REVISTA PRESEI 28.10.2011

• ADEVARUL

• Cum plăteşte România pentru salvarea Greciei

Românii vor suporta indirect costurile pentru salvarea Greciei - creşterea ratelor, acces limitat la credite şi inflaţie mai mare. Planul fără precedent de salvare a Greciei, prin care liderii din UE speră să stabilizeze economia europeană, va presupune costuri uriaşe, suportate, în primul rând, de guvernele din zona euro. Însă statele care nu fac parte din uniunea monetară vor fi afectate şi ele, iar românii ar putea fi obligaţi să suporte indirect o parte din aceste cheltuieli în următoarea perioadă, avertizează analiştii.

• Cine suportă pierderile

Liderii europeni au decis miercuri noapte că singura modalitate prin care mai pot salva Grecia de la faliment este să oblige creditorii privaţi ai statului elen (bănci comerciale şi fonduri de investiţii) să şteargă 50% din valoarea împrumuturilor pe care ­le-au acordat Atenei. Băncile-mamă ale multor instituţii de credit care activează în România vor suporta astfel pierderi de miliarde de euro. Practic, dacă o bancă deţinea obligaţiuni guvernamentale elene în valoare de 10 miliarde de euro, ea va mai primi doar cinci miliarde, iar restul vor fi pierderi. În cazul în care băncile nu se pot împrumuta din pieţe, atunci ele pot apela la guverne. Dacă vor obţine bani de la stat, atunci este aproape sigur că vor fi naţionalizate. Multe guverne ar putea accepta să facă acest lucru pentru a evita un faliment care să cauzeze o întreagă "cascadă" de intrări în colaps.

• Statul român ar putea naţionaliza bănci

Nu ar trebui să excludem nici posibilitatea ca statul român să se afle în situaţia de a naţionaliza bănci, crede Doru Lionăchescu. "Sper să se lucreze deja la mecanisme în acest sens. Ne-ar costa foarte mult să nu facem acest lucru", spune el. Liviu Voinea îl contrazice însă. "Nu are statul român bani pentru a naţionaliza bănci", susţine acesta. "Ar fi de-a dreptul penibil. Statul s-ar împrumuta la marile bănci pentru a finanţa la rândul lui subsidiarele din România ale acestor instituţii", continuă el. Posibilitatea nu trebuie însă exclusă, recunoaşte Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA). "De unde să ai bani să bagi în bănci? Îi tipăreşti sau te împrumuţi", explică Voinea, adăugând că planul de recapitalizare va duce la creşterea inflaţiei în UE şi, implicit, şi în România.

• Câţi bani trebuie să aducă fiecare bancă în vistieria ei

Băncile europene vor avea nevoie, în total, de 106 miliarde de euro pentru recapitalizare, astfel încât să ajungă la nivelul de 9%, prag stabilit prin acord de liderii europeni şi considerat adecvat pentru a consolida băncile europene în contextul crizei datoriilor suverane, potrivit Autorităţii Bancare Europene. Potrivit Autorităţii Bancare Europene, 70 de bănci europene, care au fost incluse în testele de stres din iulie, trebuie să-şi majoreze rata de adecvare a capitalului pentru a ajunge la un nivel de 9% până la jumătatea anului următor.

• Ce spun marile bănci despre planul UE: superficial şi insuficient

Măsuile luate pentru salvarea Greciei şi a zonei euro sunt insuficiente şi, nu peste mult timp, UE se va afla în aceeaşi situaţie critică în care se afla atunci când a aprobat acest plan, spun economiştii câtorva dintre cele mai mari bănci europene şi americane. Jurnaliştii "The Wall Street Journal" au vorbit cu economiştii şi strategii câtorva dintre cele mai mari bănci europene pentru a afla părerea acestora despre planul de salvare a Greciei şi a zonei euro. Toţi sunt dezamăgiţi şi spun că, nu peste mult timp, UE se va afla în aceeaşi situaţie critică în care se afla atunci când a luat aceste măsuri

• Sarkozy vrea implicarea Chinei în salvarea zonei euro

Preşedintele francez a discutat telefonic cu omologul chinez, Hu Jintao, la o oră după încheierea summitului istoric de la Bruxelles. Nicolas Sarkozy, care va prezida reuniunea G20 de săptămâna viitoare, l-a sunat pe preşedintele Chinei pentru a obţine sprijinul acestuia în privinţa redresării zonei euro. Liderul francez l-a informat pe omologul chinez în legătură cu deciziile luate la summit şi cei doi au căzut de acord asupra "unei colaborări apropiate" pentru asigurarea stabilităţii şi creşterii pe plan mondial. Hu şi-a exprimat speranţa că măsurile luate vor stabiliza pieţele. Sarkozy speră să obţină la summitul G20 din 3 şi 4 noiembrie, de la Cannes, sprijinul cât mai multor ţări pentru creşterea contribuţiilor la Fondul Monetar Internaţional. Japonia şi-a exprimat deja disponibilitatea în acest sens, şi nici China nu respinge ideea. Australia, în schimb, a precizat că europenii ar trebui să găsească resurse proprii pentru planul de salvare.

• George Osborne: "Marea Britanie nu va plăti pentru salvarea zonei euro"

Ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, a declarat că liderii europeni au înregistrat progrese foarte importante în rezolvarea crizei, dar a precizat că Marea Britanie nu va contribui la planul de salvare. Oficialul britanic a declarat ieri în faţa parlamentarilor că Londra va lua în calcul posibilitatea creşterii contribuţiei la Fondul Monetar Internaţional, dar vrea ca banii să fie la dispoziţia tuturor ţărilor, nu numai pentru cele din zona euro. "Poziţia Marii Britanii în această privinţă este clară", a precizat George Osborne.

• Erste are nevoie doar de 59 milioane euro pentru a-şi menţine nivelul capitalurilor

În urma evaluării preliminare făcute de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Erste Bank ar avea nevoie de doar 59 de milioane de euro pentru a-şi menţine capitalurile la nivelurile cerute de reglementările EBA. Volksbank şi Raiffeisen sunt celelalte două bănci ce ar putea să publice rezultatele preliminare ale testului. Autoritatea Bancară Europeană a publicat ieri o situaţie preliminară a testelor de stres la care este supus sistemul bancar european. Testul de stres început în octombrie, urmează celui realizat în iulie, care, la momentul respectiv, arăta că sistemul bancar european avea nevoie de circa 80 de miliarde de euro.

• Pe greci îi aşteaptă 16 ani de austeritate

Acordul încheiat de liderii europeni în privinţa Greciei se traduce prin 10 până la 16 ani de austeritate, este de părere ministrul irlandez de Finanţe. N-ar fi în interesul Irlandei să urmeze calea Greciei, de reducere a datoriilor către creditori, a declarat ministrul irlandez de Finanţe, Michael Noonan, pentru postul RTE. El a adăugat că una dintre consecinţele acordului la care au ajuns liderii europeni este o austeritate care va dura între 10 şi 16 ani în Grecia. "Principalul beneficiu constă în faptul că euro pare acum sigur", a precizat Noonan. "Europa, aflată în declin, va reveni pe creştere.

• Băsescu: Nu se va merge pe reduceri de pensii şi de salarii, la anul

La anul nu vor fi reduse pensiile şi nici salariile pentru că oamenii nu mai suportă, a declarat preşedintele Traian Băsescu într-un interviu joi seară la TVR. El a vorbit despre reduceri de personal în sectorul administraţiei. Şeful statului a declarat că legile privind reforma sănătăţii, asistenţa socială şi numirile de judecători la ÎCCJ vor fi adoptate prin asumarea răspunderii, pentru că s-a dovedit că nu pot fi trecute prin Parlament. "Sunt un adept al privatizărilor, dar nu a datului gratis.Dacă putem să privatizăm pe valori, sunt de acord. Având expereienţa Petrom, sunt de acord cu privatizarea dacă primim preţul corect. Creşterea datoriei ne poate duce unde e Grecia acum. Noi trebuie să inţelegem şi din cauza asta presez. Noi trebuie să ajungem cu excedent în bugetul de stat pentru că numai aşa ne putem plăti datoriile".

• Isărescu: cu deficit zero nu ne putem dezvolta

O economie, mai ales cum este cea românească, nu se poate dezvolta numai prin resurse proprii, consideră Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale. Un deficit zero nu este întotdeauna o soluţie bună pentru dezvoltarea unei economii, întrucât sunt ţări, cum este România, care nu-şi pot asigura nevoia de investiţii numai din resursele proprii, a explicat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unui seminar privind sistemul de economisire-creditare.

• Libia: jafurile şi abuzurile au luat locul luptelor

Din ce în ce mai mulţi libieni se alătură susţinătorilor lui Gaddafi, sătui de jafurile rebelilor. Libia continuă să dea bătăi de cap coaliţiei NATO. Situaţia nu pare să se normalizeze şi tot mai mulţi civili trec de partea gaddafiştilor, din cauza jafurilor şi crimelor săvârşite de rebelii din cadrul forţelor Consiliului Naţional de Tranziţie, informează postul de radio Vocea Rusiei. Refugiaţii care au fugit din calea luptelor s-au întors acum în oraşele şi satele lork, unde îşi găsesc casele prădate. Mai mult, bande de jefuitori fură sub steagul "noii Libii", pentru că nu există nicio formă de autoritate.

• CURENTUL

• Mircea Diaconu a băgat-o în penal şi pe soţia sa

Senatorului-mim Mircea Diaconu păre să i se fi înfundat ţeava inspiraţiei cu ceva mizerii venite dinspre manevrele sale teatrale. Si nu unele de scena, asa cum probabil se gandeste toate lumea, ci a masinaţiunilor din spatele nenumăratelor sinecuri care i-au venit şi le-a oferit odată cu calitatea sa de senator al PNL. Curat- murdar, conul Mircică nu s-a mulţumit doar să pape el "nşpe de salarii, ba de la Senat, ba de la teatrul "Nottara" pe care îl conduce. A trebuit să-şi pună şi consoarta pe o poziţie mai de "Doamne-ajută!". Astfel, cu un mic concurs trucat, Diaconu a uns-o pe doamna sa drept regizor, şi nu actor. Fără pic de experienţă regizorală aceasta a fost trecută la un simulacru de examen cu "suma cum laudae" de către soţ. Păi cum se putea altfel?

• Turnătorul Bogdan Chirieac îl dă în primire, din prostie, pe Vîntu

Bogdan Chirieac, afaceristul cu pretenţii de analist, surprins pe tehnică în mediu ambiental în timp ce se autodefinea ca fiind "pielea p...lii", a comis-o din nou. El s-a lăsat înregistrat, în culisele studioului de televiziune al Realitatea TV, aripa Ghiţă, din Casa Presei Libere, în timp ce-şi exprima aprecierile pentru genialitatea de care dăduse dovadă Sorin Ovidiu Vîntu în războiul cu patronul Asesoft, Sebastian Ghiţă. Prostia de care a dat dovadă Bogdan Chirieac, dezvăluindu-i partenerei sale de dialog, Corina Drăgotescu, că Vîntu stă în spatele echipei lui Elan Schwartzenberg, este de-acum proverbială.

• Ponta şi economia, comunismul şi haiducia

În timp ce liderii Europei se s-au întâlnit să găsească o soluţie pentru ieşirea din criză a UE prin salvarea Greciei de la colaps, fapt ce ar angrena într-o gaură neagră toată economia Balcanilor, dar şi a Europei, pupilul lui Ilici, Victoraş Ponta, s-a trezit să vorbească, ieri, marginal, despre ce înseamnă deciziile liderilor Europei. Fără a avea habar de principiile economiei, Victoraş a tras o concluzie populistă a la Karl Marx despre rolul statului şi intervenţionism în economie. El a înţeles simplist această recapitalizare a băncilor decisă ieri de liderii UE şi crearea unui fond de 1.000 de miliarde de euro ca pe un fel de haiducie prin care bogaţii iau de la gura săracilor.

• CURIERUL NATIONAL

• România mai are gaz pentru 15 ani

ANRM: Un rol important pentru asigurarea aprovizionării cu gaze a României va fi crearea unei pieţe unice la nivel mondial, la fel ca în cazul petrolului. Rezervele de gaze naturale ale României sunt estimate să acopere consumul pentru următorii aproximativ 15 ani, însă, ar putea creşte, după ce companiilor care deţin concesiuni de explorare vor începe lucrările în Marea Neagră, a declarat Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

• Deciziile Summit-ului UE salvează Europa din mlaştina crizei datoriilor

După zece ore de negocieri pe muchie de cuţit la cel de-al doilea summit de criză din ultimele patru zile, şefii de stat şi de guvern din zona euro au reuşit să prezinte principalele componente ale unui plan care, potrivit liderilor UE, salvează Europa de la dezastrul pe care îl putea cauza criza datoriilor de stat. "Atenţia lumii s-a îndreptat către aceste discuţii. Noi, europenii, am demonstrat în această seară că am ajuns la concluziile corecte", a declarat ieri, la Bruxelles, cancelarul german Angela Merkel, potrivit Bloomberg.

• Noapte albă pentru zile negre

A fost suficientă o noapte albă pentru salvarea Europei? Sau urmează să ne convingem? Şi totuşi, ce au aflat românii despre summitul decisiv din zona euro? Ce se ştie, la nivel local, despre setul de măsuri, adoptate de către cele 27 state membre UE, în stare să rezolve nu numai "nevoia de a asigura finanţarea pe termen mediu a băncilor, pentru a evita o criză a creditelor şi pentru a proteja fluxul de credit către economia reală", ci şi situaţia dramatică din România? Oare, sunt întrebări al căror răspuns e posibil să fie cunoscut şi de masele de oameni suferinzi de la noi, ce trec prin toate încercările iadului crizei? Sau cum s-a exprimat, deunăzi, un cetăţean de pe plaiurile noastre, întrebat de către un reporter Tv ce părere are de "situaţia actuală": E criză de sărăcie!, a răspuns omul, pe un ton conspirativ...

• De câţi bani au nevoie băncile prezente în România?

Pentru a atinge o rată de adecvare a capitalului de 9%, Societe Generale ar trebui să atragă 3,3 mld. euro, iar Millennium BCP 2,36 miliarde de euro. Erste are un deficit de 59 mil. euro, iar necesarul de 3 mld. euro la nivelul sistemului austriac este atribuibil în cea mai mare parte Volksbank. Banca franceză Societe Generale (SocGen) are nevoie de 3,3 miliarde euro pentru a ajunge la pragul de 9% stabilit pentru rata de adecvare a capitalului de către liderii europeni, în timp ce banca portugheză Millennium BCP are un deficit de 2,36 miliarde de euro. Ambele bănci sunt prezente în România, Societe Generale prin intermediul BRD, iar Millennium sub brand propriu.

• Vlădescu: Bugetul ar trebui construit pe creştere zero

Bugetul trebuie construit pe creştere economică zero, cu îngheţarea pensiilor şi salariilor, chiar dacă Guvernul va miza pe un avans de 2%, având posibilitatea să utilizeze veniturile suplimentare pentru susţinerea unor grupuri defavorizate, consideră Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, citat de Mediafax. "Aş construi un buget pe creştere economică zero, cu un deficit de 3% din PIB pe ESA (care cuprinde şi pierderile companiilor de stat), cu pensiile şi salariile îngheţate la nivelul anului 2012. Aş aloca 80% din cheltuielile de capital pentru primul semestru, ca să compensez reducerea de consum privat, iar, în cazul în care am creştere economică, toată diferenţa s-o aloc pentru susţinerea grupurilor defavorizate ţintă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Traian Băsescu: "Nu vor mai fi reduceri de pensii şi salarii! Oamenii nu mai suportă"

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat aseară la o emisiune la TVR că anul viitor nu vor mai fi reduceri de pensii şi salarii. "Oamenii nu mai suportă", a spus şeful statului, precizând că reducerile vor fi doar la nivelul cheltuielilor statului. "Reduceri de personal vor mai fi. În Administraţie de exemplu. Din ianuarie până acum nu a existat lună să nu se reducă personalul cu 5000, fără concedieri", a spus Traian Băsescu. Şeful statului a precizat că pensionarii nu trebuie să se aştepte nici la indexări, deoarece guvernul nu are bani. În aceeaşi emisiune Traian Băsescu a afirmat că guvernul îşi va asuma răspunderea pe legea asistenţei sociale şi pe cea privind sistemul de selectare a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Băsescu a vorbit şi despre Mişcarea Populară şi a ironizat revenirea în actualitate a curentului monarhist prin reprezentanţi precum Ion Iliescu, Cătălin Voicu şi Petre Roman.

• Europa răsuflă uşurată după salvarea Greciei. Pentru cât timp?

Băncile europene nu vor părăsi România, chiar dacă "păsuirea" statului elen le ridică unele probleme. Creditorii ne-ar putea însă acorda mai greu împrumuturi, devenind foarte prudenţi. Liderii europeni s-au înţeles, la Bruxelles, asupra unui plan de salvare a Greciei care şterge jumătate din datoria statului elen. Soluţia ridică, însă, mari probleme celor care l-au împrumutat: băncilor din zona euro şi în special celor greceşti. Acestea trebuie recapitalizate, pentru a rămâne solvabile chiar dacă Grecia nu le returnează creditele. Ce reaşezări de poziţii ar putea determina noile cerinţe de la nivel european şi care vor fi implicaţiile în România?

• Centura de sud a Capitalei ne costă cât o autostradă

Contracte atribuite cu scandal şi măriri de preţuri prin acte adiţionale - asta e situaţia pe şoseaua ocolitoare din sudul Bucureştiului, unde încă nu a început lărgirea la patru benzi. Lărgirea la patru benzi a centurii de sud a Capitalei ne costă mai mult decât construcţia de la zero a celor 27 de kilometri de autostradă care va lega Lugoj de Deva. Peste 683,1 milioane de lei, respectiv 207 milioane de euro (la cursul de ieri afişat de BNR de 4,288 lei pentru un euro), va cheltui Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pentru a moderniza 52 de kilometri din actuala centură a Bucureştiului.

• Ţărăniştii, de la tribunal la Cotroceni. VEZI ce le-a spus preşedintele

Preşedintele Traian Băsescu i-a pus la aceeaşi masă pe ţărănişti şi i-a poftit să se împace. Întâlnirea reprezentanţilor celor două aripi ţărăniste sub acoperişul lui Traian Băsescu este surprinzătoare pentru că Vasile Lupu, Marian Miluţ şi Aurelian Pavelescu se află în conflict cu Victor Ciorbea. Chiar cu o zi înainte, cele două tabere se întâlniseră, dar nu în decorul Palatului Cotroceni, ci în sala de judecată, într-unul dintre procesele în desfăşurare pentru moştenirea partidului. Prin eventuala revigorare a PNŢCD, celor nemulţumiţi de PDL li s-ar oferi altceva de votat decât USL. În plus, un parteneriat cu PNŢCD, indiferent de natura acestuia, ar permite PDL să se legitimeze drept adevăratul partid de dreapta, prin contrast cu liberalii, aflaţi în parteneriat cu PSD. Pentru aceasta însă este nevoie de un PNŢCD unit şi nu de două tabere.

• Urmările salvării Greciei de la faliment: Ce s-a rezolvat şi cine trage ponoasele?

Decizia de ieri a liderilor europeni de a şterge o parte din datoria Greciei este doar primul pas pentru rezolvarea crizei europene, a spus pentru EVZ Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko pensii. Salvarea Greciei va da multe bătăi de cap băncilor care au creditat-o care vor căuta sprijin la investitori, sectorul public sau Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF). Orice soluţie era mai bună decât această tărăgănare a deciziilor, care nu a făcut decât să înrăutăţească lucrurile. Pieţele finaciare au involuat de pe urma acestei lipse de decizie. Dar trebuie spus că asta este doar începutul jocului, iar diavolul stă în detalii. Cel mai mult vor avea de suferit băncile greceşti, care au o expunere mare pe datoria statului.

• JURNALUL NATIONAL

• Pactul de la miezul nopţii şi recesiunea. În timp ce zona euro crede că s-a salvat, Roubini prevede o nouă recesiune în 2012

În urma crucialului summit de la Bruxelles pentru salvarea zonei euro, actorii principali ai deciziilor istorice luate în cadrul acestei reuniuni îşi revendică succesul. Franţa consi­deră că succesul unui acord favorabil Greciei şi întregii economii europene îi revine de departe, cu toate că Germania, cu care a colaborat intens, pare să fi fost mai merituoasă. După zece ore de negocieri pe muchie de cuţit la cel de-al doilea summit de criză din ultimele patru zile, şefii de stat şi de guvern din zona euro au reuşit să prezinte principalele componente ale planului despre care ei spun că va scoate Europa din criza datoriilor de stat. Dar peste toată euforia, econo­mis­tul american Nouriel Roubini, care a prezis criza din 2008, a turnat apă rece, avertizând că există riscuri de peste 50% ca o nouă recesiune să se producă în 2012 în economiile dez­vol­tate.

• Lui Berlu i-a căzut cu tronc şefa Guvernului danez

Presa italiană publica ieri o fotografie cu premierul italian, Silvio Berlusconi, surâzând în timp ce o contempla pe furiş pe Helle Thorning-Schmidt, premierul danez care se îndepărtase de el după ce îl salutase, relatează AFP. Corriere della Sera a postat pe site o scurtă înregistrare video care surprinde întreaga scenă, de la intrarea premierului danez în incinta în care s-a desfăşurat miercuri summitul Uniunii Europene (UE) şi până când l-a salutat pe Berlusconi care a zâmbit tot timpul. Momentul este urmat de o secvenţă în care premierul italian se întoarce pentru a o privi în timp ce se îndepărtează, o atitudine catalogată ca "prea puţin elegantă" de către un diplomat.

• Mugur Isărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea SNSPA

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a primit ieri titlul de Doctor Honoris Causa din partea şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti. " Prestanţa profesională a guvernatorului BNR, dar şi distincţia sa umană au fost imprimate şi BNR, instituţie care a fost, în ultimii 20 de ani, un ax de stabilitate a ţării," a declarat rectorul SNSPA, Paul Dobrescu. |n plus, bagajul ştiinţific al lui Mugur Isărescu este unul de excepţie şi-l recomandă ca pe unul dintre cei mai mari economişti ai ţării. A publicat până acum peste 15 lucrări ştiinţifice, a elaborat peste 60 de studii şi este autor, coautor sau coordonator al unui număr de 30 de cărţi. Mugur Isărescu este membru al Clubului de la Roma şi preşedinte al Asociaţiei Române a Clubului de la Roma şi membru al Comisiei Trilaterale.

• NATIONAL

• Senatorii i-au tras clapa premierului. Ba, Bo(c)ule, iti trebuia o confirmare pentru!

Sedus si abandonat. Invitat la o intalnire cu membrii Biroului permanent al Senatului, Emil Boc s-a trezit singur cuc pe holurile Parlamentului, alesii absentand de la intalnire. Cu sau fara voia lui, Emil Boc s-a facut din nou de cacao. Dornic sa aplaneze conflictul din Senat (de patru saptamani Opozitia, cu largul concurs al Puterii, a blocat lucrarile acestei Camere), seful Executivului s-a dus intr-un suflet la intalnirea cu conducerea institutiei. Mare i-a fost insa surpriza cand s-a trezit in fata unei sali inchise. Nici urma de chestori, vicepresedinti sau de presedintele Senatului , Mircea Geoana. Perseverent, premierul Emil Boc si-a incercat norocul si la grupul parlamentar al PDL. Din pacate, nici aici nu a avut cu cine schimba o vorba, senatorii partidului fiind de mult plecati pe la casele lor.

• Nastase confirma : il paşte o sentinta grea in decembrie!

Adrian Nastase a aflat si el ca dosarele sale se vor incheia in decembrie sau ianuarie. Cand i-a spus "National", in septembrie, ca-l paste o sentinta, nu a crezut. Fostul premier PSD sustine ca procesele lui se vor finaliza una-doua ca urmare a "presiunilor" exercitate de Traian Basescu. Nastase se refera explicit la dosarul "Trofeul calitatii", precizand ca au fost stabilite sase termene numai in luna noiembrie in acest caz. Un dosar in care cei 974 de martori ii incurca acum pe procurori si magistrati, motiv pentru care acestia au inceput sa audieze martorii "pe sarite", mai explică Nastase.

• Salvarea Greciei scumpeste ratele creditelor in euro

Liderii UE au au salvat ieri Europa si au iertat jumatate din datoriile Greciei. Moneda unica s-a apreciat, iar romanii care au credite in euro vor plati rate mai mari. Anuntul privind acordul istoric de la Bruxelles a inviorat pietele bursiere si pe cele valutare, evident in favoarea monedei unice. Euro s-a apreciat fata de dolarul SUA cu aproape un procent, iar analistii europeni sustin ca acest trend crescator este de asteptat sa continue. Acest lucru este si bun, dar si rau pentru romani. Moneda noastra nationala a dat deja ieri semne de depreciere usoara, in ton cu celelalte valute din aceasta zona a Europei, iar o depreciere a leului ii ajuta pe exportatorii romani sa obtina profit si sa aduca valuta in tara.

• PUTEREA

• Manager-dezastru la RATB

A băgat 16 milioane de euro anul trecut pentru repararea şi întreţinerea infrastructurii RATB şi rezultatul e un dezastru. Acesta e bilanţul managerului Adrian Criţ, omul care conduce Regia Autonomă de Transport a Bucureştiului. Ce se vede cu ochiul liber: maşini mai multe avariate şi pagube provocate din cauza şoferilor care nu dau doi bani pe maşini. Dezastrul de la RATB este cunoscut de toată lumea. Îl recunoaşte chiar directorul Regiei, Adrian Criţ, care a trecut senin toate aceste constatări într-un raport pe care l-a semnat şi l-a pus în sertar. Îl prezintă ca Raport de Activitate al Regiei pe 2010. Mai mult, şoferii îşi bat joc de autobuze, le conduc haotic şi nu au nici un pic de remuşcare atunci când le lovesc.

• Profituri record la Electrica

Grupul Electrica a obţinut în primele nouă luni ale anului 2011 un profit brut estimat în valoare de 142 milioane lei, cu 350% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2010 şi cu peste 300% mai mare decât profitul total înregistrat în tot anul 2010, potrivit unui comunicat al companiei, preluat de Agerpres. Electrica a încheiat primul trimestru al anului 2011 cu un profit brut de 7,091 milioane lei, de două ori peste nivelul aprobat, conform datelor furnizate de companie. Electrica este o societate comercială cu acţionar unic statul prin Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri, având ca obiect de activitate managementul şi strategia generală pentru cele şase societăţi comerciale din grup.

• China îşi extinde influenţa financiară

China intenţionează să sprijine companiile mici şi mijlocii să-şi dezvolte afacerile din sud-estul Asiei prin înfiinţarea unei bănci regionale alături de statele din Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN), Japonia şi Coreea de Sud, scrie Reuters. Contribuţia Chinei se va ridica la circa 4,7 miliarde $, iar sumele cu care celelalte state vor contribui se vor negocia ulterior. Noua bancă îşi propune să fie atât una comercială, cât şi una de politici regionale, un alt scop fiind transformarea yuanului chinezesc într-o monedă regională a Asiei.

• ROMANIA LIBERA

• Băncile pierd jumătate din banii împrumutaţi grecilor. Ce se schimbă în România după falimentul Greciei

Criza financiară care continuă şi lecţia dată de Grecia investitorilor imprudenţi fac ca bancherii să fie din ce în ce mai precauţi atunci când dau împrumuturi: le vor da mai scump sau chiar deloc. România este una dintre ţările cele mai riscante din Europa, astfel că măririle de dobânzi ar putea fi substanţiale. Oficialii români au reintrat, în ultimele săptămâni, în panica generată de potenţialul sumbru de finanţare a deficitului bugetar în următorii ani, după ce umbrela FMI va dispărea. Singurul punct de sprijin îl reprezintă capitalurile care au intrat deja în ţară şi care sunt împiedicate să mai iasă.

• De ce vrea Ponta să falimenteze România

Că şefii PSD şi USL nu au învăţat nimic din criza economică - mai ales din cauză că refuză programatic să îi recunoască realitatea - n-ar fi, la urma urmei, o tragedie. Fiecare doarme politic cum îşi aşterne. Tragedia este că socialiştii par să urmărească în mod agresiv o strategie de falimentare deliberată a economiei româneşti. Şi nu pentru beneficiul bugetarilor şi pensionarilor. Despre mecanismul care îi împiedică pe uslaşi să recunoască realitatea crizei economice am mai amintit: Dacă nu există criză, atunci responsabilitatea pentru situaţia grea a economiei româneşti nu mai poate fi distribuită între guvern şi contextul european şi internaţional şi în acest caz, singurii vinovaţi sunt Băsescu şi guvernul.

• Cum vindecăm economia de Joseph Stieglitz

Ne aflăm în continuare în mizeria economică în care am intrat în 2007, aşa că întrebarea de pe buzele tuturor e evidentă: de ce? Până nu vom înţelege mai bine cauzele crizei nu vom putea aplica o strategie eficientă de recuperare. Ne lipsesc, încă, şi una şi alta. Ni s-a spus că avem de-a face cu o criză financiară, aşa că guvernele de ambele părţi ale Atlanticului s-au concentrat pe bănci. Programe de stimulare au fost promovate ca paliative necesare trecerii perioadei dificile până la revenirea sectorului financiar şi reluarea creditării private. Dar, deşi profitabilitatea băncilor şi bonusurile bancherilor şi-au revenit, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu creditarea, în pofida unor dobânzi la niveluri-record de mici pe termen scurt şi lung.

• ZIARUL FINANCIAR

• O întrebare care nu poate fi evitată: va fi activat împrumutul de la FMI pentru preluarea băncilor elene sau nu?

Nici în 2008 şi nici în 2011 România nu ar fi trebuit să fie afectată de criza financiară în mod direct pentru că românii şi companiile româneşti nu au investit nici în creditele subprime din SUA şi nici în obligaţiunile băncile elene. Atunci de ce suntem într-o situaţie atât de tensionată de trei ani încoace şi de ce alte ţări ca Polonia nu au experimentat o aterizare atât de dură a economiei? Aceasta trebuie să fie principala întrebare pentru România după summitul istoric al Uniunii Europene.

• Ce spune presa internaţională despre planul de contracarare a crizei datoriilor propus de liderii zonei euro

Robert Preston, BBC: Supravegherea strictă a bugetelor e vestea cea bună. Este un progres că cele 250 mld. euro care au rămas în fondul EFSF vor fi multiplicate de patru sau cinci ori prin mecanismele financiare, dar deşi pieţele au reacţionat pozitiv la aceste veşti, investitorii vor ca resursele fondului de salvare să fie de cel puţin 2.000 de miliarde de euro, iar datoria Greciei să fie redusă cu 60%. Simon Nixon, Wall Street Journal: Este de departe mult mai puţin decât planul complex pe care liderii zonei euro l-au promis. Este un plan care va fi o uşurare pentru pieţe, ţinând cont de cât de mult au scăzut aşteptările, însă este de departe mult mai puţin decât planul complex pe care liderii zonei euro l-au promis şi pe care investitorii îl solicitau. Nu există resurse financiare noi şi nu se ştie încă cine va suporta pierderile provocate de criza datoriilor suverane. Până la urmă s-ar putea să nu conteze atâta timp cât dificultăţile Irlandei, Portugaliei, Italiei şi Spaniei sunt tratate ca probleme de lichiditate şi nu de solvabilitate, scrie Simon Nixon într-un articol publicat de The Wall Street Journal.

• Europa reînvie, dar România tot se întreabă cum să ţină banii băncilor străine în ţară

Nouă din zece bănci străine care controlează jucători locali de top 10 au nevoie de miliarde de euro pentru recapitalizare. România s-a ales din discuţiile de 10 ore purtate miercuri-noapte de liderii zonei euro cu o frază alambicată pe care să o ia ca garanţie că băncile străine nu vor repatria fonduri sub presiunea necesităţilor de a-şi consolida propriile capitaluri măcinate de criză. Summitul UE a fost considerat un succes cel puţin în prima fază, pentru că a livrat pieţelor financiare o întărire a Fondului European de Stabilitate până la 1.000 mld. euro şi a obţinut acceptul investitorilor privaţi pentru reducerea datoriei Greciei cu 100 mld. euro. Pentru România însă întrebarea-cheie este ce se va întâmpla cu finanţările locale acordate de subsidiarele băncilor care au în portofoliul lor obligaţiuni elene.

• Bătălia pe resursele României se dezlănţuie. Exxon aduce un vapor de 1 mld. $ în Marea Neagră, iar Chevron străpunge pâmântul după gazele de şist în 2012

Americanii de la Exxon­Mo­bil speră ca alături de Petrom, cea mai mare companie din România, să poată intra în clubul select al firmelor care scot "aur negru" de la mari adâncimi prin lucrările pe care le fac în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Chevron va fora anul viitor prima sondă în căutarea gazelor de şist din Româ­nia, cel mai în vogă combustibil al momentului. De reuşita acestor companii depinde însă nu numai profitul lor, ci şi independenţa energetică a României, care în lipsa unor noi descoperiri riscă să rămână fară petrol şi gaze în maximum 15 ani. Americanii s-au asociat încă din 2008 cu Petrom pentru explorarea peri­me­trului Neptun din Marea Neagră, cos­turile, dar şi câştigurile urmând să fie îm­părţite în mod egal între cele două firme.

• CEN Turceni face atâta energie, încât nici cărbunii proprii nu-i ajung

Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală din România, a profitat din plin de seceta care a lovit producţia de energie hidro, afacerile companiei crescând în primele nouă luni ale anului cu circa 46% pe fondul realizării unei producţii de energie care se apropie de cea din 2008. În aceeaşi perioadă de timp, cantitatea de energie produsă de unitatea din bazinul Olteniei a fost cu 35% mai mare faţă de primele 9 luni din 2010. Potrivit datelor disponibile pe site-ul Transelectrica, jumătate din toată producţia de energie din România este acum realizată în termocentrale, numai circa 12% venind de la Hidroelectrica.