REVISTA PRESEI - 26.07.2010

• ADEVĂRUL

• Românul hoţ şi leneş capătă chip statistic

Zeci de mii de români fraudează sistemul de asistenţă socială cu aproximativ 35 de milioane de euro pe lună. Bilanţul este provizoriu şi cu tendinţe de creştere. Fiecare salariat român contribuie lunar cu aproximativ 8,4 euro la sumele pe care le primesc necuvenit cei care au reuşit să păcălească sistemul de protecţie socială. Un euro se duce lunar pentru indemnizaţiile persoanelor încadrate ilegal ca având dizabilităţi. 0.65 euro merg spre cei care beneficiază nemeritat de Venitul Minim Garantat, iar 6,74 euro intră lunar în buzunarele falşilor pensionari pe caz de boală.

• Venitul Minim Garantat degeaba

Venitul Minim Garantat este un ajutor social lunar în bani care a fost introdus pe vremea guvernării lui Adrian Năstase, se acordă familiilor fără venituri sau cu venituri foarte mici şi este considerat principalul instrument de combatere a sărăciei, aşa cum se întâmplă şi în străinătate. La aproximativ 230.000 de familii beneficiare, numărul persoanelor care trăiesc din aceste sume este de circa 560.000. Cele mai multe ajutoare de acest fel se acordă în zonele rurale din judeţele care deţin şi cele mai mari rate ale sărăciei: Galaţi, Buzău, Vaslui şi Iaşi.

• "Ajutoarele au devalorizat munca"

După aproape 10 ani de la introducerea Venitului Minim Garantat, poziţiile specialiştilor s-au radicalizat. Potrivit unora, apariţia acestui ajutor bănesc a pervertit relaţiile de muncă, mai ales din zona rurală. La sate, unii dintre beneficiarii acestor bani au renunţat la orice fel de muncă, fiindcă agricultura de subzistenţă şi suma primită de la stat le permite să se complacă într-un fel de sărăcie suportabilă.

• Predoiu s-a împotmolit la "taxarea" averilor

Ministrul Justiţiei va respecta indicaţiile date de preşedintele Traian Băsescu la şedinţa de Guvern de miercurea trecută şi va prezenta zilele următoare un singur proiect de lege care să reglementeze funcţionarea ANI. Potrivit unor oficiali ai instituţiei, ministrul Predoiu lucrează deja la un "Cod al Integrităţii", însă prevederile privind confiscarea sau impozitarea averilor nejustificate au creat deja un blocaj în redactarea acestui act normativ.

• Inundaţiile şi seceta ameninţă preţul pâinii

Între 15% şi 20% din suprafaţa cultivată cu grâu a fost afectată de ploile din această vară. În timp ce autorităţile cred că preţul pâinii nu va fi afectat de precipitaţiile masive, producătorii spun că totul depinde de calitatea grâului recoltat. Sute de tone de grâu zac încă pe terenuri, după ce agricultorii nu au reuşit să recolteze decât jumătate din cele 2,4 milioane de hectare însămânţate anul acesta.

• Gazprom: Preţul gazelor va continua să crească

Preţul gazelor naturale îşi va continua trendul ascendent şi pe viitor, chiar dacă în următorii zece ani scumpirile vor fi moderate, au declarat, pentru "Adevărul", reprezentanţii Gazprom. Dependenţa de capriciile naturii nu le va permite niciodată regenerabilelor să devină surse de bază pentru producţia de energie.

• Canada aşteaptă 250.000 de emigranţi

Ministrul canadian al Comerţului Internaţional spune o poveste de succes despre ţara sa: a reuşit să gestioneze bine criza şi îşi reia creşterea economică, bazată inclusiv pe atragerea imigranţilor. Ministrul canadian al Comerţului Internaţional, Peter van Loan, s-a aflat la Bucureşti pe 16 iulie, în cadrul unui turneu mai lung pe care l-a întreprins în ţări din Europa Centrală şi de Est: Rusia, Estonia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia.

• Siguranţa CFR, pe mâna unui fals handicapat

Un craiovean pensionat cu grad de invaliditate I a fost prins că este angajat în acelaşi timp la CFR, în sectorul siguranţei feroviare. Peţa poate fi văzut făcând cumpărăturile sau plimbând câinele deşi, potrivit dosarului de pensionare, ar fi trebuit să fie netransportabil.

• Combinatul de bolnavi închipuiţi

O asistentă medicală din Moreni, judeţul Dâmboviţa, este acuzată că, vreme de 15 ani, a "fabricat" din fotocopiator şi scaner peste 3.000 de pensionari pe caz de boală. Scandalul s-a aprins în urma unui control de audit ordonat de Casa Naţională de Pensii. Atunci s-a descoperit că aproximativ 40% din dosarele de pensionare pe caz de boală din judeţ conţineau documente medicale falsificate, iar mai toate proveneau de la Cabinetul de Expertiză Medicală din Moreni.

• CAPITAL

• Unde fug românii când îşi iau lumea-n cap

În primul an de criză, aproape 300.000 de români, adică mai mult de 2% din populaţia activă, au părăsit ţara. Majoritatea pentru contracte temporare de muncă, ce pot fi, însă, primul pas spre plecarea definitivă. Cei care îşi caută o slujbă cât mai bine plătită, urmând să se întoarcă acasă la finalul contractului, s-au orientat, anul trecut, spre Marea Britanie, Germania şi în Italia (circa 45.000 de persoane fiecare) şi Franţa (cam 35.000 de plecări). În cazul celor care renunţă definitiv la România, clasamentul destinaţiilor pe 2009 a fost dominat copios de Canada, Germania şi SUA.

• Carta IMM

Rezultatele financiare a 60% din IMM-uri au fost inferioare, în 2009, celor obţinute în 2008, din pricina efectelor crizei, relevă Carta Albă a IMM, publicată de CNIPMMR. Totuşi, 22% au reuşit să se menţină la acelaşi nivel, iar 17% chiar să progreseze. Jumătate din IMM-uri şi-au redus activitatea din octombrie 2008 încoace, dar 60% nu au redus salariile, iar 20% chiar le-au majorat. Cei mai mulţi mici întreprinzători, 57%, se aşteaptă ca momentul cel mai rău al crizei să survină în 2010, iar un sfert (în special patronii de microîntreprinderi) îl aşteaptă în 2011.

• CURENTUL

• Vântu şi cei 40 de favoriţi

Din studiul documentelor aflate în posesia ziarului "Curentul" rezultă că în Realitatea Media a existat un grup al angajaţilor şi colaboratorilor favorizaţi spre care s-a scurs aproape jumătate din bugetul drepturilor de autor. Astfel, în timp ce grosul angajaţilor, sutele de reporteri care aleargă zilnic după subiecte, editorii, producătorii, primesc circa jumătate din acest buget, cei 40 de privilegiaţi ai lui Vântu au beneficiat din plin de generozitatea acestuia deloc dezinteresată, dacă ne gândim că pe această listă se află politicieni, ziarişti din alte trusturi de presă şi chiar personaje din show-business-ul românesc.

• Băsescu către Tokes şi Orban: "Autonomie egală pentru toţi cetăţenii României, indiferent de etnie!"

La şcoala de vară organizată de liderii CNMT (n.r. - Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania) în prezenţa vicepreşedintelui PE, Laszlo Tokes, şi a premierului maghiar, Viktor Orban, şeful statului a rămas ferm pe poziţie, susţinând ieri că are aceeaşi viziune ca întotdeauna, respectiv "autonomie egală pentru toţi cetăţenii români, indiferent de etnie". "O să spun ce am mai repetat: toţi cetăţenii României au nevoie de autonomie, iar procesul continuă, nu s-a oprit la o oarecare autonomie financiară, la autonomia de a te organiza, de a face programe din resursele financiare", a spus preşedintele.

• Preşedintele: Nu putem continua să împrumutăm bani pentru a plăti pensiile şi salariile

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, såmbătă, că una din deciziile extrem de importante care trebuie luate imediat este "să cheltuim atat cåt producem", subliind că Romånia are un nivel de îndatorare mai scăzut faţă de alte ţări şi că "nu trebuie să ne batem joc" crescåndu-l doar pentru consum.

• George Washington - pe primul loc în topul celor mai bogaţi preşedinţi ai SUA

În ciuda faptului că în mai toate campaniile desfăşurate pe teritoriul Americii înaintea alegerilor fiecare candidat adopta tactica identificării cu omul de rând, niciunul dintre preşedinţii pe care i-a avut această ţară până în prezent nu a fost cu adevărat sărac. Pe primul loc în topul celor mai bogaţi preşedinţi ai SUA se află George Washington. Numit părinte al ţării, el deţinea o parte importantă din aceasta, în realizarea averii sale contribuind şi căsătoria cu o văduvă foarte bogată. Despre Herbert Hoover, care ocupă locul doi în clasament, se spune că a fost creatorul propriului destin.

• CURIERUL NAŢIONAL

• 7 bănci au picat un examen aranjat

Analiştii spun că duritatea testului a fost scăzută şi că s-a ignorat posibilitatea unor falimente de stat. Atebank, singura bancă prezentă în România care nu a răspuns parametrilor testului. Dintre cele 91 de bănci europene care au fost subiectul testului de stress organizat în 20 de state membre ale UE, doar şapte nu au reuşit să îl treacă. Este vorba despre cinci bănci spaniole (Banca Civica, Diada, Cajasur, Espiga, Unnim), una din Germania (Hypo Real Estate) şi una din Grecia (Atebank), ultima fiind prezentă şi pe piaţa românească.

• Rodipet începe să-şi recupereze averea

Procurorii DIICOT au dispus revenirea în patrimoniul societăţii a 28 de imobile "închiriate" Westland Investment SRL pentru 49 de ani. Locatorul Marwan Matly şi locatarul Elie Chehade au declarat la audieri că Hassan Awdi le-a indicat să semneze contractul fără a şti care era obiectul acestuia

• Chioşcurile din Ialomiţa, Teleorman, Giurgiu şi câteva zone din Capitală vor fi licitate

În cadrul şedinţei comitetului creditorilor care a avut loc la data de 22 iulie la sediul administratorului judiciar Consulta 99 s-a discutat despre organizarea unor licitaţii în vederea alegerii unor investitori cu care să se încheie contracte pentru chioşcurile aflate în câteva zone din Capitală şi judeţele Ialomiţa, Teleorman, Giurgiu, precum şi pentru chioşcurile care au fost închiriate Prescom şi preluate de Network Press Concept în urma anulării contractului.

• Vlădescu nu mai modifică taxele şi impozitele

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) nu ia în considerare, în acest moment, modificarea sistemului de taxe şi impozite, a declarat, vineri, ministrul de resort, Sebastian Vlădescu. "Nu luăm în considerare în acest moment modificarea sistemului de taxe şi impozite", a spus Vlădescu, într-o conferinţă de presă. Acesta mai susţine că normele de aplicare a Codului Fiscal vor fi publicate miercuri, că rectificarea bugetară şi noii indicatori macro vor fi stabiliţi împreună cu delegaţia FMI şi UE, şi că pe masa guvernului există un plan de restructurare a ministerului.

• Situaţia României nu este dramatică

Ministrul Finantelor susţine că România nu are o lipsă de lichiditate atât de mare încât să se afle într-o situaţie dramatică. "Situaţia pentru România nu este dramatică, în acest moment nu avem probleme de lichiditate. Ieri la Bruxelles am agreat reducerea expunerilor băncilor cu 5%, faţă de anul trecut, în urma îmbunătăţirii poziţiei externe a României. Din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor, ceea ce este important e costul la care ne finanţăm", a spus Vlădescu.

• TVA de 9% şi 5%

"Beneficiază de reducere de TVA biletele care se vând la intrarea în unele muzee, grădina botanică. Se aplică TVA de 9% la cei care fac livrări de manuale, ziare, cărţi, reviste, cei care livrează medicamente pentru uz uman şi veterinar. Tot un TVA de 9% se aplică şi la cazarea hotelieră", a precizat vineri şeful Executivului, în urma şedinţei de Guvern. Emil Boc a mai spus că o TVA de 5% este menţinută în cazul locuinţelor sociale care au o suprafaţă de maximum 120 de metri pătraţi.

• În aşteptarea misiunii FMI, leul a fost stabil

Evoluţia raportului euro/leu a fost stabilă, moneda unică consolidându-şi poziţia de la 4,27 lei, iar leul câştigând mai puţin de un ban, cursul coborând de la 4,2720 la 4,2642 lei, în şedinţa de vineri, volumele de tranzacţionare fiind reduse, iar dealerii declarând că BNR a intervenit în piaţă. Astăzi, misiunea FMI va începe a şasea evaluare a acordului stand-by, analiştii apreciind că va urma eliberarea unei noi tranşe din împrumutul de aproape 13 miliarde de euro, care ar trebui să scadă tensiunea din piaţă. Cea mai tensionată şedinţă a fost cea de luni, după ce în week-end-ul precedent UE şi FMI anunţaseră suspendarea acordului de finanţare al Ungariei.

• Angajaţii Finanţelor rămân cu stimulentele

Ministrul se teme că eliminarea lor ar reduce veniturile subordonaţilor săi cu 60%. Cei peste 32.000 de salariaţi au primit anul trecut 891 mil. lei, fiecăruia revenindu-i un plus mediu de 2.306 lei. Măsurile de austeritate impuse de guvernanţi în scopul strângerii fondurilor pentru plata datoriilor către FMI par să fie luate diferenţiat, odată ce însuşi ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, s-a arătat plin de milă faţă de oamenii din subordinea sa, cărora le-ar scădea veniturile cu 60% dacă li s-ar elimina şi subvenţiile.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Planul secret al lui Boc: cota la 10%, TVA de 25%

Astăzi, membrii coaliţiei vor da undă verde Finanţelor să înceapă negocierile cu FMI pentru a reduce cota unică de la 1 ianuarie 2011. Chiar dacă ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, a spus sâmbătă că, "în acest moment, nu ia în considerare modificarea sistemului de taxe şi impozite", coaliţia de guvernare îi face o surpriză.

• Efectele majorării TVA la 25% nu vor fi toxice

"Majorarea TVA cu un punct procentual nu va avea efecte toxice şi va mai acoperi o parte din golul lăsat de reducerea cotei. Decizia va fi luată însă în acord cu FMI, care vrea măsuri clare de realizare a veniturilor bugetare, iar TVA, din punctul lor de vedere, e o sursă sigură, deşi majorarea TVA va reduce consumul fiscalizat", au spus sursele citate. Reducerea cotei unice este văzută în coaliţie drept cel mai important element de susţinere a creşterii economice şi de atragere a investiţiilor străine, fără de care nu se poate relua creşterea economică.

• Se va reduce munca la negru

Andreea Paul Vass, conslierul premierului, a postat recent pe blogul propriu o analiză în care arată că o cotă unică redusă la 10% începând cu anul 2011 ar genera pierderi imediate la încasările bugetare de 9,1 miliarde de lei (circa 3,4 miliarde de lei la impozitul pe profit şi de 5,7 miliarde de lei la impozitul pe venit), ceea ce înseamnă circa 1,8% din PIB. Potrivit consilierului, unul dintre avantajele reducerii cotei unice constă într-o colectare suplimentară de venituri publice de cel putin 0,45% din PIB prin diminuarea cu o cincime a muncii la negru pe termen scurt.

• Legea pro-clientelă a fost respinsă de Traian Băsescu

Preşedintele a trimis parlamentului spre reexaminare Legea parteneriatului public-privat. Legea a fost trimisă spre promulgare pe 5 iulie 2010, la propunerea a 20 de senatori şi deputaţi, în marea lor majoritate din PDL, şi a fost aprobată în unanimitate de Senat şi în cvasiunanimitate de Camera Deputaţilor (261 de voturi "pentru" şi unul "împotrivă").

• Videanu: Liviu Negoiţă ar fi un primar mai bun decât mine

Într-un interviu acordat EVZ, ministrul economiei, Adriean Videanu, spune că primarul sectorului 3 este poate cel mai bun primar din ţară şi că ar fi un edil-şef al Capitalei mai bun decât el. Ministrul economiei, Adriean Videanu, spune că Emil Boc are toate şansele să râmână la cârma Palatului Victoria până în 2012. Într-un interviu acordat EVZ, Videanu afirmă că opoziţia nu are niciun fel de măsură care să ducă la creştere economică.

• A doua mare privatizare rusească, pregătită de guvernul Putin

Guvernul rus intenţionează să vândă investitorilor pachete minoritare de acţiuni ale unor importante companii publice, energetice şi bancare, în încercarea de a echilibra balanţa financiară a ţării. Potrivit Reuters, guvernul premierului Vladimir Putin a aprobat un plan preliminar de privatizare ce se va derula pe o perioadă de trei ani şi va aduce la buget aproximativ 29 de miliarde de dolari. Atinsă de criza economică globală, Moscova are un deficit bugetar de 5% din PIB, pe care intenţionează să îl reducă la 2,9% până în 2012.

• FINANCIARUL

• Birourile parlamentare ale miniştrilor au "tocat" 120.000 euro în şase luni

Chiar dacă vorbesc în fiecare zi despre necesitatea economisirii banului public, jumătate dintre membrii Cabinetului Boc irosesc sume importante în sedii "fantomă". Miniştrii UDMR sunt cazaţi în Bucureşti pe banii Legislativului. Prin numirea unui senator ori deputat în funcţia de ministru, locul din Legislativ rămâne unul decorativ. Parlamentarul respectiv figurează ca "absent motivat" atât la şedinţele din plen, cât şi la lucrările din comisiile de specialitate. Despre elaborarea de iniţiative legislative nici nu mai poate fi vorba.

• Cum să câştigi o licitaţie de 100 mil. lei de pe locul 4 şi cu o ofertă costisitoare

Departe de zgomotul contestaţiilor "neiniţiaţilor", asfaltatorul "Golden Blitz" Euroconstruct Trading "98 se pregăteşte de semnarea contractului. O megalicitaţie provincială de 100 de milioane de lei pe bani europeni pentru modernizarea unui bulevard din Brăila este la o zi distanţă pentru a fi atribuită celui care a ocupat locul 4 şi care are o ofertă mai scumpă cu vreo 50% decât a primului clasat.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Tökes: "Fiţi recunoscător şi daţi-ne autonomia!"

Invitat sâmbătă la Băile Tuşnad la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", preşedintele Traian Băsescu a vorbit în termeni foarte generali despre autonomie, evitând astfel huiduielile celor câteva sute de maghiari care s-au adunat să îl asculte.

• Ultimele 24 de ore ale lui Nicu Ceauşescu

La 22 decembrie 1989, Nicu Ceauşescu, însoţit de iubita sa de atunci, cântăreaţa de operetă Daniela Vlădescu, fugea din Sibiu, unde fusese prim-secretar al PCR. Îşi începea cursa spre moarte, care avea să survină şase ani şi ceva mai târziu. Doamna avocat Paula Iacob îşi pune întrebări cu privirea la moartea lui Nicu Ceauşescu. I se pare ciudat că nu au ajuns în ţară nici până în ziua de azi documentele medicale de la Viena.

• Kosovo, noul El Dorado pentru europeni şi americani

În timp ce kosovarii şi sârbii îşi arată reciproc colţii, sub privirile forţelor de menţinere a păcii KFOR şi EULEX, noua republică prosperă economic într-un ritm care sfidează criza economică şi mecanismele financiare internaţionale. Explicaţia este simplă: statele dezvoltate din UE, precum şi SUA au găsit aici un potenţial enorm pentru a vinde mărfurile occidentale, iar afacerile vesticilor prosperă în cel mai rapid ritm de pe continent.

• PDL Braşov şi Scripcaru pregătesc transferul la PSD

Primarul Braşovului, vicepreşedinte al PDL, George Scripcaru, negociază cu PSD o plecare spectaculoasă din partidul lui Băsescu. Miercuri a avut loc la Braşov, la restaurantul italian "La Trattoria del Chianti", o întâlnire între Scripcaru şi secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, unde s-a discutat trecerea unor organizaţii ale PDL din Ardeal, cu tot cu parlamentari, la PSD.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Începe goana după bonuri fiscale

Codul Fiscal urmează să fie modificat din toamnă, astfel încât costurile cu reabilitarea locuinţei să fie deductibile fiscal, iar cumpărătorii de bunuri şi servicii să beneficieze de o primă în schimbul bonurilor fiscale adunate. Premierul Emil Boc şi ministrul Economiei Adriean Videanu au anunţat o serie de măsuri propuse spre aplicare din toamnă pentru contracararea evaziunii fiscale.

• Cum au făcut grecii şi chinezii

În Taiwan şi în China funcţionează de ani buni o loterie a bonurilor fiscale, numită "Lottery Receipt", un program destul de popular şi cu impact asupra diminuării evaziunii fiscale. Pe fiecare bon fiscal este înscripţionat un număr de o anumită culoare, care este şi încercuit. Cumpărătorul păstrează bonul şi la tragerea la sorţi, care are loc la la fiecare două luni pe data de 25, stă cu ochii pe numărul încercuit.

În Grecia, cetăţenii cu venituri anuale declarate de sub 12.000 euro sunt scutiţi de plata impozitului pe venit. Potrivit ultimelor măsuri, pentru a beneficia de această scutire, vor trebui să aducă facturi, chitanţe şi bonuri fiscale care să dovedească cheltuirea a minimum 30% din suma declarată ca venit.

• Merită suspendat din nou Traian Băsescu?

Sondajul Institutului pentru Politici Publice arată că 65% din români ar vota pentru demiterea preşedintelui. Cu toate acestea, şi PSD, şi PNL spun că nu intenţionează să declanşeze procedura de suspendare. Curios, având în vedere cât de mult au luptat cele două partide, timp de aproape şase ani, pentru a-l scoate pe Traian Băsescu din Palatul Cotroceni. Oficial, liderii ambelor partide spun că vor să dărâme mai întâi Guvernul Boc, iar după aceea... mai văd.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• 2012: Apocalipsa bugetară

Titlurile de stat scadente, returnarea banilor primiţi de la FMI şi drepturile câştigate în instanţe, a căror plată a fost amânată, fac din 2012 un an bugetar imposibil. Viitorul pare a le da dreptate milenariştilor: Apocalipsa va sosi, cel puţin pentru România, în 2012. Şi asta nu potrivit calendarului mayaşilor, ci calendarului de rambursare a datoriei publice a României sau de achitare a drepturilor câştigate de cetăţenii români în justiţie.

• Fiscul îngenunchează fotbalul şi ajunge

Cluburile au de plătit restanţe uriaşe către buget ca urmare a reconsiderării convenţiilor civile prin care erau plătiţi fotbaliştii. Fiscul a declanşat un amplu control la cluburile de fotbal pentru a recupera restanţele de zeci de milioane de euro pe care acestea le au de plătit către bu­getul de stat. Spectacolul spor­tiv va avea de suferit din lipsa ba­nilor anul acesta şi, foarte posibil, şi pe viitor, pentru că afacerile pa­tronilor, cele mai multe în do­me­niul imobiliar, au fost profund afectate de criza economică.

• Reîntoarcerea "căpşunarilor", avantaj economic sau criză socială?

Românii care munceau în Europa ar putea contribui cu experienţa lor la relansarea economiei sau, dimpotrivă, la consumarea mai rapidă a fondurilor de protecţie socială. Spania şi Italia, două dintre ţările către care s-au îndreptat cei mai mulţi emigranţi români, au ajuns la o rată a şomajului foarte ridicată, ceea ce va determina o revenire în ţară a unui număr însemnat de "căpşunari". Unii dintre ei vor căuta soluţii de supravieţuire în statele respective, dar cei mai mulţi se vor vedea obligaţi să se întoarcă în România, unde se vor lovi de o altă realitate.

• Dobânzile mici nu au tăiat apetitul populaţiei pentru economisire

Câştigul real al unui depozit depinde de costurile aferente administrării contului. Românii continuă să-şi majoreze economiile în bănci, în ciuda diminuării substanţiale a dobânzilor, a apariţiei de noi comisioane sau a majorării celor vechi, precum şi a reintroducerii impozitului de 16%. Instituţiile de credit sunt nevoite acum să se bazeze mai mult pe resursele interne pentru acordarea de noi finanţări, ca efect al procesului de echilibrare a datoriilor faţă de băncile-mamă din străinătate, astfel că atragerea de noi depozite rămâne o prioritate.

• ZIARUL FINANCIAR

• Companiile de stat au afaceri de 10 mld. euro pe an, dar sunt incapabile să facă profit

Bilanţurile celor mai mari 45 de companii controlate de stat, cu 200.000 de angajaţi, arată că au avut în total pierderi de 70 mil. euro anul trecut. Salariaţii acestor companii câştigă însă dublu faţă de media pe economie. Primele 45 de companii controlate de statul român au avut anul trecut afaceri de circa 10 miliarde de euro, dar cei peste 200.000 de angajaţi din acestea, deşi au salarii duble faţă de sectorul privat, au adus statului o pierdere 70 de milioane de euro.

• Şeful UniCredit Group: Ţintim un loc în top 3

Grupul italian UniCredit a mărit cu 10% soldul creditelor acordate în România în prima jumătate a anului şi ţinteşte o poziţie în topul primelor trei bănci de pe piaţa locală până în 2015, afirmă Alessandro Profumo, CEO al UniCredit Group. La sfârşitul trimestrului I italienii erau pe locul 5 după active.

• Se pregăteşte AGA la Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea, una dintre cele mai importante companii din România, cu active de 3 miliarde de euro, ar putea anunţa în această săptămână convocarea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), în cadrul acesteia urmând să se discute atât distribuirea dividendelor din profiturile nete înregistrate în 2008 şi 2009, cât şi modificarea actului constitutiv şi numirea Franklin Templeton Investment Management ca administrator unic al Fondului Proprietatea.

• Francezii de la Groupama numesc un CEO român

Francezii au intrat pe piaţa locală la sfârşitul lui 2007, iar de atunci au cumpărat trei companii, investind peste o jumătate de miliard de euro. Denis Rousset, francezul în vârstă de 44 de ani care a coordonat cea mai mare fuziune din piaţa asigurărilor, cea dintre Asiban, BT Asigurări şi OTP Garancia, în urma căreia a fost creată Groupama Asigurări, se va retrage în noiembrie din funcţia de CEO al companiei. El va fi înlocuit de un manager român, Sanda Nicoară (51 de ani), care în prezent ocupă poziţia de director general adjunct al Groupama Asigurări.