fost anul trecut de aproape 6.100 de lei.

• Active nete mai mici pentru cele 5 SIF-uri faţă de decembrie 2015. Discounturi între 33% şi 60%

Cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) afişau la finele lunii aprilie active nete mai mici chiar şi cu 15% faţă de nivelul din decembrie 2015, scăderea cea mai mare fiind înregistrată de SIF-urile care au şi expunerea cea mai mare pe acţiunile care au scăzut. SIF1 Banat-Crişana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania şi SIF5 Oltenia au raportat rezultate pozitive ale exerciţiul financiar pentru primele patru luni din acest an, în timp ce SIF4 Muntenia a fost pe pierderi cu 3,3 milioane de lei. Discounturile la care sunt tranzacţionate în piaţă acţiunile celor cinci SIF-uri, adică raportul dintre ultimul preţ de tranzacţionare şi activul net unitar, variază între 33% şi 60%.

• Refugiaţii ar putea aduce în cinci ani în economia UE de două ori suma cheltuită pentru ei

Impactul creşterii datoriei publice va fi amortizat de un avans mult mai mare al PIB-ului, arată noi studii privitoare la impactul refugiaţilor asupra Europei, potrivit The Guardian. Refugiaţii care au sosit în Europa anul trecut ar putea genera de două ori suma cheltuită pentru integrarea lor în numai cinci ani. Refugiaţii vor crea mai multe locuri de muncă, vor creşte cererea de servicii şi produse şi vor umple golurile din forţele de muncă la nivel european, în timp ce salariile acestora vor contribui la finanţarea fondurilor de pensii aflate în scădere şi finanţele publice, spune Philippe Legrain, fost consilier economic al preşedintelui Comisiei Europene. În acelaşi timp, este puţin probabil ca refugiaţii să reducă salariile sau să crească şomajul în rândul muncitorilor locali, spune Legrain. Cel mai important, Legrain calculează că în timp ce absorbţia unui număr atât de mare de refugiaţi va creşte datoria publică cu aproape 69 mld. euro în perioada 2015-2020, în aceeaşi perioadă refugiaţii vor contribui la creşterea PIB cu 126,6 mld. euro, un raport de aproape 2 la 1.