REVISTA PRESEI 23.02.2016

• ADEVARUL

• Klaus Iohannis, în faţa Parlamentului: Politicul să stea departe de numirile în Justiţie

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, în faţa Parlamentului, despre numirile care se vor face, în acest an, în Justiţie, unde anunţă că se va implica, dar şi despre modul în care trebuie să abordeze partidele campania electorală, fără populism şi cu decenţă. "Cred că este important pentru soliditatea democraţiei româneşti şi a statului de drept ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului şi să fie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraţilor în propriul for de conducere şi organ disciplinar. În ceea ce mă priveşte, ca Preşedinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces şi nu mă voi limita la un rol formal. Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate", a spus Iohannis.

• Etapele legale prin care pot fi scoase Antenele din sediul pe care îl ocupă ilegal

Războiul dintre ANAF şi televiziunile lui Dan Voiculescu se pregăteşte să intre într-o nouă fază. Reprezentanţii Antenelor au refuzat să plece din imobilul confiscat în dosarul ICA, aşa că Fiscul nu are decât opţiunea unui proces de evacuare, care însă durează foarte puţin, arată experţii în drept. Tribunalul Bucureşti a respins cererea reprezentanţilor Antena Group de amânare a executării silite cu 30 de zile, potrivit B1TV. De altfel, Tribunalul Bucureşti va analiza marţi o altă cerere depusă de Antena Group. În cazul în care şi această cerere va fi respinsă, inclusiv de instanţa superioară, ANAF trebuie să pună în executare sentinţa judecătorească, iar de sediile sociale ce aparţin Antena Group să intre în proprietatea statului.

• Întâlnirea CNA-ANAF pe tema Antenelor: "Finalitatea demersului este şi va fi una singură - vânzarea sediilor"

Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au avut o întâlnire cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a discuta situaţia grupului de media Intact, ale cărui sedii vor fi scoase la licitaţie. Membrul CNA Valentin Jucan a povestit, în exclusivitate pentru "Adevărul", cum a decurs discuţia, precizând că reprezentanţii ANAF au făcut un scurt istoric al situaţiei în care se află Antenele şi au făcut foarte clar faptul că finalitatea demersului este şi va fi una singură: vânzarea sediilor în scopul recuperării prejudiciului. "Ceea ce au spus cu multă claritate reprezentanţii ANAF este că această procedură de valorificare a imobilelor, care fac parte din decizia instanţei penale, va fi dusă la capăt. Orice ar fi, legea trebuie aplicată şi valorificarea acestor imobile se va produce. Acest lucru a fost foarte clar subliniat de către directorul general ANAF", a declarat Jucan pentru "Adevărul".

• Cum a reuşit Putin să menţină Rusia pe linia de plutire, în ciuda sancţiunilor şi a petrolului ieftin

La sfârşitul lui 2014 economiştii occidentali nu-i mai dădeau mult timp Rusiei până la intrarea în incapacitatea de plată, dacă preţul petrolului îşi continua declinul. De atunci, economia rusă se află în recesiune, dar măsurile de austeritate şi deprecierea rublei au evitat aterizarea dură. Din fondul de rezervă, constituit începând cu 2008, au mai rămas 90 de miliarde de dolari care ar putea să mai ajungă mai bine de trei ani, dacă austeritatea va fi înăsprită iar cheltuilile bugetare reduse. Rusia este în mod special mai sensibilă la cotaţiile materiilor prime energetice, peste 40% din veniturile bugetare fiind reprezentate de taxele provenite din exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. Estimările iniţiale care anticipau intrarea rapidă în incapacitatea de plată a Rusiei, au fost infirmate de deprecierea puternică a rublei în raport cu dolarul. Aceasta a făcut ca veniturile exprimate în moneda naţională să se păstreze la un nivel acceptabil.

• Salarii mai mari şi pentru consilierii locali

Camera Deputaţilor a adoptat tacit un proiect de lege prin care indemnizaţiile consilierilor locali ar putea creşte cu aproape 40%. Iniţiativa, semnată de senatorul UNPR Octavian Bumbu şi deputatul independent Sorin Teju, urmăreşte ca indemnizaţiile consilierilor locali să fie actualizate în funcţie de cele ale primarilor, ale căror salarii au fost majorate la 1 iunie 2014. Proiectul de lege al celor doi parlamentari vrea schimbarea unui alineat din Legea 215/ 2001 a administraţiei publice, fiind vizată specificarea faptului că indemnizaţia consilierului local, adică banii pe care îi primeşte pentru activitatea prestată ca ales, "se actualizează în funcţie de indemnizaţia primarului".Mai exact, în momentul în care creşte indemnizaţia primarilor, să crească şi cea a consilierilor.

• Ioan Niculae face concedieri de după gratii. Combinatul de la Slobozia dă afară 80% dintre salariaţi

Grupul InterAgro anunţă disponibilizări la combinatul din Slobozia, la câteva zile după ce proprietarul său, miliardarul Ioan Niculae, a aflat că trebuie să mai stea în spatele gratiilor, instanţa respingând eliberarea sa condiţionată. Dacă Gazprom foloseşte ameninţări cu tăierea gazelor pentru promovarea intereselor sale strategice, oamenii de afaceri autohtoni folosesc un alt instrument de presiune: ameninţările cu disponibilizarea angajaţilor. Administratorii combinatului chimic din Slobozia, Chemgas, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, condamnat în dosarul "Mită la PSD", au anunţat disponibilizarea colectivă a 450 din cei 542 de de angajaţi. Demersul a fost demarat deja şi este programat să se încheie în prima jumătate a lunii martie.

• Culisele rocadei Buşoi-Orban pentru Primăria Capitalei

Liberalii au anunţat, pe baza unui sondaj de opinie încheiat în urmă cu două zile, că Ludovic Orban va candida pentru Primăria Capitalei. Decizia l-a surprins chiar şi pe Orban, în condiţiile în care Cristian Buşoi pornea ca mare favorit în cursa pentru Bucureşti. În plus, relaţia dintre Orban şi conducerea PNL nu este cea mai caldă. Potrivit unor surse politice, scorul a fost foarte strâns: Ludovic Orban şi Cristian Buşoi au ieşit aproape la egalitate, decizia în favoarea lui Orban fiind mai degrabă un calcul politic bazat pe notorietate şi pe potenţialul său de creştere. "Cei doi stau umăr la umăr, sunt cotaţi la 30%. A fost o decizie obiectivă, plecând de la şansele pe care le au cei doi candidaţi", a comentat liderul PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu, responsabilul cu desemnarea candidatului pentru Capitală.

• Premierul respinge legea salarizării unitare lăsată de Guvernul Ponta

Premierul Dacian Cioloş a anunţat că proiectul legii salarizării unitare, lăsat moştenire de Guvernul Ponta, este unul irealizabil. Fostul ministru al Muncii, Rovana Plumb, cea care a redactat proiectul, a spus că, dimpotrivă, legea salarizării este sustenabilă. "Nu există încă un proiect de lege finalizat. Ministerul Muncii a lucrat pe mai multe variante, nu s-a consultat cu Ministerul de Finanţe ca să vedem care sunt posibilităţile. Proiectul acela, mă rog, care nu a fost până la urmă promovat de doamna Plumb, e irealizabil din punct de vedere bugetar. Vreau un proiect care să ţină cont de posibilităţile bugetare ale României. Altfel vindem iluzii oamenilor, asta e tot", a spus premierul Dacian Cioloş. Preşedintele PSD Liviu Dragnea anunţa, în urmă cu o lună, că, dacă proiectul legii salarizării unitare nu este asumat de Guvern, se gândeşte să-l promoveze printr-o iniţativă legislativă.

• Nemţii s-au săturat de refugiaţi

Manifestările de ură la adresa refugiaţilor devin tot mai dese în Germania. Cel mai recent incident s-a petrecut în estul ţării, unde un centru pentru refugiaţi a luat foc. Mai mulţi localnici au aplaudat momentele în care flăcările distrugeau acoperişul clădirii. În estul Germaniei, o sută de germani au blocat accesul mai multor autocare cu refugiaţi către un centru de primire. Incendiul a izbucnit în toiul nopţii la acoperişul centrului de refugiaţi din Saxonia care ar urma să adăpostească zeci de oameni. Nimeni nu era în clădire în acel moment, fiindcă nu a fost încă deschisă. Erau însă mai mulţi germani care se bucurau de incident. Trei dintre ei au fost reţinuţi.

• Grigorescu: Principala vulnerabilitate a companiilor energetice de stat ţine de cum sunt administrate

Principala vulnerabilitate a companiilor energetice de stat este legată de modul în care sunt administrate acestea, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, care a arătat şi că studiile de fezabilitate pentru proiecte în domeniu au costat în ultimii 15 ani 100 de milioane de dolari, aceste cheltuieli ridicate decredibilizând ideea de companie de proiect. El a vorbit şi despre dificultăţile prin care trece Complexul Energetic Oltenia, afirmând însă că producătorul de energie nu riscă să intre în insolvenţă. Conform ministrului, autorităţile vor găsi soluţii şi pentru Complexul Energetic Hunedoara, intrat recent în insolvenţă. Ministrul a mai spus că Hidroelectrica ar putea poate deveni "o companie fanion a României" şi că listarea acesteia la bursă trebuie pregătită cu atenţie.

• BANCHERUL

• Mugur Isărescu: Independenţa politică este esenţială pentru supravegherea eficientă a sistemului bancar

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, consideră că supravegherea sistemului bancar este mai bine să fie realizată de către o banca centrală, aşa cum se întâmpla in Romania, nu de către o agenţie guvernamentala, cum este cazul in Marea Britanie, care ar putea fi influenţată politic. "Independenta de influentele politice este esenţială pentru o supraveghere eficienta. Iar băncile centrale sunt instituţii care se bucura de un înalt grad de independenta, pe care o agenţie guvernamentala nou înfiinţata nu o va putea câştiga, cel puţin pe termen scurt", se arata intr-un discurs al guvernatorului la o conferinţa pe tema guvernantei si supravegherii in băncile centrale organizata de banca naţională a Olandei. Isărescu a mărturisit ca la sfârşitul anilor 90 s-a gândit la ideea transferului atribuţiei de supraveghere a băncilor de la banca centrala către alta instituţie, in contextul in care falimentul mai multor bănci a afectat reputaţia si procesul de luare a deciziilor in cadrul BNR.

• Cel mai mare profit din istoria sistemului bancar in 2015 a fost obţinut de doar 22 de bănci, 14 având pierderi

In spatele profitului record de 4,8 miliarde lei obţinut de băncile romaneşti in 2015 stau câteva detalii care dezvăluie o piaţă bancara tot mai polarizata, cu unele bănci mari sau mici tot mai puternice si mai profitabile, in timp ce altele devin tot mai slabe, din cauza pierderilor din ultimii ani. Doar 22 de bănci au înregistrat profit anul trecut, in timp ce restul de 14 bănci au avut pierderi, conform datelor furnizate Bancherul.ro de către BNR. In acelaşi timp, procesul de restructurare a sectorului bancar a continuat si anul trecut. Consecinţă: numărul angajaţilor din sistemul bancar a scăzut cu 3.764 de persoane, la un total de 55.928. In colţul strălucitor si prosper al pieţei se afla băncile mari: un număr de şase mari bănci au obţinut in 2015 un profit de aproximativ 4,6 miliarde lei, aproape cat tot câştigul la nivelul sistemului. Performerul detaşat este Banca Transilvania, care a reuşit, la rândul ei, un profit record in 2015, de 2,448 miliarde lei, in urma achiziţiei Volksbank.

• CURENTUL

• Semnale - de Tia Şerbănescu

La cererea PNL, premierul Cioloş a schimbat 9 prefecţi ai regimului Ponta şi a numit persoane mai apropiate de liberali - ceea ce a supărat PSD care voia ca toţi prefecţii să fie ai săi. Liberalii sunt însă şi ei supăraţi fiindcă în ministere au rămas mulţi pesedişti. Într-un cuvânt, toată lumea e nemulţumită. Populaţia nici nu mai are loc să se vaite din cauza gemetelor care vin dinspre dormitorul marilor partide (PSD şi PNL) suspectate de o mare potrivire de caracter - în virtutea căreia se antrenează şi pentru luptele de zi şi pentru înţelegerile de noapte exersându-şi loviturile pe guvernul Cioloş. Dragnea a şi declarat că aşteaptă o remaniere "altfel reacţia de nemulţumire va fi faţă de tot guvernul" iar PSD ar putea depune moţiune de cenzură. Tăriceanu a confirmat: "momentul unei moţiuni de cenzură se apropie". E pe la Ploieşti. Şi, totuşi, ce partid se încumetă să vină la guvernare pentru şase luni? Dragnea a recunoscut: "moţiunea e uşor de depus, dar ce facem a doua zi? Ajungem iar la Cotroceni". Chiar nu merită osteneala.

• Ministerul Tineretului şi Sportului plătea tabere politice pentru PSD

DNA a anunţat că procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul MELEŞTEU CRISTIAN, director al Direcţiei Programe şi Activităţi pentru Studenţi din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, pentru comiterea infracţiunilor de : - abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, - uz de fals. În cursul anului 2013 Meleşteu Cristian, în calitate de director al Direcţiei Programe şi Activităţi pentru Studenţi, sub pretextul desfăşurării proiectului studenţesc ED-ECO Sport, a organizat la un hotel din Poiana Braşov o tabără politică de dezvoltare personală şi leadership pentru organizaţia de tineret a unui partid politic. Toate cheltuielile de cazare şi masă ale celor peste 100 de participanţi, în cuantum de 14.000 lei, destinate desfăşurării proiectului respectiv, în perioada 22 - 24 noiembrie 2013, au fost suportate din fondurile publice gestionate de către Ministerul Tineretului şi Sportului.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Alina Gorghiu «l-a săpat» pe Cristian Buşoi până a dat de Ludovic Orban

Despre desemnarea lui Ludovic Orban drept candidat al liberalilor la Primăria Bucureşti se vorbea încă de săptămâna trecută. Decizia a fost luată ca urmare a unor discuţii pe care co-preşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga le-au avut cu Cristian Buşoi, fostul candidat. Cei doi nu şi-au exprimat vreodată susţinerea (totală ) pentru o candidatură a europarlamentarului PNL. De altfel, acesta ar fi fost motivul pentru care Cristian Buşoi nu a fost desemnat candidat al PNL: lipsa unei susţineri politice din partea celor doi copreşedinţi şi a partidului. Cu toate acestea, liberalii au vrut să-i menajeze orgoliul. Rezultatele sondajului intern al partidului nu au fost prezentate în şedinţa de ieri a conducerii şi pentru ca acestea să nu ajungă în presă. Mai mult, liberalilor li s-a spus că cei doi se situează în jurul procentului de 30% . Acest sondaj, folosit ca pretext de Alina Gorghiu, a fost realizat de institutul condus de Andrei Muşetescu. Acesta, în ultimii 15 ani, a realizat sondaje în exclusivitate pentru PDL şi Traian Băsescu.

• Liviu Luca, acuzat că şi-a făcut vila pe banii Petromservice

Afaceristul Liviu Luca a fost luat cu mascaţi, ieri, şi dus la audieri la DIICOT Ploieşti într-un dosar în care este acuzat că, în perioada 2005-2009, şi-a făcut casă pe banii fostei companii Petromservice, pe care ar fi prejudiciat-o cu aproape 15 milioane de lei. Aseară, afaceristul a fost reţinut pentru 24 de ore pentru spălare de bani şi delapidare. Un fost director la Petromservice şi alte două persoane au primit control judiciar. Procurorii DIICOT au descins dimineaţă la locuinţa lui Liviu Luca din localitatea Păuleşti, unde au efectuat percheziţii timp de câteva ore. Apoi, fostul lider sindical a fost dus la sediul Parchetului pentru audieri cu privire la săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani, delapidare şi constituire de grup infracţional organizat.

• Cum a ajuns "teroristă" mama lui Radu Moraru

Radu Moraru , patronul Naşu TV, s-a prezentat ieri la DNA pentru a aduce noi dovezi în plângerea penală pe care a făcut-o împotriva mai multor instituţii, printre care CNA, ANAF, dar şi Oficiului de Spălare a Banilor şi Combatere a Terorismului. Moraru susţine că, în perioada în care Gabriel Oprea a fost prim-ministru interimar, Naşu TV a fost cea mai amendată emisiune, iar procurorii au găsit deja patru amenzi false. Mai mult, s-a încercat prin diverse forme intimidarea sa. Cum nu a cedat presiunilor, ONPCSB, instituţie direct subordonată primului ministru, a acuzat-o pe mama sa de terorism. "Vă daţi seama, mama, o femeie în vârstă, din Braşov, care n-a ocupat niciodată o funcţie publică şi cu o pensie de 800 de lei, să fie suspectată de terorism. Mai mult, apropiaţii ei au fost chemaţi în iarnă, pe ger, să vină la Poliţie ca să dea declaraţii.

• JURNALUL NATIONAL

• Iohannis către parlamentari: Vă propun un an electoral care să nu fie populist şi nici cu măsuri hazardate

Preşedintele Klaus Iohannis le-a propus, luni, parlamentarilor un an electoral care să nu fie nici populist şi nici al măsurilor hazardate, context în care i-a invitat să asume câteva teme majore. "Vă propun un alt fel de an electoral - care să nu fie nici populist, nici pierdut pentru temele de interes şi nici al măsurilor hazardate. (...) Vă invit să asumăm câteva teme majore: recâştigarea încrederii în politică, funcţionarea instituţiilor într-un stat democratic, continuarea eforturilor în domenii în care România a câştigat respect", a spus Iohannis, în plenul reunit al Legislativului.

• Vom da fiecare câte un euro pentru campania la locale

Fiecare român va plăti cel puţin un euro ca să-şi aleagă primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene. Şi asta doar pentru campania electorală. În total, peste 21 de milioane de euro vor fi decontaţi de Guvern după încheierea scrutinului din iunie. Pentru organizarea propriu-zisă a alegerilor, se scot alţi bani de la bugetul de stat, respectiv 8 milioane de euro. Campaniile electorale, adică tot ce înseamnă promovarea candidaţilor în mass-media şi materialele promoţionale împărţiţe alegătorilor vor fi decontate în premieră anul acesta de stat pentru transparentizarea campaniilor şi evitarea folosirii de bani negri. Astfel, Guvernul va trebui să aloce la rectificarea bugetară din vară aproape 21 de milioane de euro pentru localele din 5 iunie. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a făcut o simulare a costurilor campaniei din care reiese că pentru fiecare partid care va reuşi să obţină 3% la locale, suma pe care statul o va plăti va fi de 32.776.800 lei, echivalentul a aproximativ 7.222.741 euro.

• Piaţa asigurărilor private de sănătate, impulsionată de Codul Fiscal

Piaţa asigurărilor private de sănătate a ajuns în trimestrul III din 2015 la 42,4 milioane de lei, dar se estimează o creştere cu circa 25% în acest an, în condiţiile în care au fost majorate deductibilităţile, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, prin noul Cod Fiscal. Deocamdată, România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte ponderea acestor cheltuieli în PIB, cu 0,01%, în timp ce media europeană este de 0,8%. Pentru români, boala este una dintre cele mai mari frici, iar acest lucru este demonstrat de toate sondajele care au ca temă grijile cotidiene. Chiar şi aşa, prea puţini dintre noi apelează la asigurările private de sănătate. Asigurătorii pun această situaţie, în principal, pe seama veniturilor mici, dar şi pe mentalitatea românilor. Majoritatea sunt obişnuiţi cu servicii publice de sănătate, fără limitări, şi văd asigurarea privată ca o cheltuială în plus.

• NATIONAL

• DNA se apropie periculos de "creierul" din spatele imperiului Tiriac!

Este unul dintre putinii, poate chiar singurul roman despre care se spune că, deşi a construit nu unul, ci mai multe imperii financiare, a preferat sa rămână in umbră, fiind cunoscut si drept "omul fără chip". Este vorba despre Dan Petrescu. Nu fotbalistul, ci misteriosul personaj despre care se spune ca a ţesut o adevărată pânză de păianjen in zona de nord a Capitalei, unde a prins mai toate proiectele imobiliare de lux. Iată însă că, după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, iţele unei spectaculoase anchete deja instrumentata de către procurorii anticorupţie prahoveni cu privire la "viesparul" de la Primăria Sectorului 1 ar duce nu doar la sora lui Ion Tiriac, dar si la partenerul de taină al acesteia, Dan Petrescu. După cum "National" dezvăluia in exclusivitate in urmă cu nici o lună, procurorii DNA sunt pe cale să alcătuiască un nou "lot Stejarii", printre numele grele de aici apărând, alături de Ion Tiriac, si Sorin Oprescu si Elena Udrea.

• Dragnea latră, dar nu muşcă

Deşi reclamă debarcarea prefecţilor numiţi de PSD peste noapte, Liviu Dragnea nu se grăbeşte să-l deranjeze pe Dacian Ciolos cu o moţiune de cenzură. Chestionat ieri pe tema, Dragnea a demarat in forţă: "Faptul ca au schimbat noua sau 11 prefecţi nu asta este o problema. Problema apare ca au ieşit la iveala câteva situaţii in care prefecţii numiţi sunt ori foşti membri PNL, ori asumaţi public de către PNL, ceea ce ii creează o problema premierului, la care trebuie sa răspundă rapid". Întrebat daca PSD va iniţia o moţiune de cenzura, in cazul in care premierul nu catadicseşte sa răspundă, Liviu Dragnea a lăsat-o moale: "Este ultima arma la care vom recurge. O moţiune de cenzura înseamnă posibila cădere a Guvernului si instabilitate, adică trebuie sa se întâmple ceva foarte serios".

• TVR n-a găsit bani pentru Euro, aşa că a cumpărat desene animate la reducere!

Sub pomposul titlu "Programele Disney, din nou la TVR", postul public de televiziune îşi anunţă telespectatorii ca la vară se vor uita la ...desene animate in locul vizionării partidelor de la Campionatului European de fotbal. Turneul final din Franţa nu înseamnă nimic pentru conducerea Televiziunii Romane. Din comunicatul de ieri a reieşit că prioritar a fost renegocierea contractului cu Walt Disney pentru serialul "Anatomia lui Grey". Bucuroşi ca au găsit clientul pentru filmul lor, americanii le-au oferit romanilor, la preţ redus, si un pachet generos de desene animate, si nu numai. Lista titlurilor selecţionate a fost avizata recent de Comitetul Director al SRTv, iar din ea nu lipsesc clasicele pelicule "Bambi", "101 dalmaţieni", "Frumoasa si bestia", "Pisicile aristocrate" ori "Doamna si vagabondul". Grila de programe din vara nu cuprinde nicio referire la C.E. din Franţa.

• PUTEREA

• Când secretomania se combină cu prostia: Ministerul Apărării a secretizat pedofilia

Ministerul Apărării Naţionale a elaborat şi aprobat prin ordin de ministru un "Ghid de clasificare a informaţiilor", conform căruia, sunt clasificate "secret de serviciu", între altele, informaţiile "a căror compromitere poate determina deteriorarea încrederii in valorile istorice şi morale ale instituţiei militare". Aceasta înseamnă că indiferent ce acte imorale săvârşesc militarii, acestea sunt secretizate, pentru a nu aduce atingere încrederii în valorile morale ale unităţii unde îşi desfăşoară activitatea. De pildă, dacă într-o anume unitate militară se petrec acte de sodomie sau de pedofilie, iar un ofiţer scrie un raport pe acest subiect, comandantul unităţii va secretiza acest raport, că va dori sau nu, fiind obligat de ordinul ministrului.

• Strategia Energetică a României, gata abia la toamnă

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, promite să pună "pe masă" în această toamnă Strategia Energetică a României, proiect la care autorităţile lucrează de ani de zile. Până acum, toate strategiile energetice ale României erau copiate una după alta, fără să conţină noutăţi demne de luat în seamă. În plus, documentele vorbeau de aceleaşi proiecte care stagnează de ani buni, toate aflate doar în stadiul "pe hârtie": interconectorul AGRI, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau cablul electric submarin dintre România şi Turcia, proiecte care, cumulate, depăşesc 10 miliarde de euro. Documentul actual va fi valabil pentru perioada 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, însă capitole din acest document vor fi puse în dezbatere publică până la finalizarea sa. Analiştii consultaţi de ziarul PUTEREA sunt însă sceptici cu privire la această strategie.

• Liberalii, şoc după nominalizarea lui Orban

Peneliştii bucureşteni sunt şocaţi de nominalizarea lui Ludovic Orban pentru scrutinul electoral de la alegerile locale pentru Primăria Capitalei. Bursa Zvonurilor a aflat că nici un preşedinte de filială PNL, inclusiv cei de la sectoare, nu a fost informat anterior comunicării publice despre schimbarea candidatului. Orban este foarte prost văzut printre liberali de pe vremea când era preşedinte PNL pe Bucureşti, când ar fi încălcat de mai multe ori statutul. El este considerat drept un "maimuţoi", care-şi va impune la sectoare prietenii dezavuaţi de majoritatea membrilor. După starea de şoc prin care au trecut liberalii la aflarea veştii, prin Primăria Capitalei ei făceau haz de necaz şi strâmbau din nas când li se cereau detalii. Unii avansau ideea că ar fi fost nominalizat la dorinţa lui Klaus Iohanis, alţii spuneau că îşi va încheia "aventura" politică dacă nu o va învinge pe Gabriela Firea, cel mai probabil candidat al PSD.

• ROMANIA LIBERA

• Preşedintele Comitetului European al Regiunilor: Corupţia, motivul pentru care în România există cea mai săracă regiune a Europei

Autorităţile române au complicat şi mai mult procesul de accesare a fondurilor europene de frică să nu greşească, iar auditul de la Bruxelles să descopere acest lucru -, este de părere Markku Markkula, preşedintele Comitetului European al Regiunilor, organ consultativ reprezentând autorităţile locale şi regionale din Europa. Astfel, s-a ajuns la o rată scăzută de absorbţie. De aceea, este nevoie de o simplificare la nivel european a procedurilor mult prea birocratice şi de o flexibilizare a acestora, important fiind impactul proiectelor finanţate. Pe de altă parte, valul de migraţie va schimba întreaga economie şi arhitectură europeană. Prezent la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu premierul Dacian Cioloş şi cu alţi oficiali români şi a participat la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România, Markku Markkula a acordat un interviu ziarului "România liberă" în care arată care au fost greşelile în ceea ce priveşte mecanismul de alocare şi absorbţie a fondurilor UE, ce lecţii avem de învăţat şi cum nivelul ridicat al corupţiei te poate împinge pe ultimul loc în Europa atunci când este vorba despre sărăcie.

• Pensiile parlamentarilor încalcă legea

Ministrul Muncii şi ministrul de Finanţe consideră că anumite prevederi cuprinse în normele de aplicare pentru legea privind acordarea indemnizaţiilor speciale parlamentarilor "nu sunt conforme" cu legislaţia. "Am avut două scrisori din partea ministrului Muncii, Ana Claudia Costea, şi din partea ministrului Finanţelor, Anca Dragu, cu privire la parlamentarii beneficiari de pensii de serviciu. Acestea consideră că anumite norme nu sunt conforme şi au fost trimise către Comisia parlamentară pentru statut să facă raport şi modificările necesare", a declarat ieri secretarul Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, citat de Agerpres. Ministrul Finanţelor semnalează, printr-o scrisoare transmisă preşedinţilor celor două Camere, "că pentru respectarea principiilor constituţionale şi legale cu privire la aplicarea legii în timp, în formularea actuală, dispoziţiile cuprinse în art. 2 au caracter retroactiv, sens în care propune eliminarea acestora".

• ZIARUL FINANCIAR

• Viceguvernator al BNR: Dacă acum cineva strânge avansul la Prima casă într-un an, în viitor îl va strânge în opt ani

BNR susţine că includerea programului Prima casă în legea dării în plată va înseamna creşterea de la unu la opt a numărului de ani necesari pentru strângerea avansului, un cost pe care tinerii nu ar avea de ce să îl plătească. "Pe noi ne preocupă impactul acestei legi asupra sistemului bancar, deci şi a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) şi în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima casă se va închide pentru că este inclusă în legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânşi în opt ani (la un avans de 35%)", spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR. Banca Naţională solicită din nou scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisia juridică şi cea economică din Senat.

• Cât costă coşul de cumpărături al unui român în fiecare reţea din comerţul modern local

Coşul de cumpărături obişnuit al unui român în magazinele din comerţul modern costă între 48 de lei şi 71 de lei în funcţie de reţea şi de formatul de comerţ. Astfel, diferenţele între doi retaileri ajung şi la 50%, arată o analiză a Ziarului Financiar pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Hipercom Monitoring. Între jucătorii care se adresează clientului final, cel mai mic preţ pentru coşul de cumpărături îl găsim la Billa România, o reţea cumpărată recent de Carrefour. Această mutare se vede şi în politica agresivă de preţ în contextul în care anterior Billa se poziţiona pe segmentul mediu, nu pe cel low, cum este cazul Carrefour sau Profi. Coşul mediu în Billa costă 51,82 de lei, un preţ apropiat de cel din XXL Mega Discount, o reţea a Rewe România care activează pe segmentul discount.

• Mega Image mută 400 de angajaţi din centrul Bucureştiului în birourile din mallul Plaza

Retailerul belgian Mega Image, cel mai extins lanţ de magazine din Ro­mânia cu peste 470 de unităţi sub mai multe formate, va muta circa 400 de salariaţi din zona Griviţa în cartierul Drumul Taberei, respectiv în cadrul centrului comercial Plaza România. În total compania are în România circa 9.200 de salariaţi, din care doar 400 vor face obiectul acestei mutări, restul fiind angajaţi în magazine sau în depozite. Această situaţie nu este însă specifică doar Mega Image, ci tuturor jucătorilor din comerţul alimentar. Mutarea birourilor Mega Image vine în contextul în care mallul Plaza România a fost reamenajat pentru a cuprinde şi o zonă de birouri. Circa 10.500 de metri pătraţi din suprafaţa mallului Plaza din Capitală, controlat de grupul Anchor, au fost transformaţi în spaţii pentru bi­rouri, iar Mega Imaga a închiriat o treime din total, respectiv 3.360 de metri pătraţi.