REVISTA PRESEI - 26.11.2011

• ADEVĂRUL

• Cum ne apărăm de fuga marilor grupuri bancare

BNR ar trebui să naţionalizeze băncile cu probleme, să capitalizeze CEC Bank şi să înfiinţeze o instituţie pentru a contracara efectele potenţialei retrageri a băncilor străine, spun analiştii. În numai o lună, ceea ce părea un scenariu îngrijorător s-a transformat în ameninţare reală. Riscul ca marile grupuri bancare prezente pe piaţa autohtonă să se retragă pentru a-şi proteja "nucleul" din ţările de origine a crescut în ciuda promisiunilor Bruxelles-ului că una ca asta nu se va întâmpla. România este considerată deosebit de vulnerabilă, având în vedere că sistemul bancar autohton este dominat de bănci străine.

• Nu le putem forţa să rămână

"Am depăşit faza scenariilor sau a speculaţiilor", crede Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners. "Sunt nişte bănci private, care au venit să facă profit, iar acum nu-l mai pot obţine. Sunt pregătite să plece", explică Ilie Şerbănescu, fost ministru al Finanţelor. "Ne-am împrumutat la FMI ca să împrumutăm la rândul nostru aceste bănci, însă acum nu putem face nimic pentru a le opri", continuă acesta. "Acum două săptămâni s-a promis ceva. Între timp, s-a arătat încă o dată că ţările în parte nu ţin cont de ceea ce spune Bruxelles-ul", spune şi Lionăchescu. Acum, după ce s-a dovedit că propunerile Bruxelles-ului nu sunt literă de lege pentru ţările comunitare, România ar trebui să-şi elaboreze o strategie pentru a diminua impactul unei astfel de retrageri a băncilor străine, spun analiştii.

• Belgia, retrogradată de Standard& Poor's. Statul ar putea fi nevoit să-şi ajute băncile

Guvernul interimar belgian a lansat, joi, un apel la populaţie pentru a cumpăra obligaţiuni şi a ajuta astfel statul să facă faţă datoriei. În aceeaşi zi în care agenţia de rating Moody's a penalizat Ungaria, o altă agenţie mare din cele trei care formează monopolul mondial - Standard& Poor's a retrogradat Belgia. Scăderea este de o treaptă - de la AA+ la AA, iar explicaţia este că Belgia, deja extrem de îndatorată, ar putea fi obligată din nou să intervină pentru a-şi susţine sectorul financiar. Belgia nu a reuşit deocamdată să-şi plătească partea pentru salvarea băncii franco-belgiene Dexia. Iar toate acestea sunt aggravate de criza politică fără sfârşit. De 530 de zile, premierii desemnaţi ori intrerimari îşi tot depun demisiile, pentru că nu reuşesc să găsească un compromis - nici între partidele de dreapta şi cele de stânga, nici între cele valone şi flamande.

• Emil Boc: Bugetul pe 2012 a fost alcătuit pe criterii de prudenţă, responsabilitate, investiţii şi locuri de muncă

Primul-ministru Emil Boc a declarat vineri că bugetul pe anul 2012 a fost cheltuit ţinând cont de patru factori: prudenţă, responsabilitate, investiţii şi locuri de muncă. El a menţionat că Europa se întoarce la austeritate, iar România trebuie să rămână vigilentă şi prudentă şi că Executivul său s-a ferit de realizarea unui buget populist, ale cărui cheltuieli nu pot fi acoperite. Premierul Emil Boc a declarat că o prioritate a Guvernului pentru anului 2012 vor fi investiţiile şi că acest lucru a fost inclus în proiectul de buget fiind prevăzute cheltuieli pentru construcţia de autostrăzi, drumuri şi construcţii de locuinţe ANL. Boc a menţionat în 2012, 434 de kilometri de autostradă, 1.800 de kilometri de drumuri naţionale şi 236 de kilometri de şosele de centură.

• Boc speră că 6 miliarde de euro vor fi atraşi din fonduri europene în 2012

Premierul Emil Boc a declarat, vineri, după şedinţa de guvern în care s-a aprobat bugetul de stat pentru anul 2012, că anul viitor vrea o absorbţie de fonduri europene de 6 miliarde de euro. Şeful Executivului a spus că dintre acestea 2,5 miliarde de euro ar urma să fie fonduri din bugetul pentru agricultură, iar 3,5 miliarde fonduri de coeziune. El a menţionat o rată de absorbţie de minim 20%, mergând până la 25%.

• Marea Britanie va intra în recesiune în ultimul trimestru al anului

Riscul ca Marea Britanie să intre în recesiune în acest ultim trimestru al anului este în creştere, a declarat joi, Ben Broadbent , membru al Comitetului de Politică Monetară al Băncii din Anglia, pentru CNBS. "Prognozele arată că ratele de creştere economică sunt aproape de zero pentru ultimul trimestru,aşa încât, şansele pentru Marea Britanie de a nu avea creştere economică sunt de aproximativ 50%", a mai adăugat Broadbent. El nu a menţionat însă nimic despre eventuale viitoare proiecte de introducere a unor stimuli monetari sau fiscali pentru a ajuta economia Marii Britanii, dar a precizat că deciziile care vor urma vor fi luate numai în urma unor consultări între liderii politici.

• Oficialii Băncii Centrale Europene cer liderilor Uniunii realizarea uniunii fiscale

Jose Manuel Gonzalez-Paramo, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE) a îndemnat politicienii ţărilor membre zonei euro să facă "paşi curajoşi" în vederea realizării unei uniuni fiscale care să pună capăt crizei datoriilor suverane. Gonzalez-Paramo a atenţionat guvernele zonei euro că nu ar trebui să fie dependente de BCE. Oficialii BCE au respins, în repetate rânduri, cererile politicienilor şi investitorilor de cumpăra obligaţiuni din piaţă pentru a tempera creşterea dobânzilor ceea ce ar fi prevenit extinderea agravarea crizei datoriilor în Italia şi Spania. Beneficiind de susţinerea guvernului german, oficialii BCE consideră că o implicare directă în efortul de salvare a guvernelor aflate în criză, prin achiziţia obligaţiunilor emise de acestea, i-ar compromite independenţa şi ar cauza daune pe termen lung asupra uniunii monetare.

• Criza face victime în presă. Publicaţia "La Tribune" declară insolvenţa

Cotidianul francez de business "La Tribune" va demara procedura de intrare în insolvenţă până la sfârşitul acestui an şi este în plin proces de căutare a unui cumpărător, după ce nu a reuşit să obţină capital de la noi investitori, transmite Reuters. "Confruntat cu o deteriorare rapidă şi brutală a rezervelor de lichidităţi încă din această vară, managementul nu are altă opţiune decât să ia deciziile dureroase, dar necesare", se arată într-un comunicat emis de conducerea cotidianului. Orice ofertă de preluare a ziarului va fi analizată de Curtea Comercială din Paris în ianuarie. Între timp, "La Tribune" va continua să fie publicat până ce se va clarifica situaţia.

• Modelul suedez: o bancă centrală cu tot ce-i trebuie pentru a răspunde crizei

Răspunsul băncii centrale a Suediei (Riksbank) la cel mai mare şoc economic suferit de către economia globală de la Marea criză din anii 30 până în prezent, a fost extinderea puterilor sale în a interveni pe pieţele financiare. Iar strategia a avut succes. Modul în care problemele au fost gestionate de către banca centrală a pus bazele celei mai rapide redresări economice din cadrul Uniunii Europene, a condus la reducerea datoriei publice şi la crearea de surplus bugetar. Costurile de împrumut ale Suediei sunt, în acest moment, mai scăzute chiar decât cele ale Germaniei - cea mai importantă economie a Uniunii, arată Bloomberg.

• Costurile de împrumut ale Italiei ajung la un nivel record

Roma a plătit dobânzi-record de 6,5% pentru a vinde obligaţiuni guvernamentale cu scadenţa la şase luni, în timp ce costurile de împrumut pe termen mediu (doi ani) au depăşit pragul de 8%, nivel fără precedent în istoria statului italian. Pieţele au dat verdictul: nu au încredere în planul noului premier italian Mario Monti (care şi-a asumat şi funcţia de ministru de Finanţe). Roma a fost nevoită să plătească dobânzi-record pentru a se împrumuta. Ieri, Monti s-a întâlnit cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, însă declaraţiile făcute de cei trei după reuniune nu au calmat pieţele. Rezultatele s-au văzut astăzi, când Italia a plătit dobânzi uriaşe pentru a împrumuta 10 miliarde de euro din pieţe.

• Euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 7 săptămâni

Moneda unică europeană a atins astăzi cel mai scăzut nivel faţă de dolarul american din ultimele şapte săptămâni, în contextul în care criza datoriilor de stat din zona euro face tot mai multe victime în rândul statelor fragile din UE. Cursul euro a ajuns astăzi la 1,3305 în raport cu dolarul american, după ce s-a depreciat cu 1,5% în această săptămână. Pieţele se aşteaptă la o depreciere şi mai acută, în contextul în care, la o lună de la Summitul extraordinar care a avut loc la 26 octombrie pentru salvarea zonei euro, apar tot mai multe semne de întrebare privind viitorul uniunii monetare, transmite Reuters.

• Guvernul Orban, umilit de pieţele financiare

După ce Moody's a retrogradat Ungaria până la nivelul "junk" şi după mai multe săptămâni de depreciere a forintului, guvernul lui Viktor Orban a acuzat băncile şi agenţia de rating de atac la economia Ungariei. Lovitură după lovitură pentru premierul ungar, ­Viktor Orban. Agenţia de rating Moody's a penalizat politicile economice "neortodoxe" ale Executivului de la Budapesta şi a scăzut calificativul ţării cu o treaptă, de la "Baa3" la "Ba1" (junk, nivel noninvestiţional). Agenţia a explicat, conform Reuters, că printre motive se numără incertitudinea că Ungaria îşi va putea atinge ţintele fiscale, datoria suverană mare şi perspectivele tot mai mici de creştere economică.

• Zi de "ieftinică": 14 TIR-uri golite de plasme

Mai multe magazine de produse electronice şi electrocasnice au fost golite de români în "Vinerea neagră", ziua reducerilor. "Ceauşescule, vino să îi vezi!". Asta zbiera ieri un trecător prin faţa unei reprezentanţe Flanco, aflată la parterul magazinului Obor, uluit de mulţimea de bucureşteni ahtiaţi după reduceri. Au uitat de datorii, de frigiderul gol, de salarii întârziate şi s-au aşezat, visători, la o coadă de aproape zece metri ţinută în frâu de un paznic slăbănog care se închina ca la Sfântul Mina.

• EVENIMENTUL ZILEI

• România bate Ungaria la testul supravieţuirii

România are o imagine mai bună în ochii investitorilor decât Ungaria. Majoritatea indicatorilor economici sunt în favoarea noastră. Cum ar fi dacă cineva v-ar anunţa că urmează câţiva ani de criză, poate chiar mai răi decât aceia prin care tocmai am trecut? O perioadă de noi scăderi salariale, de creşteri exasperante de preţuri şi de posibilă depreciere a monedei naţionale faţă de euro, ceea ce vă va eroda puternic nivelul de trai. Aceasta este perspectiva care se derulează acum în faţa Ungariei, fosta vedetă a estului Europei, a cărei situaţie s-a înrăutăţit puternic în criză. Zilele trecute, situaţia sa a primit o confirmare oficială: ratingul ţării a fost coborât în categoria junk (gunoi - trad. engl.) de Moody's, una din cele mai importante agenţii de rating.

• Daniela Andreescu, şefa SGG, a fost demisă de Emil Boc

Decizia ar fi fost luată după ce Guvernul a primit de la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) un răspuns în care se precizează că există premise pentru încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese de către şeful SGG, iar mai mulţi liderii PDL ar fi cerut demisia acesteia. Premierul Emil Boc a convocat-o în biroul său pe Daniela Andreescu, secretar general al Guvernului după şedinţa Executivului. Acesta a chemat-o pentru a-i cere explicaţii în ceea ce priveşte scandalul "RA-APPS" privind spaţiile administrate de această instituţie. După, şeful Executivului a declarat că a decis să o revoce din funcţie. Prim-ministrul a purtat o discuţie cu şefa SGG - ului, iar conversaţia a devenit aşa de aprinsă încât s-au auzit ţipetele şefului Guvernului prin uşă, potrivit unor surse guvernamentale.

• Bani de la Ioan Niculae, via Sorin Ovidiu Vîntu, pentru campania electorală a lui Mircea Geoană

Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila a intermediat finanţarea campaniei electorale prezidenţiale a lui Mircea Geoană, de către magnatul Ioan Niculae, via INSOMAR al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Geoană declară că trebuie întrebaţi Hrebenciuc, Dragnea şi Roibu. Victor Ponta a fost purtătorul de cuvânt al lui Geoană, în campanie. INSOMAR este responsabil pentru declararea lui Mircea Geoană preşedinte, în seara de 6 decembrie 2009, iar Vîntu îi spunea, la telefon, să ţină minte că este primul român care l-a felicitat.

• Adrian Severin, prins de ONG-uri cu corupţia în gură

Europarlamentarul cercetat pentru luare de mită şi trafic de influenţă a ţinut o prelegere despre corupţie, bruiată de societatea civilă. "Atâta ipocrizie nu am mai pomenit", i s-a strigat din sală. Adrian Severin a încercat "un sentiment de umilire, de profundă nedreptate şi de revoltă" auzind cum România este pomenită în Parlamentul European drept o ţară coruptă. Ca urmare, el a decis să susţină o conferinţă cu tema "Mitologia excepţionalismului corupţiei româneşti". Severin, exclus din PSD şi din grupul socialiştilor europeni şi cercetat de DNA ca urmare a unor suspiciuni de luare de mită şi trafic de influenţă îşi propusese să demonstreze că România nu este mai coruptă decât alte ţări.

• Băsescu a sesizat Curtea Constituţională pe legea învăţământului

Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. În sesizare se menţionează că Legea pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, transmisă Preşedintelui României spre promulgare, este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor art. 76 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 77 alin. (3) din Constituţia României. Astfel, potrivit art. 77 alin. (3) din Constituţie, dacă preşedintele României a cerut reexaminarea unei legi, acesta are obligaţia de a promulga legea în cauză în termen de 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare.

• Întâlnire Diaconescu - Karpov, pe tema conflictului din Transnistria

Vicepreşedintele Senatului, Cristian Diaconescu, a discutat astăzi cu vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Karpov, despre stadiul negocierilor pentru soluţionarea conflictului transnistrean şi progresele înregistrate în ultima perioada. Potrivit unui comunicat de presă, Karpov a anunţat că procesul de negociere va reîncepe prin reuniunea programată în 30 noiembrie - 1 decembrie 2011, la Vilnius. În opinia sa, în urma dialogului, "nu vor exista nici invinşi şi nici învingători". La rândul său, Cristian Diaconescu, a precizat că speră că "prin cooperare în formatul 5+2, aceste diferende vor fi definitiv închise". Pe de altă parte, Diaconescu l-a asigurat pe vicepremierul moldovean că "intrarea României în spaţiul Schengen nu va presupune formalităţi suplimentare pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în ţara noastră".

• Ultima copertă The Economist: "Acesta este într-adevăr sfârşitul?"

Din Vest, criza zonei euro se vede foarte apocaliptic (în cazul în care acest adjectiv suportă grad de comparaţie). Ultima şi cea mai plastică exprimare a acestui lucru este cea mai recentă copertă a publicaţiei economice The Economist, care se întreabă "Acesta este într-adevăr sfârşitul?" Într-o tulburătoare analiză despre zona euro în care nu lipsesc termeni precum disaster, panics, bank failures, sau collapse, cei de The Economist, poate cea mai prestigioasă economică din lume, scriu că ruperea zonei euro ar înseamna o criză globală mult mai gravă decât cea din 2008-2009.

• Oltchim trimite în şomaj 1.000 de muncitori

Oltchim Râmnicu Vâlcea va trimite o mie de persoane în şomaj tehnic, din cauza lipsei materiei prime şi a capitalului de lucru, aceştia urmând să primească în perioada menţionată 80% din salariul de bază. Consiliul de Administraţie al Oltchim a decis, joi, să suspende contractele individuale de muncă pentru perioada 2-31 decembrie.