REVISTA PRESEI - 24.03.2011

• ADEVĂRUL

• Povestea fregatei cu care plecăm la război

Fregata "Regele Ferdinand" pe care România o trimite în conflictul din Libia va avea misiune de patrulare. Nava nu este echipată de luptă, ci doar de blocadă. Nava românească trebuie să monitorizeze traficul naval către Libia, iar vasele pe care le detectează trebuie să-i ofere toate informaţiile cerute şi să i se supună ordinelor.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis marţi seară implicarea României în impunerea condiţiilor de respectare a embargoului vânzărilor de armament către Libia cu fregata "Regele Ferdinand" şi cu doi ofiţeri de stat-major din Forţele Navale. Anunţul a fost făcut de preşedintele Traian Băsescu, care duminică declarase la TVR că România aşteaptă semnalul NATO pentru a se implica în războiul din Libia.

• Nave scoase din uz, luate la suprapreţ

Contractul de achiziţie pentru cele două fregate tip 22, "Coventry" şi "London" (devenite ulterior "Regele Ferdinand" şi "Regina Maria") a fost acceptat de România prin Hotărârea de Guvern 1423/2002. Din partea Ministerului Apărării, documentul a fost semnat de actualul director al SRI, George Cristian Maior, pe atunci secretar de stat în MApN. Alături de acesta şi-au mai dat acordul Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei, şi Mihai Tănăsescu, ministrul de Finanţe.

Deşi în Europa există mai mulţi producători consacraţi de nave de luptă, România a cumpărat cele două fregate fără licitaţie, prin negociere cu o singură sursă. Guvernul României se angaja să plătească pe cele două nave, "disponibilizate de către Marina Regală britanică", suma de 116 milioane de lire sterline (circa 150 de milioane de euro).

• Campania din Libia, coordonată politic de un comitet ad hoc

Ambasadorii la NATO au aprobat o structură de comandă-hibrid pentru Libia. Ceea ce înseamnă că alianţa va conduce numai operaţiunile militare pentru asigurarea zonei de interdicţie aeriană, în timp ce deciziile politice vor fi luate de un comitet ad hoc al miniştrilor de Externe ai ţărilor participante. Acest aranjament a fost decis prin convorbiri telefonice între Casa Albă , Palatul Elysée şi Downing Street, marţi, în urma a două zile de discuţii tensionate ale diplomaţilor NATO. Germania, Franţa şi Turcia s-au opus preluării deciziilor politice de către NATO.

• Severin huiduit la Bruxelles de colegii europarlamentari: "Să plece! Ne face de ruşine"

Exclus cu aplauze din grupul socialiştilor europeni, Adrian Severin a fost trimis în ultimul rând al Parlamentului European. De acolo a fost huiduit de eurodeputaţii străini. Exilat la neafiliaţi, fugărit până la intrarea în sala de plen de aparatele de fotografiat şi denumit "deputatul care încă nu demisionează", europarlamentarul Adrian Severin a fost huiduit în prima şedinţă de plen de după scandalul "euroşpaga" în care a fost filmat acceptând mii de euro ca să schimbe legi europene. Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a deschis şedinţa de 10 ore cu acest subiect. La prima strigare a consemnat demisia slovenului, Zoran Thaler.

• Georgios Poukamissas, ambasadorul Greciei la Bucureşti: "Grecii nu pot fi potoliţi cu o baghetă magică!"

Reprezentantul diplomatic al Republicii Elene, Georgios Poukamissas, explică de ce continuă protestele de stradă la Atena şi ce motive de bucurie mai au grecii de Ziua Naţională, sărbătorită mâine. Ambasadorul grec apreciază iniţiativa municipalităţii bucureştene de a demara procedura pentru organizarea în viitor a Jocurilor Olimpice de Vară.

• Norul radioactiv a ajuns în Europa

Autorităţile franceze susţin că nu există niciun pericol, nivelul radiaţiilor fiind foarte scăzut. Nori negri se ridicau ieri de la reactorul 3 al centralei nucleare de la Fukushima. Locuitorii de pe un perimetru de 30 de kilometri au fost sfătuiţi să stea în case. Norul radioactiv a ajuns ieri în Europa, dar autorităţile i-au sfătuit pe cetăţeni să nu intre în panică. Autoritatea franceză pentru Siguranţa Nucleară a dat asigurări că nivelul de radioactivitate este foarte scăzut, "de 1.000 până la 10.000 de ori mai mic" decât cel înregistrat în 1986, după accidentul de la Cernobîl. Islandezii au fost înştiinţaţi că norul se află deasupra lor de către CTBTO - Organizaţia tratatului de interzicere a testelor nucleare din cadrul ONU.

• Compromisuri financiare care ne avantajează

România va susţine Pactulfranco-german, după ce a obţinut condiţii mai relaxate privind convergenţa fiscală. Liderii UE se reunesc astăzi la Bruxelles pentru a stabili de comun acord detaliile fondului permanent de intervenţie în cazul derapajelor financiare. Fondul permanent de intervenţie, cunoscut ca "Mecanismul European de Stabilitate", ar urma să înlocuiască, din 2013, actualele aranjamente financiare din zona euro, cu caracter provizoriu. România şi-a exprimat, recent, unele obiecţii asupra contribuţiei sale la acest fond, dar surse diplomatice susţin că s-a ajuns deja la un compromis pe această temă. Iniţial, propunerile privind contribuţiile statelor membre luau în calcul PIB-ul (în proporţie de 50%) şi populaţia (în aceeaşi proporţie), ceea ce însemna că România urma să contribuie cu 2,5 miliarde de euro.

• Leul, încurajat de Banca Naţională şi de climatul extern

În timp ce unii analişti suspectează intervenţia BNR pe curs, alţii cred că investitorii îşi reorientează capitalul din zonele de conflict. O apreciere prea puternică a leului în raport cu euro va afecta exporturile României şi, implicit, evoluţia economiei, atrag atenţia economiştii. Banca Naţională a României (BNR) a anunţat pentru astăzi un curs de schimb de 4,1260 lei/euro, acesta fiind nivelul minim al ultimelor 11 luni. Moneda Naţională s-a apreciat de la începutul anului cu aproape 15 bani în raport cu euro, iar analiştii economici se aştaptă ca trendul de întărire a monedei naţionale să continue.

• Portugalia pune în pericol statele din zona euro

Instabilitatea politică de la Lisabona întăreşte speculaţiile potrivit cărora Portugalia va apela la un împrumut de urgenţă. Irlanda este cea mai afectată de situaţia din Portugalia. Ieri, costurile de împrumut ale guvernelor irlandez şi portughez au atins noi recorduri. Dobânzile cerute de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale portugheze şi irlandeze au atins ieri noi recorduri, în aşteptarea votului parlamentului asupra noului buget de austeritate înainat de Guvern.

• Ion Cristoiu, hăituit de Fisc

Jurnalistul a fost trimis de organele fiscale la foştii angajatori pentru a-şi clarifica situaţiile financiare din ultimii patru ani. Fiscul îi cere lui Ion Cristoiu să plătească TVA şi penalităţi pentru veniturile care au depăşit suma de 35.000 de euro încasată anual în intervalul 2006-2010. Administraţia Fiscală şi-a adus aminte de o lege din 2006 şi îi obligă pe cei care în ultimii cinci ani au câştigat peste 35.000 de euro pe an din drepturi de autor să plătească retroactiv TVA la care se adaugă şi penalităţi. Astfel, jurnalişti, actori sau cântăreţi vor fi, cel mai probabil, obligaţi de Administraţia Fiscală să plătească sume colosale.Legea este în vigoare încă din 2006, însă niciodată Administraţia Fiscală nu i-a anunţat pe cei care au depăşit limita de venituri de 35.000 de euro pe an că trebuie să plătească ceva în plus.

• PDL vrea paritate la televiziuni

PDL şi-a rezolvat, ieri, prin lege, una dintre problemele esenţiale: refuzul anumitor televiziuni particulare de a-i invita reprezentanţii. Principalul autor al iniţiativei legislative este preşedintele Comisiei de Cultură, deputatul PDL Raluca Turcan. Realizatorii emisiunilor de dezbateri vor fi obligaţi, prin noua lege a audiovizualului, votată ieri, pe articole în Comisia de Cultură a Camerei, să adreseze un număr egal de invitaţii Puterii şi Opoziţiei. În plus, moderatorii trebuie să asigure "imparţialitatea şi echidistanţa" potrivit legii. Televiziunile vor fi obligate prin noua lege să informeze "în mod imparţial şi cu bună-credinţă". Potrivit unui alt articol, televiziunile trebuie să separe clar faptele de opinii.

• CURENTUL

• Fiscul şi plătitorii de TVA din drepturi de autor

Şeful Fiscului a anunţat, zilele trecute, declanşarea unei ample operaţiuni de recuperare a TVA-ului datorat statului de persoane fizice care au înregistrat câştiguri foarte mari din drepturi de autor, printre acestea fiind şi tonomatele cele mai de preţ ale mogulilor. Conform legii, toţi cei care au obţinut venituri din activităţi independente, adică şi din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuală, care depăşesc plafonul de scutire de la plata TVA, adică de aproximativ 119.000 de lei brut (35.000 de euro la cursul aderării la UE) într-un an calendaristic, sunt obligaţi să se înregistreze "în scopuri de TVA" şi să achite taxa cuvenită la bugetul de stat.

• Vîntu negociază preluarea Realitatea Tv de către proprietarul Lukoil

Zvonurile privind discuţiile contradictorii din ce în ce mai dese dintre Sorin Ovidiu Vîntu şi Sebastian Ghiţă s-au intensificat în ultima vreme şi se vorbeşte chiar de o despărţire iminentă. Despărţire care îl va lăsa pe Ghiţă cu o gaură în buzunar de vreo două milioane de euro, iar pe SOV cu o televiziune îngropată în datorii. Să nu uităm că la sfârşitul lunii februarie ANAF a pus sechestru pe conturile Realitatea Media pentru o datorie la bugetul de stat de circa un milion de euro, iar în luna aprilie, potrivit informaţiilor noastre, ajung la scadenţă alte datorii ale firmei. Surse de încredere ne-au declarat că Vîntu negociază preluarea Realitatea tv de către proprietarul Lukoil, magnatul rus Vagit Alekperov. Informaţia privind negocierile dintre Vîntu şi Alekperov a mai fost vehiculată în urmă cu o lună, într-un cotidian aflat în sfera de influenţă a lui SOV.

• Confuzii, de Tia Şerbănescu

Presa şi opinia publică erau interesate de poziţia politică a României şi nu de participarea ei militară. Confuzia s-a perpetuat însă iar dl Băsescu l-a ironizat pe liderul politic care acum patru ani cerea retragerea din Irak iar acum "vrea să plece la război". Aş! E vorba de dl Antonescu care vrea plăcinte nu război şi are o singură constantă în poziţiile sale: sunt mereu invers decât ale dlui Băsescu - ceea ce îl duce uneori foarte departe de Bucureşti. Acum, de exemplu, dl Antonescu s-a declarat "reprezentat de preşedintele Obama" care însă a decis intrarea SUA în războiul libian fără să consulte Congresul care-l ameninţă cu suspendarea. Se vede că dlui Antonescu îi plac preşedinţii numai dacă sunt suspendaţi.

• Medicii de familie refuză să semneze noile contracte-cadru

Peste 80% din medicii de familie au anunţat că nu vor semna contractele-cadru la 1 aprilie, astfel că, după această dată, bolnavii nu vor putea primi reţete compensate, gratuite şi trimiteri către specialişti, a anunţat, ieri, preşedintele FNPMF, Doina Mihăilă. "Din păcate, a devenit o tradiţie faptul că în fiecare primăvară suntem nevoiţi să ducem un adevărat război pentru a apăra cabinetele, pentru a ne proteja pacienţii, pentru a face cât de cât funcţional acest sistem din ce în ce mai haotic", a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), Doina Mihăilă.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Cum s-a ofilit energia verde

Giganţi energetici vor să profite de potenţialul României, în special de cel eolian. Investitorii din domeniu vorbesc de posibile investiţii de 5 mld. euro în următorii 3 ani. Legislaţia învechită, dar şi problemele de ordin tehnic ţin însă pe loc proiectele. În ultimii ani, fructificarea potenţialului energetic din domeniul surselor regenerabile a creat o adevărată isterie în rândul investitorilor şi specialiştilor din domeniu. Cei din urmă chiar au catalogat România drept un adevărat "El Dorado" al energiei eoliene, iar zona litorală a Dobrogei, o mină de aur pentru cei care vor să-şi instaleze capacităţile de producţie la malul Mării Negre. Însă în toată graba lor şi-au dat seama că, pe lângă problemele de ordin tehnic pe care le au, cum ar fi capacitatea reţelei naţionale de distribuţie a energiei electrice de a prelua surplusul de energie generat, nu au niciun cadru legislativ adecvat în care să-şi dezvolte investiţiile.

• Cutremurul şi tsunami le-au răpit japonezilor 6 la sută din PIB

Pagubele, catalogate drept cele mai costisitoare din lume, au fost estimate la 308 mld. dolari. Acestea se referă doar la drumuri, locuinţe şi fabrici, nu şi la oprirea activităţii economice sau impactul crizei de a Fukushima. Pierderile sunt de 3 ori mai mari decât cele provocate de cutremurul din Kobe - 1995, care s-au ridicat la 100 mld. dolari. Cutremurul şi tsunami-ul care au devastat nord-estul Japoniei au provocat pagube directe cuprinse între 16 şi 25 de mii de miliarde de yeni, echivalentul a 185-308 miliarde de dolari, fiind cel mai costisitor dezastru natural la nivel mondial, a estimat ieri guvernul nipon, citat de Reuters şi Mediafax. Estimările, care la valoarea lor maximă ar totaliza 6% din PIB, includ pagubele cauzate reţelei de drumuri, locuinţelor, fabricilor şi altor elemente de infrastructură, dar nu şi pe cele rezultate din oprirea activităţii economice, ca urmare a întreruperii alimentării cu energie, sau impactul mai amplu al crizei de la centrala nucleară de la Fukushima.

• Primăvara dezgheaţă angajările

Peste 11.000 de posturi vacante sunt puse la bătaie de companii. Aceste locuri de muncă le puteţi găsi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi la târgurile de joburi. În 2009 angajatorii au blocat recrutările, în a doua jumătate a lui 2010 companiile au dezgheţat angajările, iar în acest an din ce în ce mai multe companii deschid porţile noilor angajaţi. Primăvara acestui an a adus o avalanşă de târguri de joburi: în perioada 7-16 martie a avut loc târgul Virtual 3D de Carieră, în zilele de 8 şi 9 aprilie va avea loc târgul Angajatori de Top, iar pe 14 aprilie puteţi participa la bursa locurilor de muncă organizată de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM).

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ce valuri face fregata care pleacă la război

Experţii militari susţin că, pentru operaţiunea de instituire a embargoului, "Regele Ferdinand" nu are nevoie de armament sofisticat. Fregata "Regele Ferdinand", cu care România va contribui la misiunea NATO din Marea Mediterană de impunere a embargoului asupra Libiei, a mai participat la mai multe acţiuni NATO desfăşurate în Marea Mediterană. Ultima misiune a fregatei, "Active Endeavour 2010", s-a finalizat în decembrie anul trecut. Marinarii români au participat atunci la o operaţiune condusă de Alianţa Nord-Atlantică în Marea Mediterană, care viza descurajarea acţiunilor teroriste, a traficului de oameni, arme sau ţigări pe marile culoare de navigaţie din Marea Mediterană.

• Cum sunt încălcate drepturile pasagerilor la călătoria cu avionul

În zilele următoare, vom prezenta cazuri în care nu au fost respectate drepturile călătorilor cu avionul şi ce aveţi de făcut pentru zboruri civilizate. "Evenimentul zilei" începe o campanie pentru respectarea drepturilor pasagerilor, întrucât se apropie perioada estivală, una de vârf pentru transportul aerian. Veţi afla, de asemenea, ce trebuie să faceţi pentru a avea parte de călătorii civilizate. An de an, numeroşi clienţi ai companiilor aeriene ne-au scris pe adresa redacţiei despre experienţele neplăcute pe care le-au avut. EVZ, prin rubrica "Protecţia consumatorului", a mediatizat aceste cazuri şi de multe ori a dat o mână de ajutor pentru rezolvarea lor. Atunci când pasagerii îşi cunosc drepturile şi cer să le fie respectate cresc şi şansele ca serviciile aeriene să se îmbunătăţească.

• Radu F. Alexandru: "Emil Boc e un pion. Sunt calcule care depăşesc ambiţiile şi interesele sale"

Senatorul Radu F. Alexandru a cerut conducerii PDL să tempereze organizaţiile care, fără să aştepte, potrivit statutului, oficializarea candidaturilor la şefia partidului, se grăbesc să-şi declare susţinerea faţă de Emil Boc sau de Vasile Blaga Într-un interviu acordat EVZ, senatorul PDL susţine că această practică ascunde de fapt o teamă a susţinătorilor lui Boc de a pierde lupta în partid.

• Norul radioactiv din Franţa, inofensiv pentru români

Chiar dacă va ajunge în România, norul radioactiv de la Fukushima, aflat acum deasupra Franţei, nu va afecta oamenii şi culturile. În timp ce norul radioactiv le stă în coastă francezilor, la noi în ţară domneşte deocamdată liniştea. "Noi nu am fost informaţi până acum despre norul radioactiv, nici Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare nu a fost notificată, nici Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a tras niciun semnal de alarmă. Nu ştiu pe ce se bazează francezii, dar ei au fost primii alarmişti, fiindcă au şi foarte multe centrale în funcţiune", ne-a declarat Cristina May, medic primar igiena mediului la Centrul Regional pentru Sănătate Publică Bucureşti, laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante. Autorităţile sunt sceptice că norul ar putea ajunge şi în România, însă, chiar şi aşa, având în vedere că de la explozie s-au scurs aproape două săptămâni, radiaţiile ar fi foarte diluate.

• FINANCIARUL

• Raăzoiul costurilor în Libia: aliaţii cheltuiesc 100 mil. $/zi, Gaddafi dispune de 200 mld. $

În primele patru zile de raiduri aeriene aviaţia americană a lansat 162 de rachete, al căror preţ variază între 1 şi 1,5 mil.$. Costul menţinerii în aer a unui bombardier B2 timp de o oră este estimat la 10.000 $ fără muniţie. Ceea ce se dorea a fi o operaţiune fulger, de scurtă durată şi, prin urmare, nu foarte costisitoare tinde să devină o intervenţie usturătoare pentru buzunarele ţărilor implicate. În a patra zi a războiului împotriva regimului Mua-mmar Gaddafi, în joc a intrat Alianţa Nord-Atlantică (NATO), care, potrivit Parisului, nu va asigura "conducerea politică" a coaliţiei internaţionale, ci va interveni ca "instrument de planificare" în instituirea zonei de interdicţie aeriană.

• Senatul votează din nou pentru reducerea TVA la 5%

Cu voturile Opoziţiei, plenul Senatului a hotărât ieri să îşi menţină punctul de vedere privind reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază, astfel că cererea de reexaminare prin care şeful statului solicita renunţarea la această prevedere a fost respinsă (cu 53 de voturi la 46). Iniţiativa legislativă privind scăderea TVA aparţine senatorului Dan Voiculescu, acesta declarând că "reducerea TVA la alimentele de bază este esenţială pentru securitatea alimentară a României".

• Abuz fiscal: Companiile de leasing vor plăti taxe chiar şi pentru bunurile nerecuperate

Companiile spun că normele din Codul Fiscal contrazic Legea fiscală şi "împrumută ilegal statul" cu un impozit necuvenit. Totul a început în 2009, când Curtea Constituţională a anulat titlul executoriu al contractelor de leasing şi a obligat la încuviinţarea executării silite. Companiile de leasing vor fi nevoite de la 1 aprilie să plătească TVA pentru sumele rămase de achitat la toate bunurile aflate în executare silită, chiar dacă nu au reuşit să reintre în posesia acestora, după ce Ministerul de Finanţe a hotărât, prin intermediul noului Cod Fiscal, că produsele finanţate şi nerecuperate de la clienţi ca urmare a rezilierii contractelor de leasing reprezintă bunuri lipsă din gestiunea societăţii.

• Dezastrul de la Fukushima poate lăsa Cernavodă cu doar două reactoare

Incidentul de la centrala din Japonia va rescrie normele de securitate în industria nucleară. Reactoarele 1 şi 2 sunt sigure, spun autorităţile. "Este un moment istoric pentru industria nucleară. La fel cum a fost şi după accidentele la centrala nucleară din SUA din 1979 şi de la Cernobîl în 1986. Toate aceste accidente au modificat complet industria. Mai ales după momentul Cernobîl, când a apărut conceptul de securitate nucleară. La fel şi acum se vor lua măsuri la nivel internaţional, iar UE va controla toate centralele din Europa, inclusiv cea de la Cernavodă", a declarat ieri Marian Şerban, director în cadrul CNE Cernavodă. Cât despre soarta reactoarelor 3 şi 4, care aşteaptă investitorii pentru finalizare, în acest moment situaţia lor este incertă.

• GÂNDUL

• Câţi vameşi şi poliţişti mai sunt arestaţi şi câţi sunt deja liberi. Misterul înregistrărilor: scenele de sex - clare, scenele de mită - neclare

În luna februarie, Direcţia Naţională Anticorupţie(DNA) a iniţiat o operaţiune de amploare în vămile româneşti. La acţiune a fost cooptată şi DGA din cadrul Ministerului de Interne. Cinci vămi - Siret, Moraviţa, Foeni, Naidăş, Albiţa - au fost aproape decimate. 237 de vameşi şi poliţişti de frontieră au devenit inculpaţi în dosarul corupţiei din vămi. Dintre aceştia, 168 sunt în continuare arestaţi iar alţi 69 sunt liberi, fie pentru că aşa au decis judecătorii, fie pentru că procurorii nu au propus arestarea preventivă.

• Traian Băsescu: "Dacă se pierde majoritatea în Parlament, voi propune un premier independent"

Preşedintele Traian Băsescu a apărut la RTV miercuri seară pentru a discuta despre războiul din Libia, despre "Cazul Severin" şi despre corupţia din România. România nu credea în soluţiile militare în Libia, dar după ce a apărut decizia Consiliul de Securitate, nu a mai comentat, şi-a explicat preşedintele poziţia iniţială împotriva unei intervenţii militare. Ca punct de vedere al României, deciziile Consiliul de Securitate sunt obligatorii. România nu a mai comentat, chiar dacă avem alt punct de vedere. Mandatul ambadadorului la NATO era ca operaţiunea să se desfăşoare sub steagul NATO şi nu ca o coaliţie în afara NATO. Nu exclud ca interdicţia aeriană în Libia să treacă sub mandat NATO.

• Cernavodă, locul 50 în lume în clasamentul siguranţei. Şefii centralei se tem mai mult de scandalul mediatic

Centrala nucleară de la Cernavodă ocupă locul 15 între toate centralele nucleare din lume şi locul 1 între centralele de tip CANDU, din punct de vedere al randamentului de exploatare exprimat prin aşa-numitul factor de capacitate, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă organizată la Cernavodă, directorul de centrală, dr.ing. Marian Şerban. Din punct de vedere al siguranţei de exploatare, centrala de la Cernavodă ar fi între primele 50 din lume. Există 443 de reactoare în peste 250 de centrale nucleare furnizoare de energie electrică, răspândite preponderent în SUA, Europa, Rusia, China şi Japonia.

• Care este CUVÂNTUL INTERZIS care îţi întrerupe convorbirea telefonică în China

Guvernul de la Beijing a pus la punct un sistem care monitorizează conversaţiile telefonice şi taie automat liniile telefonice când sunt pronunţate anumite cuvinte interzise, scrie New York Times. Un antreprenor chinez care discuta la telefon cu viitoarea lui soţie despre meniul pe care îl vor avea la nuntă s-a trezit cu telefonul întrerupt. Motivul: a spus de două ori că logodnica sa protestează prea mult. Evident, bărbatul nu se referea la vreun protest al populaţiei împotriva regimului, dar sistemul pus la punct de guvernul chinez nu are de unde să ştie acest lucru. În momentul în care cuvântul "protest" este rostit, convorbirea este întreruptă automat.

• "Raiul chiar există": extraordinara poveste a băiatului care susţie că şi-a întâlnit sora şi străbunicul "pe lumea cealaltă"

Un băiat american susţine că s-a întâlnit în Rai cu sora şi străbunicul lui, pe care nu i-a cunoscut niciodată, scrie Fox News. Cartea care îi spune povestea, scrisă de tatăl lui, este un bestseller în SUA. Pe când avea doar trei ani, Colton Burpo a fost internat în spital şi, pentru câteva zile, a agonizat deoarece doctorii i-au pus un diagnostic greşit. În această perioadă, băiatul susţine că şi-a părăsit propriul corp şi a ajuns în Rai (în limba engleză, fenomenul este cunoscut drept "near death experience"). Acolo, el i-ar fi întâlnit pe sora şi pe străbunicul său. Lucrurile sunt cu atât mai neobişnuite dacă ţinem cont că străbunicul a murit cu treizeci de ani înainte ca băiatul să se nască, iar sora lui a fost, de fapt, o sarcină pierdută a mamei sale, de care părinţii nu i-au spus niciodată lui Colton.

• Cum au reuşit senatorii puterii să rateze din nou obiectivele cerute de BĂSESCU: "Este una dintre greşelile care se petrec în Univers"

Două reexaminări cerute de şeful statului au fost respinse de Senat, după ce puterea nu a reuşit să-şi mobilizeze parlamentarii. Fragila majoritate pe care puterea o deţine în Senat şi slaba mobilizare la vot pun probleme serioase pentru coaliţia de guvernare în Parlament. După ce, în noiembrie au votat din greşeală reducerea TVA-ului la alimente la 5% , aleşii puterii au dat, miercuri, guvernului, un nou semnal negativ. Ambele cereri de reexaminare pe care Traian Băsescu le-a adresat Parlamentului (cea referitoare la legea prin care este redus TVA-ul la alimente şi cea care prevede menţinerea neimpozitării pensiilor mai mici de 2000 de lei) au fost respinse de către senatori cu 53 de voturi la 46 de voturi.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Cârpăceli de 12 milioane de euro pe autostrăzile patriei

Banii s-au dus pe paza celor două "obiective naţionale", întreţinere, hărţi de cadastru sau WC-uri recondiţionate cu 20.000 de euro. În România nu numai că este aproape imposibil să construim autostrăzi, dar ne ustură buzunarele şi cu întreţinerea celor 250 de kilometri pe care îi avem. Autostrada Soarelui (A2) nu este nici măcar fina-lizată, dar înghite deja bani pentru reparaţii. Are puţin peste 150 de kilometri şi se opreşte la Cernavodă. Cu toate acestea, numai în 2010, CNADNR a plătit aproape 500.000 de euro pentru remedierea stării carosabilului. Nici cealaltă autostradă (A1) cu care ne "mândrim", ce leagă Bucureştiul de Piteşti, nu stă prea bine. Astfel că pentru reparaţiile unor poduri şi podeţe s-au achitat, tot anul trecut, alţi 500.000 de euro.

• Ce a învăţat Gaddafi de la occidentali

Desfăşurarea raidurilor aeriene asupra punctelor strategice ale forţelor libiene nu pare să-l fi descurajat pe Gaddafi în a-şi continua ofensiva împotriva civililor protestatari. Mişcările trupelor loiale lui demonstrează că acestea au luat în calcul loviturile coaliţiei internaţionale. De altfel, colonelul Gaddafi a avut ocazia în ultimii ani să înveţe, la propriu, de la occidentali, după mutarea sa strategică de a deveni docil faţă de comunitatea internaţională şi a abandona planurile de înarmare nucleară. Dacă începând cu anii "70 Gaddafi a fost un susţinător al organizaţiilor teroriste ale vremii, în anii 2000 s-a transformat într-un duşman feroce al Al Qaida. În anii "70 şi "80, pe teritoriul Libiei existau tabere de antrenament al organizaţiilor teroriste precum Abu Nidal, Armata Roşie, Frontul Popular de Eliberare a Palestinei - Comandamentul General şi Armata Republicană Irlandeză.

• Emil Constantinescu: "Reacţia faţă de conflictul din Libia pune în lumină degradarea politicii externe a României"

Fostul preşedinte Emil Constantinescu vorbeşte despre criza din Libia, poziţia României şI rolul pe care Bucureştiul l-ar fi putut juca în această criză. Emil Constantinescu este convins că adoptarea unei poziţii corecte a României în această criză a fost viciată de lipsa culturii informaţiei şi a capacităţii de gândire.

• NAŢIONAL

• Gică Popescu, investitor "strategic" pe banii statului!

"Naţional" a anunţat în exclusivitate că fosta glorie se află într-o situaţie financiară mai mult decât jenantă, ajungând să fie vânat de către creditorii firmelor sale. Astfel, pe 1 aprilie, se va judeca dosarul prin care se cere insolvenţa SC INTERCOM DESIGN SRL, la care acţionar majoritar este Gheorghe Popescu. Intrarea în incapacitate de plată se datorează unei datorii de 529.083,20 lei pe care acesta refuză să o plătească, ignorând cu bună ştiinţă contractul semnat cu o firmă de consultanţă. Asta deşi proiectele de parcuri eoliene intens mediatizate că ar fi fost demarate de către salvatorul investitor Gică Popescu în judeţul Tulcea au beneficiat, de la Fondul de Mediu, de nu mai puţin de 80 milioane lei! Bani nerambursabili!!!

• Miliardar pe spatele soţiei

Misteriosul miliardar, Remus Truică, cel despre care s-a spus că ar fi avut o aventură cu Patricia Kaas, ascunde în spatele său o poveste uluitoare. Un necunoscut până la numirea sa în funcţia de şef de cabinet al fostului premier Adrian Năstase, Truică are, din acel moment, o ascensiune fulgerătoare şi devine în scurt timp unul dintre cei mai influenţi afacerişti români. Reporterii speciali ai "Naţional" au descoperit cine se află, de fapt, în spatele controversatului miliardar şi a poveştii sale incredibile. Cheia întregii poveşti se află la nimeni alta decât soţia miliardarului, Irina Truică (fostă Orţan), a cărei mamă provine din înalta societate de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Irina are o relaţie suspicios de apropiată cu Emil Nell Cobar, un prieten al familiei sale şi un afacerist la fel de misterios. Despre Cobar se ştie că este un apropiat al lui Alexandru Bittner cu care a şi avut, de altfel, mai multe afaceri.

• Băsescu pune SRI să caşte ochii la ce bagă românii în gură

Securitatea alimentară, nucleară şi a sănătăţii trebuie să fie priorităţile Serviciului Român de Informaţii în acest an. Sarcinile au fost trasate, ieri, de preşedintele Traian Băsescu, în cadrul şedinţei de bilanţ al SRI. "Anul 2010 a fost anul în care SRI a realizat cele mai bune performanţe, cel puţin de când ştiu eu acest serviciu", a afirmat şeful statului, care a ţinut să-i mulţumească directorului SRI George Maior pentru că "a rezistat la orice fel de încercare din afara serviciul de a se influenţa numirile interne". În plus, Traian Băsescu le-a cerut reprezentanţilor Serviciului să-şi îndrepte atenţia, în 2011, asupra securităţii alimentare, nucleare şi sănătăţii. "Rămâne o prioritate securitatea sistemului de sănătate, unde încă nu avem un răspuns de ce, dacă a crescut bugetul în 10 ani de la 1 miliard la 4 miliarde de euro, asistenţa medicală este mai slabă", a mai precizat Băsescu.

• PUTEREA

• Nivelul de alertă teroristă nu a mai fost ridicat la gradul 3 din anul 2007

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă după bilanţul activităţii SRI pe anul 2010, că a atras atenţia Serviciului Român de Informaţii asupra riscului terorist, care va creşte ca urmare a intervenţiei din Libia, fără a avea România principală ţintă şi a cerut să se ia din timp măsuri. "Există riscul, ca urmare a intervenţiei, să avem o perioadă de instabilitate în nordul Africii, să fie atrase grupări islamiste extremiste în activităţi teroriste ca urmare a intervenţiei din Libia şi trebuie să se ia din timp toate măsurile, pentru ca eventuale creşteri ale riscului terorist să nu ne prindă nepregătiţi", a spus Băsescu.

• Un nou scandal pe scena politică. Vor să modifice Legea referendumului în avantajul lui Băsescu

După trei ani de "linişte", Legea referendumului va zgudui din nou scena politică, aşa cum a făcut-o între octombrie 2005 şi mai 2007. Cinci senatori din Coaliţia guvernamentală au modificat în Comisia juridică a Senatului Legea referendumului (Legea 3/2000) la articolul care se referă la modalitatea de demitere a preşedintelui României. Concret, aceştia au modificat art.10, care, dacă va ajunge să fie adoptat, va arăta în felul următor: "Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale". Practic, s-ar reveni la formula din legea din anul 2000, care a fost modificată după lupte grele şi în care din 2007 prevedea că preşedintele României poate fi demis cu majoritatea voturilor participanţilor la referendumul de demitere.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Norul de la Fukushima ajunge în România

După o călătorie de peste 17.000 de kilometri, particulele radioactive emise de centrala nucleară avariată de la Fukushima vor ajunge astăzi şi deasupra României. Specialiştii spun însă că acestea nu reprezintă nici un risc pentru populaţie. Norul radioactiv, cu o dimensiune de 20x500 de metri şi al cărui poluant principal este izotopul radioactiv cesiu 137, a trecut ieri peste Franţa, după ce a traversat două oceane şi America. În următoarele zile va survola Europa, ajungând cel mai probabil astăzi deasupra României. Radiaţia norului este însă de un milion de ori mai mică decât radiaţia naturală la care oamenii sunt expuşi zilnic.

• Şapte englezi au venit în România să fabrice o brânză italiană. Extraordinara aventură a mozzarellei româneşti

Şase investitori şi un expert în brânzeturi, toţi din Marea Britanie, au pus România pe harta ţărilor care produc mozzarella, celebra brânză de bivoliţă italiană. Afacerea a debutat cu un eşec usturător. Acum poate fi considerată o poveste de succes. Cum a început aşadar aventura mozzarellei din Ardeal? În 2005, şase englezi au venit într-o călătorie de afaceri în Transilvania, să vadă cum se poate investi aici, în domeniul agricol. Şi au aflat povestea bivoliţelor. Animale care ajung şi la 900 de kilograme. Greu de crescut. De-asta au şi dispărut, în mare măsură, din satele transilvănene. Abia după patru ani de la naştere, bivoliţa ajunge la maturitate şi poate să dea lapte pentru următorii 20 sau chiar 30 de ani. Dar cu laptele este o mare problemă. Dacă i-ai schimbat hrana, peste noapte, bivoliţa îşi închide ugerul, cum se spune în popor. Şi la muls e dificilă. Dacă nu cunoaşte omul care o mulge, iar nu mai dă lapte.

• Ce moştenire lasă Severin eurodeputaţilor români

Refuzul lui Adrian Severin de a-şi da demisia din Parlamentul European pune într-o lumină nefavorabilă nu doar PSD, ci întreg grupul de eurodeputaţi români. Unii dintre colegii acestuia se tem că le-ar putea fi îngreunat, pe viitor, accesul la unele funcţii. Dincolo de investigaţia "Sunday Times" şi de concluzia că se găsesc în Parlamentul European şi deputaţi dispuşi să depună amendamente contra anumitor sume de bani, imaginea României este afectată o dată în plus de încăpăţânarea lui Adrian Severin de a nu-şi prezenta demisia. Colegii acestuia de delegaţie spun că este aproape imposibil de anticipat în întregime efectele gestului social-democratului.

• Mulţumesc, Adrian Severin

Dacă Adrian Severin încă nu şi-a dat demisia din Parlamentul European la această oră aş vrea să îi adresez sincerele mele mulţumiri. Orice am fi făcut noi, dar orice, şi noi nu suntem niciodată aşa activi şi imaginativi ca alţii, că altruismul nu e aşa motivant ca egoismul, nu am fi reuşit să dăm o lovitură aşa de mare partidului, televiziunilor de opoziţie, ţării şi lui Adrian Severin însuşi. Dar mai ales cauzei pe care a lovit-o în plex şi a făcut-o KO mai ceva decât Bute pe amărâtul său de challenger. E vorba de cauza anti-anticorupţiei, al cărei principal activist extern şi ideolog universal a fost.

• Raportat la puterea de cumpărare, alimentele ne costă aproape triplu faţă de media UE. Cum s-a scumpit mâncarea după "90

Cu un salariu cumpărăm mai multe portocale şi carne faţă de 1990, dar mai puţină pâine şi unt. In 1991 un român putea cumpăra din salariul său net de 9.824 lei aproximativ 1.027 de pâini albe nefeliate de 500 de grame, 577 de pachete de spaghete tot de 500 de grame sau 255 de litri de ulei de gătit. Scumpirile repetate ale acestor produse, care anterior anilor 1990 erau cartelate, dar mai puţin absente pe piaţă faţă de produsele din carne, au făcut ca în 2008 un român să poată cumpăra mai puţine astfel de produse. Cu un salariu mediu net de 1.327 lei în octombrie 2008 se putea cumpăra doar 809 pâini de aceeaşi calitate (78%), spaghete doar pe jumătate (281 pachete) şi doar 172 de litri de ulei. De asemenea, untul a devenit şi el mai scump. Cu un venit lunar net în 1991 se putea cumpăra 334 pachete unt pentru ca 17 ani mai târziu, în 2008, să se poată achiziţiona doar 241.

• ZIARUL FINANCIAR

• Şefii din HR: Trebuie să ne reinventăm angajaţii. E timpul să investim în ei. Cei buni vor fi vânaţi

"Am un buget: cum să-l aloc?", a fost întrebarea care i-a preocupat pe o mare parte dintre cei peste 120 de directori de resurse umane, consultanţi, avocaţi şi manageri generali, prezenţi ieri la conferinţa "Perspective pentru HR în 2011: Ce misiune va avea managerul de HR în dezvoltarea compani-ilor", organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu firma de asigurări Alico, casa de avocatură PeliFilip şi reţeaua de clinici private Regina Maria. Ei s-au arătat mai optimişti în privinţa dezgheţării angajărilor şi a bugetelor de training anul acesta, după doi ani în care dezbaterile erau focalizate pe teme legate de posibilităţile de reducere de costuri cu angajaţii sau pe retenţia performerilor în companie pe bani mai puţini şi cu responsabilităţi mai mari.

• Teama duce banii la bancă: populaţia a economisit încă un miliard de lei în februarie

Românii şi-au majorat depozitele la bănci cu un miliard de lei doar în februarie, ceea ce arată că în continuare preferă să amâne planurile de achiziţii în favoarea economisirii. Astfel, depozitele populaţiei la bănci au trecut la sfârşitul lunii februarie de 105 miliarde de lei, fiind cu peste 24 de miliarde de lei (adică aproape şase miliarde de euro) mai mari decât în luna octombrie 2008, când criza financiară globală şi-a făcut simţite efectele şi în România.

"Criza are mai multe efecte. Chiar dacă poate părea contraintuitiv, pe fondul scăderii veniturilor a fost o creştere a depozitelor. Comportamentul de consum s-a ajustat, apetitul de îndatorare a fost afectat, dar a fost stimulată economisirea", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Practic, temerile privind scăderea veniturilor sau chiar pierderea locului de muncă i-au determinat pe mulţi să renunţe la vacanţe în străinătate sau la cumpărarea unui televizor nou în favoarea economisirii.

• SIF-urile au câştigat 18% într-o lună

SIF-urile au revenit în atenţia investitorilor în ultima lună, când indicele BET-FI a înregistrat o creştere de 18%.

În plus, valoarea tranzacţiilor de pe SIF-uri a crescut semnificativ faţă de începutul anului, iar brokerii apreciază că o parte din banii ieşiţi din titlurile Fondului Proprietatea (FP) au intrat pe SIF-uri, investitorii fiind atraşi şi de dividendele distribuite de aceste societăţi. De altfel, cea mai mare creştere au înregistrat-o în ultima lună acţiunile SIF Muntenia (SIF4), cu un câştig de 26%. SIF Muntenia a anunţat până în prezent şi cel mai mare dividend raportat la preţul acţiunilor, oferind un randament de 6,5%. "Sectorul financiar dă semne de revenire. Băncile au început să mişte din nou pe partea de creditare, să mai scadă dobânzile. Acestea sunt motive de creştere pentru SIF-uri, care au încă o expunere ridicată pe sectorul bancar", explică Octavian Dragolea, broker la IFB Finwest.

• ING închide centrul de servicii de la Cluj

Grupul ING pregăteşte închiderea centrului de servicii inaugurat la Cluj în urmă cu doar jumătate de an, pentru care au fost recrutaţi până în prezent 185 de oameni. Decizia este surprinzătoare în condiţiile în care, la începutul acestui an, conducerea ING Service Center Europe anunţa că intenţionează să angajeze în 2011 peste 400 de oameni, după ce anul trecut au fost recrutate circa 185 de persoane. Mai mult, oficialii centrului de servicii de la Cluj spuneau la începutul anului că vor continua planificările iniţiale, urmând ca până la finele lui 2013 ING Service Center Europe să numere aproximativ 1.000 de angajaţi. Decizia de încetare a activităţilor de la Cluj a venit ca urmare a schimbării strategiei diviziei de asigurări, care a renunţat la centralizarea operaţiunilor în favoarea flexibilizării serviciilor.

• La 37 de ani conduce un business de 200 mil. euro

Monica Iavorschi (37 de ani), directorul general al producătorului de electrocasnice Arctic de la Găeşti, a reuşit să readucă afacerile companiei pe care o conduce pe un trend ascendent. Arctic a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 200 de milioane de euro, după un 2009 mai slab, când business-ul s-a contractat cu 30%, sub nivelul de 230 mil. euro din 2008. Iavorschi a fost numită în 2008 în poziţia de director general al Arctic. "Atunci nu ştiam că vine criza". Ea spune că anul trecut lucrurile nu au fost foarte complicate "pentru că ne obiş-nui-sem deja cu criza, pe care am început să o resimţim de la finalul lui 2008". Iavorschi lucrează în cadrul Arctic de zece ani, când a ocupat poziţia de manager de marketing.

• Analiştii văd mai bine economia

Analiştii economici ai băncilor încep să vadă economia cu ochi mai buni şi anticipează că agenţiile de rating vor îmbunătăţi calificativele, ceea ce se traduce în reintrarea României în categoria "investment grade". Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING, de obicei unul dintre cei mai pesimişti analişti, se aşteaptă "să vedem cel puţin o îmbunătăţire a perspectivei ratingului României de la < stabil > la < pozitiv >". Dar principala condiţie este ca politica fiscală să fie calibrată astfel încât să se atingă ţinta de deficit bugetar. Barclays Capital, una dintre cele mai puternice bănci de investiţii din lume în acest moment, şi-a majorat prognoza de creştere economică a României de la 0,4% la 1%. "Au început să apară semne economice pozitive", se menţionează în raportul trimestrial al băncii privind pieţele emergente.

• Promoţiile şi optimismul bancherilor nu au reuşit încă să trezească cererea de credite

Luna februarie a adus încă o surpriză ne-plăcută, creditul privat continuând să scadă, ceea ce arată că în continuare bancherii nu reuşesc să vândă finanţări suficient de mari pentru a acoperi rambursările, chiar dacă mulţi jucători au anunţat pentru anul acesta planuri de creştere. În paralel, depozitele firmelor au coborât, pentru a doua lună consecutiv, însă este neclar dacă aceasta reflectă în continuare probleme în cash-flow, care le-ar obliga să îşi consume rezervele, sau dimpotrivă unii jucători încep să facă investiţii, anticipând o creştere a afacerilor în perioada următoare.

• Certinvest lansează primul fond de investiţii în artă. Investiţia minimă este de 5.000 de euro

Certinvest, cel mai mare administrator independent de active, îşi propune să strângă 5 milioane de euro de la investitorii bogaţi pentru primul fond de investiţii în artă din România, mizând pe un randament anual de peste 15%, calculat în euro. Fondul este în curs de autorizare la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi urmează să fie lansat peste două săptămâni. El va funcţiona ca un instrument închis de investiţii care va controla două societăţi care vor face achiziţiile operelor de artă. Decizia de investire, sau altfel spus selecţia operelor de artă, aparţine managerilor Certinvest, care se vor consulta cu experţi şi evaluatori. Investiţia minimă în fond va fi de 5.000 de euro, produsul adresându-se în special investitorilor bogaţi, care urmăresc o diversificare a plasamentelor.