REVISTA PRESEI 26.11.2013

Acordurile şi memorandumurile parafate zilele acestea la Bucureşti cu delegaţia condusă de premierul chinez Li Keqiang anunţă proiecte de miliarde de euro în domeniile energetic, alimentar, IT şi cultural. Prima zi a vizitei la Bucureşti a delegaţiei cu oficialităţi la vârf din China a reprezentat un maraton al parafărilor de documente diplomatice, dar şi contracte comerciale, în care sunt prevăzute investiţii de o amploare fără precedent ale părţii chineze în România. "În ceea ce priveşte suma, vreau să vă asigur că este uriaşă. Diseară, grupul de lucru dintre cele două părţi va discuta şi proiectele privind calea ferată rapidă şi pe cele în domeniul infrastructurii, iar toate aceste proiecte vor depăşi valoarea care este iniţial stabilită în contracte. Nu vreau să spun un plafon pentru sumă, fiindcă aş dori să fie o surpriză", a declarat premierul Chinei, Li Keqiang. Sumele vehiculate neoficial ca reprezentând valoarea contractelor semnate cu ocazia vizitei la Bucureşti a premierului chinez oscilează între 5 şi 8,5 miliarde de euro.

• Şedinţa CSAT, convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est. Astfel, marţi, în intervalul orar 14.15-14.45, Ponta are programată o întâlnire bilaterală cu omologul polonez, iar de la ora 15.00, când va începe şedinţa CSAT, Ponta ar trebui să se întâlnească cu prim-ministrul slovac. În continuare, tot marţi, premierul Ponta are programate întrevederi cu prim-miniştrii din Cehia, Albania şi Slovenia. CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, informează Preşedinţia. Preşedintele Traian Băsescu îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar premierul Ponta pe cea de vicepreşedinte al Consiliului.

• STUDIU Producţia gazelor de şist în UE ar putea crea peste 1 milion de locuri de muncă. Ce impact va avea asupra economiei europene

Dezvoltarea tehnologiei extracţiilor gazelor de şist în Europa ar putea genera aproximativ un milion de locuri de muncă economiei europene, intensificând competitivitatea industriei, anunţă un nou studiu elaborat despre impactul gazelor de şist în spaţiul UE. În timp ce unele state europene şi-au exprimat rezervele faţă de extracţia prin fracturare hidraulică a gazelor de şist, Parlamentul European a recomandat ţărilor membre să extindă cercetarea în domeniu prin studii elaborate, ce examinează consecinţele, beneficiile şi riscurile acestei metode. Cel mai nou studiu a fost realizat de firmele independente de consultanţă Poyry Management Consulting şi Cambridge Econometrics care au cuantificat în premieră beneficiile producţiei de gaze de şist asupra economiei UE-28. Gazele de şist ar putea adăuga între 1,7 şi 3,8 trilioane de Euro economiei europene între 2020 şi 2050.

• Băsescu, despre summitul de la Vilnius: Marele risc pentru Republica Moldova ar fi un tratament cu aroganţă din partea UE

Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, într-o emisiune la RRA, că Republica Moldova îşi asumă riscul de a fi tratată cu aroganţă de Uniunea Europeană, care nu ţine cont de realităţile electorale ale ţării de peste Prut. Şeful statului a mai spus că summitul de la Vilnius este un eşec pentru Uniunea Europeană şi un mic succes pentru România şi Republica Moldova. El şi-a exprimat regretul că Ucraina nu va mai semna acordul de asociere cu UE, catalogând drept excesive condiţiile impuse Kievului. Preşedintele a spus că Iulia Timoşenko s-a dovedit mai înţeleaptă decât Uniunea Europeană. Menţionând că anul viitor sunt alegeri în Republica Moldova, preşedintele a avertizat că, dacă până atunci nu se produce liberalizarea sistemului de vize pentru cetăţenii moldoveni şi nu se ratifică cele două documente semnate la Vilnius, există riscul de a se produce răsturnări. Traian Băsescu a susţinut că "Republica Moldova trebuie tratată pe realităţile din Republica Moldova, nu pe stil birocratic bruxelez".

• Cazul Rompetrol. Mona Pivniceru, aliata lui Traian Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu şi judecătorul CCR Mona Pivniceru au folosit exact aceleaşi argumente atunci când au motivat că Legea privind memorandumul încheiat între Guvern şi Rompetrol este neconstituţională. Legea pentru aprobarea memorandumului de înţelegere semnat de Guvernul Ponta şi compania Rompetrol a ajuns pe masa Curţii Constituţionale, pentru prima dată, în luna iunie, ca urmare a unei sesizări venite din partea partidelor de Opoziţie: PDL, PPDD şi UDMR. Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins criticile formulate de cei 80 de parlamentari şi a declarat legea constituţională. Când a fost publicată motivarea deciziei, surpriză: dintre cei nouă judecători ai Curţii, unul singur a ţinut să formuleze o opinie separată. Este vorba despre Mona Pivniceru, abia intrată în rândul magistraţilor CCR la acea vreme. Atât Traian Băsescu, cât şi Mona Pivniceru au susţinut că înţelegerea dintre Guvern şi Rompetrol nu ar trebui să fie reglementată prin lege, ci să rămână fie la simplul stadiu de Memorandum aprobat de Guvern, fie să fie aprobată prin hotărâre de guvern.

• CURENTUL

• Atacurile lui Geoană la PNL, răsplătite de Ponta cu o vilă de la RA-AAPPS

Prim-ministrul Victor Ponta a anunţat, de curând, că-şi va completa haita de la Palatul Victoria cu un nou "lătrător" adunat de pe rufoasele maidane ale politichiei româneşti. Este vorba despre Mircea Geoană, fostul prezidenţiabil căruia i s-a oferit funcţia de "înalt reprezentant al Guvernului", post în care se va ocupa de "proiecte strategice şi diplomaţie publică". Deşi a fost "băgat în pâine" chiar de Premierul Ponta, din punct de vedere strict oficial, el nu este nici ministru, nici secretar de stat, nici nimic altceva asemănător. El va fi doar un soi de motan cu zurgălăi, a cărui unică sarcină de serviciu va fi, probabil, să se plimbe de colo până dincolo, mândru nevoie mare, fără nici un folos dar plătit din banii noştri. Chiar dacă nu este prea clar ce o să facă Mircea Geoană de aici înainte, noua dregătorie de "înalt reprezentant al Guvernului" îl scapă, deocamdată, pe fostul prezidenţiabil de problemele locative. Şi asta pentru că, ajuns în această ciudată poziţie ierarhică, el împreună cu familia lui vor avea dreptul la o locuinţă de la RA-APPS.

• Ponta cenzurează presa de dragul Chinei

Admirator înfocat al Chinei, inclusiv al metodelor neortodoxe ale Beijingului de a pune la punct adversarii regimului, premierul Victor Ponta a decis să cenzureze presa pentru a face pe plac oaspetelui chinez căruia anumită parte a mass-media nu îi este pe plac. Concret este vorba despre acţiunea de blocare a acreditărilor la evenimentul de ieri pentru jurnaliştii de la Epoch Times. Ziarul este distribuit în 35 de ţări la nivel mondial şi apare în 11 limbi, inclusiv chineză şi alte 21 pe internet. Una dintre acestea este şi limba română, cei de la Epoch Times lucrând cu mai mulţi jurnalişti români. Autorităţile de la Beijing au o problemă mai veche cu acest ziar care a apărut pentru prima dată în limba chineză în 2000 şi care s-a arătat critic la adresa Chinei din cauza reprimării libertăţilor religioase sau pentru cenzura şi controlul autorităţilor asumarea mass-media şi libertăţii de exprimare. Şi în varianta de limbă română, Epoch Times publică analize politice despre acest spaţiu, fapt ce a atras o serie de nemulţumiri din partea chineză.

• CURIERUL NATIONAL

• China investeşte masiv în România

Oficiali chinezi şi români au semnat ieri 13 acorduri de colaborare în domeniile energiei, sanitar-veterinar, industrial, societăţii informaţionale şi al culturii. Printre companiile chineze interesate se numără China General Nuclear Power Corporation, China Huadian Corporation şi China National Electric Engineering. Singurul acord semnat între oficialii chinezi şi o companie privată românească priveşte colaborarea dintre MINGYANG Wind Power Group şi Romanian PAUNESCU Corporation pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export. Acordul a fost semnat de domnul Zhang Chuanwei, preşedinte MINGYANG Wind Power Group, şi de către domnul Bobby Păunescu, preşedinte al Romanian PAUNESCU Corporation.

• Piaţa mondială a utilajelor agricole poate depăşi 100 mld. dolari în următorii trei ani

Parcul naţional de tractoare are peste 180.000 de unităţi, trei sferturi dintre ele au durata de viaţă depăşită. Vânzările anuale de tractoare noi totalizează sub 2.000 de unităţi. Preţurile variază între 10.000 şi 300.000 euro. Semănătorile şi combinele costă, în versiunile cele mai performante, chiar şi peste 200.000 euro. Variantele pe care şi le permit fermele mai mici sunt în jurul a câteva zeci de mii de euro. Un studiu al companiei de cercetare Marketline estimează valoarea pieţei mondiale a utilajelor agricole la peste 60 miliarde dolari, cu perspective puternice de creştere la 100 miliarde dolari în 2016, datorită Asiei şi Europei. China şi India sunt pieţe esenţiale ca volum, graţie subvenţiilor guvernamentale care permit multor fermieri să îşi cumpere pentru prima oară tractoare şi mici maşini agricole.

• Banca scoţiană RBS, acuzată că a falimentat companii pentru a le cumpăra activele

Ministerul Comerţului britanic a înaintat, ieri, Guvernului britanic un raport acuzator. Companii viabile au fost supuse unor "taxe sau amenzi exorbitante". Banca scoţiană Royal Bank of Scotland (RBS), la care statul britanic este acţionarul majoritar, este acuzată într-un raport oficial că a falimentat companii viabile pentru a le cumpăra activele la preţuri avantajoase, relatează AFP, citat de Mediafax. Lawrence Tomlinson, consilier al Ministerului Comerţului, a înaintat luni Guvernului britanic un raport acuzator la adresa băncii la care statul deţine o participaţie de 81%, după ce a salvat-o de la faliment în 2008. "Există numeroase exemple bulversante de companii solide distruse de RBS, al impactului devastator avut asupra vieţii antreprenorilor", a declarat Tomlinson.

• Cât de supraevaluată este piaţa americană?

Investitorul britanic Jeremy Grantham anticipează creşteri pe Bursa de la New York şi pentru 2014-2015, dar vede peste şapte ani acţiunile sub preţurile de acum. "Investitorii trebuie să fie conştienţi că piaţa americană este deja supraevaluată rău". Pe Bursa americană nu sunt semnale că suntem într-o fază de exagerare a unui balon speculativ, însă valorile de tranzacţionare indică o supraevaluare consistentă a acţiunilor de pe piaţa americană, spune Jeremy Grantham, investitor cu experienţă în pieţele financiare internaţionale. Piaţa continuă să urce, în pofida datelor macroeconomice dezamăgitoare. Motorul pare a fi acelaşi ca şi în trecut: stimulii băncilor centrale. Totuşi, sunt puţine semnale în piaţa de acţiuni că asistăm la un bubble tradiţional. Investitorii şi fondurile mutuale nu sunt deocamdată cumpărători neţi, aşa cum se întâmplă în fazele finale ale trendului ascendent.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. O isterie de tip Victor Ponta: Vin chinezii cu covrigi în coadă!

E suficient să iei seama la declaraţiile tiribombistice ale lui Victor Ponta, la ediţiile speciale ale televiziunilor de ştiri, la numerele festive ale ziarelor, pentru a te întreba, niţel nedumerit, dacă nu cumva România a intrat din nou în NATO şi în Uniunea Europeană sau dacă nu cumva România Mare din 1918 a devenit România şi Mai Mare. Victor Ponta n-a dovedit pînă acum, în postul de la Victoria, nici cea mai mică maturitate, cerută unei asemenea funcţii. De ce am crede că gestionarea relaţiei cu China e mai responsabilă decît gestionarea ţării de pînă acum?! Victor Ponta, sprijinit de Crin Antonescu şi Dan Voiculescu, se află în conflict cu Uniunea Europeană în privinţa respectării minimelor standarde democratice în ţara noastră. Cine ne garantează că deşănţarea pro-Chineză nu e un şantaj împotriva UE pentru a lăsa regimul USL să-şi facă de cap în România?!

• CORUPŢIA DE LA AGRICULTURĂ. Ministerul condus de omul lui Voiculescu, zguduit de anchetele DNA

Sutele de milioane de euro şi mizele imobiliare de la Ministerul Agriculturii au atras atenţia unor grupuri de interese. De asemenea, înalţi funcţionari au cerut şpagă pentru dirijarea fondurilor. Instituţia este condusă de conservatorul Daniel Constantin. Scandalurile se ţin lanţ de Ministerul Agriculturii, condus de conservatorul Daniel Constantin. Dirijarea fondurilor europene, intervenţiile unor politicieni, subvenţiile date de stat sau miza imobiliară sunt doar o parte din anchetele deschise, în ultimul an, de procurorii DNA, la acest minister. Viorel Pintea, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Satu Mare, a fost prins duminică în flagrant, când primea 3.000 de euro de la un fermier pentru a nu dispune controale de verificare a modului în care au fost folosiţi banii europeni. La începutul lunii un alt scandal uriaş a izbucnit: Lucian Mogoş, preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), a fost pus sub acuzare pentru şantaj şi fapte de corupţie privind mai multe contracte publice. Pe 13 august 2013, Aurel Pană, director general adjunct al APIA şi secretar executiv al Partidului Conservator, a fost reţinut pentru luare de mită, într-o anchetă legată de dirijarea fondurilor europene.

• Iulia Timoşenko a intrat în GREVA FOAMEI

Fostul premier al Ucrainei a recurs la acest gest pentru a denunţa refuzul autorităţilor de la Kiev de a semna acordul cu Uniunea Europeană. "Încep greva foamei pe termen nelimitat pentru a-i cere preşedintelui Viktor Ianukovici să semneze acordul de asociere cu UE", a comunicat Timoşenko prin intermediul avocatului său, Serghei Vlasenko. Fostul premier se află în detenţie după ce a fost condamnată pentru abuz de putere. UE a condiţionat semnarea acordului de asociere de eliberarea Iuliei Timoşenko. Opoziţia proeuropeană din Ucraina a organizat o serie de manifestaţii pentru a denunţa refuzul Kievului de semnare a acordului cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a comunicat că oferta de semnare a acordului la summitul de la Vilnius rămâne valabilă. "Oferta de semnare a acordului de asociere şi de creare a unei zone de liber-schimb rămâne valabilă", au anunţat, într-un comunicat comun, preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso.

• JURNALUL NATIONAL

• Vasilică Dănileţ, în Panama, cu Luminiţa Palade!

Cristi Vasilică Dănileţ se află într-o călătorie exotică. El reprezintă CSM la o conferinţă împotriva corupţiei, găzduită de ţara care a dat numele generic al escrocheriilor "Panama". Vasilică Dănileţ lipseşte dintre noi în perioada următoare, până după 30 noiembrie. Este însoţit de Luminiţa Palade, procuror devenit membru CSM pe locul vacantat prin eliminarea procurorului Bălan, un adversar al şefei CSM Oana Hăineală.

• MCV - Sperietoarea care nu mai sperie. Mecanism anacronic şi umilitor folosit pentru susţinerea relicvelor băsismului în Justiţie

Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie - MCV - a fost arătat României de multe ori pe post de pisică neagră. Sperietoarea a ţinut până când tot mai mulţi români au înţeles efectul pervers al verificărilor care semăna leit cu şmecheria stimulării măgăruşului de povară cu morcovul de care nu se putea apropia. Ani de zile raportorii de la Bruxelles notau progresele mici ale Justiţiei din România, dar marcau in extenso lipsa de fermitate a instanţelor, amestecul politicului în sistem. Senzorii de la Bucureşti alimentau nemulţumirea controlorilor care dădeau verdicte negative citite cu mare satisfacţie de un flăcău nesigur şi tulburat de la biroul secretarului general al UE, Catherine Day. Regimul Băsescu s-a folosit cu cinism de MCV pentru a-şi atinge propriile scopuri. Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie a funcţionat într-un singur sens - cel de a supraaprecia rezultatele DNA, cauţionând de la nivelul Comisiei Europene excesele lui Daniel Morar, devenit, prin acordarea de mandate succesive şi prelungiri fără număr, executorul dorinţelor lui Băsescu şi cutia de rezonanţă a umorilor şi complexelor Monicăi Macovei.

• NATIONAL

• Lui Radu Stroe nu-i iese socoteala la "Doi s' un sfert"!

O noua tentativa de puci are loc zilele acestea la Ministerul de Interne. Radu Stroe a incercat de mai multe ori declansarea, pe la spatele sefului guvernului si fara stiinta acestuia, a unei adevarate rebeliuni liberale in MAI. Numai ca, de aceasta data, ministrul despre care se spune ca, la randul lui, ar fi presat de alti fruntasi liberali si mai ales de clientela politica a acestora, pare sa fi intins deja prea mult coarda. Pentru ca, pe langa demersurile deja fatise de a-i mazili pe diversi comandanti din teritoriu, Stroe forteaza nici mai mult nici mai putin decat schimbarea din mers a conducerii DGIPI. In acest week-end, ministrul de Interne a decis zburarea din functie a lui Gelu Oltean pe motiv ca acesta i-ar prezenta prea putine informari. Ceea ce uita liberalul care a turbat de furie cand a aflat ca viitorul inlocuitor al lui George Maior nu va fi el, ci dusmanul sau de moarte, Ioan Rus, este faptul ca DGIPI nu se mai afla de un an de zile in subordinea sa, ci in cea a premierului.

• Rompetrol stopeaza investitiile in Romania

Firma kazaha KazMunaiGas, actionarul majoritar al grupului Rompetrol, a anuntat ca va stopa investitiile in Romania, pana la intrarea in vigoare a memorandumului semnat in februarie cu Guvernul Ponta. Anuntul a fost facut de vicepresedintele grupului Rompetrol, Azamat Zhangulov, dupa ce Curtea Constitutionala a declarat proiectul de lege pentru aprobarea memorandumului ca fiind neconstitutional. Decizia Curtii vine in urma admiterii sesizarii presedintelui Traian Basescu. Memorandumul prevedea ca Rompetrol va rascumpara 26,6% din actiunile detinute de statul roman la Rompetrol Rafinare cu 200 de milioane de dolari si va infiinta, impreuna cu statul roman, un fond de un miliard de euro pentru investitii energetice.

• PUTEREA

• Cea mai mare defilare militară de după Revoluţie. Parada de 1 Decembrie, de 5 ori mai scumpă decât anul trecut

La începutul acestei luni, Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului pentru finanţarea manifestărilor de 1 Decembrie 2013 cu 4,8 milioane de lei. Anul trecut, parada militară a fost una restrânsă, cheltuindu-se pentru acest eveniment aproximativ 850.000 de lei. Majorarea se explică prin prezenţa a 150 de înalţi oficiali militari din state membre ale NATO. Repetiţiile pentru antrenament vor avea loc în bazele armatei, iar pe Kiseleff va fi întreruptă circulaţia doar vineri, 29 noiembrie. Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale susţine că anul acesta, de 1 Decembrie, vom avea "cea mai mare paradă militară de după Revoluţie". La defilare vor participa şi subunităţi ale trupelor aliate, inclusiv cele din SUA, ceea ce înseamnă că soldaţii americani vor trece pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti. Aproximativ 30 de aeronave vor survola cerul duminică, 1 Decembrie, informează Ministerul Apărării Naţionale.

• Sarea pentru deszăpezire costă dublu în iarna 2013-2014

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a preluat deja 107.000 tone de sare pentru deszăpezire, din întreaga cantitate contractată, de 400.000 tone, de la Societatea Naţională a Sării - Salrom, singurul producător de sare din ţară. CNADNR a încheiat cu Salrom pentru sezonul 2013-2014 un contract a cărei valoare estimativă este de circa 72 milioane lei fără TVA. Comparativ, în sezonul precedent, suma totală cheltuită a fost de aproximativ 47 milioane lei, adică aproape jumătate faţă de sumele plătite pentru sare în sezonul care se anunţă friguros. Contractul semnat ar trebui să asigure deszăpezirea drumurilor naţionale şi a autostrăzilor. Pentru drumurile judeţene şi localităţi, deszăpezirea se asigură de primăriile locale. CNADNR a făcut public costul efectiv plătit pentru deszăpezirea unui kilometru de drum din întreaga reţea naţională rutieră, în toate cele 4 luni de iarnă din perioada 2012-2013. Astfel, pentru a îndepărta zăpada de pe un km de drum, costurile ajung la 1.588 de euro.

• ROMANIA LIBERA

• Care este miza acordurilor semnate de România şi China

Dacă s-ar concretiza toate documentele ­semnate în prezenţa premierilor Victor Ponta şi Li Keqiang, atunci ar fi vorba de ­miliarde de dolari în investiţii chineze în România. Există însă puţine garanţii că acestea se vor şi ­materializa, iar cel mai interesant şi îngrijorător proiect este cel privind calea ferată de mare viteză, asupra cărora au ­insistat ambii premieri. Construcţia de trenuri de mare viteză este o mare prioritate economică şi politică pentru China. Pe 23 iulie 2011, un tren de mare viteză a deraiat în Wenzhou, accidentul soldându-se cu 40 de morţi şi 170 de răniţi. Opt luni mai târziu, o secţiune de 300 de metri a unei linii de mare viteză, aflată în construcţie, s-a prăbuşit în urma ploilor. De atunci, autorităţile chineze au mari probleme să vândă linii de mare viteză în lume. Deşi ambii premieri au vorbit pe larg despre infrastructură, iar Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a amintit despre "construcţia de autostrăzi, căi ferate şi lucrări de amenajare pe apă", incluzând aici inelul feroviar al Capitalei, Canalul Dunăre Bucureşti şi amenajarea Portului Cons-tanţa, nu a fost semnat nici un document concret. Li Keqiang a promis, însă, sume mari de bani.

• Vagoane de marfă de 10 milioane de euro ruginesc la Videle

CFR Marfă a cumpărat platforme pentru transportul camioanelor pe calea ferată, după care a desfiinţat serviciul specializat pentru acest tip de transport. O companie de stat care avea toate atuurile să devină tot mai profitabilă a ajuns, după 15 ani de la înfiinţarea sa, aproape de faliment. Datoriile de 400 de milioane de euro, pe care le-a acumulat, au fost şterse abia după ce au început procedurile de privatizare. Dar cum transferul de proprietate a eşuat, CFR Marfă continuă declinul său financiar. Liderii sindicatelor din ramura transporturilor feroviare ne-au explicat că, în multe situaţii, compania a fost sabotată prin decizii absurde, unele chiar rău intenţionate. România liberă a relatat, în ediţia sa de ieri, despre faptul că CFR Marfă vinde, la fier vechi, mii de vagoane, la preţul de 0,9 lei kilogramul. Firmele private care le cumpără, în loc să le recicleze, cum sunt obligate, recondiţionează componentele importante, precum osiile, şi le revând la preţuri mai ridicate, de piese second-hand, în ţară şi în străinătate.

• De ce nu se finanţează achiziţia de teren agricol "pe persoană fizică"?

Băncile te împrumută pentru capital de lucru, cumpărarea de utilaje, extinderea fermei dar nu pentru achiziţia de terenuri agricole dacă n-ai experienţă şi afaceri în domeniu, cu excepţia băncii Carpatica care se adresează însă firmelor. Cum se explică reticenţa băncilor? Cum nu sunt instituţii de binefacere, acestea finanţează mai mult afaceri şi nu investiţii de la zero. În cazul unei persoane fizice care îşi cumpără teren pentru casă, banca poate vinde atât terenul cât şi locuinţa dacă debitorul nu mai plăteşte. În cazul unei afaceri deja existente, se poate urmări cum s-a descurcat întreprinzătorul, ce rate de profit a avut şi în ce măsură extinderea sa cumpărând alte terenuri e sustenabilă. Or, în cazul unei persoane fizice care cumpără teren agricol, sunt multe incertitudini: se va descurca dacă nu are experienţă? Ce execută banca suplimentar dacă nu se mai plătesc ratele iar terenul nu poate fi valorificat repede la un preţ apropiat de cel de achiziţie? Poate un program guvernamental gen Prima Casă (în cazul nostru "Prima sută de hectare") să schimbe lucrurile.

• ZIARUL FINANCIAR

• China-România în 20 de ani: de la tenişi şi creioane la reactoare şi trenuri rapide

Chinezii au venit la Bucureşti să vândă tehnologie şi să investească în energie hidro şi nucleară. România speră să ducă în China bovine şi cereale, ceea ce exporta şi în urmă cu 100 de ani. China vine în România după 20 de ani de creştere economică neîntreruptă care au scos-o din statutul de ţară subdezvoltată şi au adus-o la un PIB per capita apropiat de cel al României. Asemenea oricărei mari puteri occidentale, scopul ei este azi să vândă în România echipamente şi tehnologie. Acesta este numai şi numai rezultatul politicilor intensive de industrializare, pe când în România procesul a fost invers în aceste două decenii. În 1990, China avea un PIB per capita de 341 $, iar astăzi are 6.222 $, deci de 18 ori mai mult, în timp ce PIB per capita al României a crescut în aceeaşi pe­rioadă de la 1.650 $ la 8.470 $ per capita, deci de numai cinci ori. În anii "70 şi "80 ai se­co­lului trecut, China era cu­noscută în România pentru tenişi, pixuri, cre­io­nul cu gumă şi "stiloul de 100 de lei". Acum chinezii au venit în România să vândă tehnologie nucleară, trenuri de mare viteză şi să construiască autostăzi - vor fi semnate contracte de miliarde de euro, a dat asigurări ieri premierul Chinei Li Keqiang.

• Scăderea dobânzilor la lei s-a oprit: indicele Robor nu reuşeşte să spargă pragul de 2,5%

Indicatorul Robor la 3 luni, folosit ca reper de preţ în contractele de credite de retail în lei, şi-a oprit în noiembrie traseul descendent din lunile anterioare şi s-a stabilizat la 2,7% pe an, risipind astfel, cel puţin pentru moment, speranţele de egalizare a dobânzilor la lei cu cele la euro. BNR a afişat ieri un nivel al Robor la 3 luni de 2,7% pe an, ceea ce înseamnă un plus de 0,15 puncte procentuale faţă de minimul istoric atins la începutul lunii noiembrie. Costul finanţării în lei s-a oprit în jumătatea de sus a palierului de 2% pe an după o scădere accelerată înregistrată timp de patru luni consecutiv, mişcare determinată de scăderea dobânzii-cheie de către BNR. Dobânda-cheie a fost redusă cu 1,25 puncte procentuale timp de patru şedinţe de politică monetară consecutive - iulie, august, septembrie şi noiembrie. Dacă primele trei reduceri de dobândă au tras puternic în jos costul finanţării în lei, impactul ultimei decizii a fost limitat. Analiştii cred totuşi că există în continuare spaţiu pentru reducerea costului finanţării în lei.

• Fondul Proprietatea nu a reuşit să adune cvorum pentru aprobarea reducerii capitalului social

Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) nu au putut lua o hotărâre valabilă privind reducerea capitalului social cu 677 mil. lei (5%), prin scăderea valorii nominale a acţiunilor de la 1 leu la 0,95 lei, din cauză că nici în AGA de vineri şi nici luni, la a doua convocare, nu s-au strâns suficienţi acţionari. Pentru aprobarea reducerii capitalului social al Fondului Proprietatea este necesar un cvorum de 50% din drepturile de vot. La AGA de vineri au participat acţionari care deţin circa 5,7 miliarde de acţiuni sau 45% din drepturile de vot. Astfel, chiar dacă acţionarii prezenţi au votat cu o majoritate covârşitoare pentru propunerea de reducere a capitalului social, votul lor este doar informativ şi nu se transpune într-o hotărâre a AGA. Pentru unii dintre acţionarii fondului, acesta a fost încă un motiv de nemulţumire, deoarece aprobarea reducerii capitalului social le-ar fi adus în conturi încă 5 bani pe acţiune, adică 677 de milioane de lei în total.