REVISTA PRESEI 30.09.2011

• ADEVARUL

• Pleacă Nokia. Care sunt efectele

Închiderea fabricii de la Jucu va tăia cu peste 5% exporturile României şi va transmite un semnal negativ investitorilor străini. După trei ani şi şapte luni de când au început producţia de telefoane la Jucu, în judeţul Cluj, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, finlandezii de la Nokia au anunţat ieri că vor închide fabrica din România. Motivul? "Unităţile de producţie de mare volum din Asia oferă o mai bună scară a operaţiunilor şi beneficii de proximitate", au explicat reprezentanţii Nokia. În urma acestei decizii, parte a unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, aproape 2.200 de persoane îşi vor pierde locul de muncă.

• Succesul Apple, condamnarea Nokia

De la liderul incontestabil pe piaţa telefoanelor mobile, Nokia a ajuns la începutul acestui an la un pas de faliment. Valoarea companiei s-a înjumătăţit, vânzările au scăzut dramatic, pierderile au crescut şi au apărut zvonurile că producătorul finlandez va fi preluat de Microsoft sau de Samsung. Deşi Nokia a dominat piaţa telefoanelor mobile, revoluţia iPhone, instrumentată de genialul Steve Jobs, apariţia touchscreenului şi competiţia tot mai acerbă a rivalilor asiatici pe segmentul low-end au dărâmat imperiul finlandezilor. În timp ce iPhone urca rapid în preferinţele clienţilor, Nokia a ales să investească timp şi resurse pentru dezvoltarea sistemului de operare Symbian, a cărui "strălucire" a pălit imediat în faţa Apple.

• Petrom face o mutare-şoc: scumpeşte gazele de capul lui

Compania petrolieră a decis unilateral să majoreze cu 8% preţul gazelor de producţie internă de la 1 octombrie, ceea ce va însemna o scumpire de peste 3% pentru populaţie. Românii plătesc unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa, deoarece avem avantajul unei producţii interne, care acoperă 80% din consumul ţării. Astfel că importăm puţin de la ruşi, în comparaţie cu alte state, iar majorarea preţului pe pieţele internaţionale, ca urmare a creşterii cotaţiilor petroliere, ne afectează într-o mică măsură. Ruşii vând acum gazele cu 500 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce preţul resurselor româneşti este de 160 de dolari.

• România, în infringement pentru întâzieri în preluarea directivelor din energie

Comisia Europeană a anunţat astăzi că a declanşat prima etapă a procedurii de infringement împotriva României pentru necomunicarea măsurilor de transpunere a ultimelor directive din sectorul energetic, respectiv aşa-numitul Pachetul 3 legislativ, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). "ANRE şi MECMA au elaborat proiectele de acte normative care preiau directivele 2009/72 privind piaţa internă de energie electrică şi 2009/73 privind piaţa internă de gaze naturale. Propunerile legislative au fost transmise spre evaluare Comisiei Europene în data de 9 septembrie a.c., după ce acestea s-au aflat în dezbatere publică pe site-urile celor două instituţii", spun oficialii ministerului.

• Preşedintele băncii centrale a SUA: Rata şomajului este o "criză naţională"

Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale, banca centrală a Statelor Unite ale Americii, a declarat că SUA se confruntă cu o criză a locurilor de muncă, având o rată a şomajului de pese 9% încă din aprilie 2009, iar soluţia pentru impulsionarea revenirii economice este disciplina fiscală. "Această situaţie a şomajului cu care ne confruntăm, situaţia cu locurile de muncă, este într-adevăr o criză naţională", a declarat oficialul american ieri, la Cleveland. "Avem o rată a şomajului aproape de 10% de câţiva ani şi, dintre cei care nu au locuri de muncă, aproximativ 45% sunt şomeri de mai bine de şase luni. Aşa ceva nu s-a mai auzit", a adăugat Bernanke, citat de Bloomberg.

• Banca Naţională ezită să relanseze creditarea

Decizia BNR de a menţine dobânda-cheie la 6,25%, anunţată ieri, păstrează la un nivel redus lichiditatea de care dispun băncile comerciale. Mai multe voci au cerut o reducere a dobânzii de politică monetară, pentru ca băncile să relanseze creditarea, dar Banca Naţională a decis ieri să menţină această dobândă la nivelul de 6,25%. Desigur, la prima vedere nu e nicio modificare a dobânzii, deci nu e nicio modificare în piaţa financiară, dar lucrurile nu stau chiar aşa. În prezent, nivelul de lichiditate de care dispun băncile este ceva mai redus decât era în primăvară, deci ar fi fost nevoie de o relaxare a nivelului dobânzii-cheie pentru relansarea creditării, însă - din considerente mult mai complexe - banca centrală a decis că nivelul actual trebuie să rămână neschimbat.

• Datoriile ascunse care pot destabiliza economia globală

Câteva dintre marile puteri ale lumii, printre care Germania şi China, au datorii nedeclarate în valoare de mii de miliarde de dolari. Deficitele bugetare rulate de state ani la rând au dus la creşterea vertiginoasă a nivelului datoriilor publice. Izbucnirea crizei mondiale şi intrarea în recesiune au agravat situaţia, afundând şi mai mult statele în împrumuturi, datoriile publice ajungând la cote alarmante. Ce se întâmplă dacă, în realitate, guvernele ascund adevăratul nivel al datoriilor publice? Dacă în urmă cu doi-trei ani acest scenariu părea unul de neconceput, după episodul Grecia (care a modificat an după an statisticile oficiale pentru a putea îndeplini condiţiile de aderare la zona euro) temerile şi reticenţa au crescut.

• FMI pune la dispoziţia României încă 480 de milioane de euro

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat a doua evaluare a noului acord, de tip preventiv, şi va pune la dispoziţia României încă o tranşă, a treia, în valoare de 480 de milioane de euro. "A fost un vot unanim pentru a doua revizuire a acordului", a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, potrivit Mediafax. La precedenta evaluare a acordului FMI a decis ca România să poată trage o tranşă cu o valoare identică (480 milioane euro), până în prezent fondurile puse la dispoziţia autorităţilor române, în caz de urgenţă, însumând peste un miliard de euro.

• Vass: Guvernul nu putea opri închiderea fabricii de la Jucu

"Emil Boc s-a întâlnit cu reprezentanţii Nokia. I-a întrebat dacă putem opri închiderea fabricii de la Jucu cu vreo măsură. Răspunsul a fost ferm: NU. Nu mai politizaţi un subiect care este pur economic. Guvernul nu ar fi putut lua nicio decizie suport pentru a păstra fabrica de la Jucu", a declarat Andreea Paul Vass, menţionând că decizia companiei este una care face parte dintr-o strategie de supravieţuire economică. Pentru a compensa pierderile provocate de retragerea Nokia din România, guvernul este în fază avansată de negocieri pentru a atrage investiţii complementare în judeţul Cluj. "Avem şase luni la dispoziţie pentru a compensa pierderile generate de închiderea fabricii de la Jucu. Noi sperăm să vă putem anunţa investiţia următoare în Cluj până cel târziu în luna martie 2012", a anunţat consilierul economic al premierului.

• Criză de nervi pe axa Berlin - Washington

Parlamentul german a aprobat suplimentarea fondului de urgenţă european destinat salvării statelor aflate în dificultate. SUA arată însă cu degetul spre UE, provocând reacţii dure din partea Berlinului. Decizia Bundestagului este un vot de încredere pentru cancelarul Angela Merkel, mai cu seamă că ultimele săptămâni au fost marcate de dispute aprige între partenerii de coaliţie (conservatori şi liberali - unii dintre ei cerând ieşirea Republicii Elene din zona euro) pe tema salvării Greciei. La extinderea FESF, Germania va contribui cu 211 miliarde de euro (în loc de 123 până acum). Nimic nu este însă gratuit. Deputaţii germani şi-au condiţionat acordul pentru ajutorarea ţărilor cu probleme de creşterea puterii de decizie a Bundestagului.

• CURENTUL

• Ecaterina Andronescu vrea să salveze facultăţile particulare pe banii noştri. Un proiect de lege aberant.

După ce a contribuit cu prisosinţă la dezastrul învăţământului românesc, Ecaterina Andronescu vrea să mai pună o piatră de moară la gâtul educaţiei. Pe ultima sută de metri înainte de începerea noului an universitar, fostul ministru al învăţământului a depus, în Parlament, o iniţiativă privind posibilitatea înscrierii la facultate pentru o parte dintre elevii care nu au promovat examenul de bacalaureat. Proiectul acordă dreptul tuturor absolvenţilor care nu au obţinut notă de trecere la toate probele să se înscrie încă din această toamnă în universitatea la care doresc, astfel încât până la examenul de anul viitor să beneficieze de un an pregătitor.

• Plecarea Nokia poate fi compensată de creşterea absorbţiei fondurilor europene

Preşedintele grupului finlandez, Stephen Elop, a explicat decizia companiei de a se retrage din România prin faptul că majoritatea consumatorilor s-au orientat în ultimul timp spre aparatele tip smartphone. Producţia fabricii de la Jucu reprezintă 1,3% din PIB al României, însă valoarea adăugată creată este mult mai mică, de circa 0,25% din PIB, ca urmare a fluxului consistent de componente, potrivit grupului european de investiţii Avaron. Analiştii spun că impactul retragerii Nokia în PIB-ul României poate fi compensat de o revigorare în construcţii şi agricultură, sectoare a căror evoluţie depinde însă de susţinerea proiectelor de infrastructură şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

• CURIERUL NATIONAL

• François Baroin: Nu există altă soluţie decât salvarea Greciei

Ministrul francez al Economiei, Finanţelor şi Industriei, François Baroin, a declarat miercuri seara la postul de televiziune France 2 că nu există alternativă la cel de-al doilea plan de salvare a Greciei adoptat la summitul zonei euro din 21 iulie, în curs de ratificare de către Parlamentele ţărilor respective. Baroin a ţinut să precizeze că Franţa va continua să susţină strategia de ajutorare a partenerului său din zona euro, pornind de la convingerea că planul asupra căruia s-a căzut de acord la 21 iulie va permite evitarea extinderii crizei datoriilor şi la alte state din zonă, cum ar fi Italia şi Spania. Oricare ar fi reproşurile pe care în mod legitim le-am putea aduce politicilor aplicate de ani şi ani de zile de către greci, a spus ministrul francez, ceea ce dorim noi în acest moment este stabilitatea în zona euro.

• Protestatarii greci au blocat sediile mai multor ministere din Atena

Manifestanţi greci au blocat, joi, sediile mai multor ministere, opunându-se înăspririi planului de austeritate, înaintea discuţiilor dintre reprezentanţii UE şi FMI, privind acordarea unei noi tranşe de ajutor pentru Atena în scopul de a evita intrarea ţării în incapacitate de plată, transmite Reuters. Fondurile vor fi deblocate numai dacă Grecia le demonstrează creditorilor că a impus o reducere drastică a cheltuielilor guvernamentale, inclusiv cu pensiile şi salariile bugetarilor. Cel mai mare sindicat elen, ADEDU, a anunţat anterior că va bloca intrarea în Ministerul de Finanţe şi în alte ministere, în semn de protest faţă de reducerile "barbare" ale pensiilor şi salariilor.

• Sondaj: Efectele crizei datoriilor din Europa

Criza datoriilor din Europa va duce anul viitor la prăbuşire economică şi financiară şi la tulburări sociale, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg, 72% dintre aceştia anticipând că un membru al zonei euro va renunţa la moneda unică în următorii 5 ani. Circa trei sferturi dintre cei intervievaţi în această săptămână au spus că economia zonei euro va intra în recesiune în următoarele 12 luni, iar 53% cred că turbulenţele din sectorul bancar, împovărat de obligaţiuni guvernamentale, se vor înrăutăţi, potrivit sondajului realizat în rândul a 1.031 de investitori, analişti şi traderi din întreaga lume.

• Creşterea economică a SUA pe T2 a fost revizuită în creştere

Economia SUA a crescut în trimestrul al 2-lea mai rapid decât s-a anticipat anterior, susţinută de exporturi şi consumul intern, avansul PIB în perioada respectivă fiind revizuit în urcare de la 1% la 1,3%, a anunţat, ieri, Departamentul Comerţului, citat de Reuters. Datele anunţate sunt finale şi indică o creştere lentă a economiei SUA, mai degrabă decât o recesiune. Revizuirea a depăşit aşteptările analiştilor, care anticipau anunţarea unui avans anual de 1,2%. Estimarea iniţială a Executivului american a fost de 1,3%, astfel că datele finale reprezintă o revenire la cele anunţate în primă fază. Economia a crescut cu 0,4% în primele trei luni ale anului.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ce companii stau la pândă să ia locul gol lăsat de Nokia la Cluj

Huawei, Dell sau Ericsson sunt doar trei dintre companiile străine interesate să investească la Cluj. Nici nu a anunţat bine Nokia închiderea fabricii de la Cluj, că se anunţă deja companii de renume care sunt gata să ocupe locul care va fi lăsat liber de o companie aflată în suferinţă. Astfel, giganţi precum Huawei, Ericsson sau Dell sunt companiile care ar putea cumpăra fabrica Nokia de la Jucu, potrivit lui Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor. "Am vorbit cu cei de la Huawei, care au în Europa multe centrale telefonice şi au nevoie de service. Compania Ericsson are deja 800 de angajaţi în România şi vrea să urce cu încă 500. Cu cei de la Dell am discutat, de asemenea, despre intenţia lor de a investi în România", a declarat Vreme, citat de Agerpres. În cărţi ar putea intra alţi giganţi precum IBM, care a anunţat că este interesat de achiziţionarea unei fabrici în România. IBM vine cu un program care urmează să creeze 3.000 de locuri de muncă pentru specialiştii români.

• Declaraţie şocantă: America are nevoie de bani cât pentru un război

Ca să iasă din dezechilibrul economic pe care îl trăieşte, America are nevoie de o sumă de bani echivalentă cu cea pe care a cheltuit-o în cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat laureatul premiului Nobel pentru economie, profesorul Paul Krugman. "Ceea ce a pus capăt cu adevărat Marii Depresii a fost enormul program de cheltuieli, care a fost reprezentat de al Doilea Război Mondial", a spus economistul. Krugman nu este la prima paralelă de asemenea anvergură pe care o face la nivel declarativ. La începutul acestei săptămâni, acesta a scris într-un editorial că ultima dată când Germania a apelat la un program de austeritate, a fost un moment favorabil pentru venirea la putere a lui Adolf Hitler.

• JURNALUL NATIONAL

• Plecarea Nokia lasă România fără 1,6 miliarde de euro. Finlandezii se mută în Vietnam

La doar patru ani după ce au primit facilităţi de peste 20 de milioane de euro, finlandezii se mută în Vietnam. România rămâne fără cel de-al doilea mare exportator al său după ce Nokia a şocat lumea şi a anunţat închiderea fabricii de la Cluj la doar patru ani de la deschiderea acesteia. Surpriza este cu atât mai mare cu cât atunci a avut de înfruntat un scandal-monstru cu Germania şi angajaţii rămaşi fără slujbe prin relocarea fabricii de la Bochum în ţara noastră. Acum, compania îşi construieşte fabrică în Vietnam. Decizia vine după ce Nokia a ratat total trendurile, a ignorat segmentul telefoanelor inteligente şi cu ecran tactil şi a rămas în urma competitorilor. Modelele simple, aşa cum sunt cele produse la Jucu, nu mai au căutare din cauza revoluţiei produse în domeniul mobil de către Apple şi Google şi a concurenţei puternice pe care companiile chinezeşti o fac în zona terminalelor ieftine.

• Leul se face tot mai mic, strivit de criza din Europa. Cursul ar putea ajunge la 4,5 lei/euro

Leul bate record negativ după record, spre disperarea românilor care se uită neputincioşi cum trebuie să dea mai mulţi bani pentru a plăti ratele la bănci, chiriile sau facturile la telefoane. Numai în această săptămână cursul leu/euro a trecut de trei ori peste maximele anului. Joi, Banca Naţională a afişat o rată de 4,3218 lei/euro, nivel considerat critic de ana-liştii economici. "Dacă cursul trece două-trei zile peste 4,32 lei/euro devine foarte probabil ca deprecierea să continue, pentru că înseamnă că speculatorii au decis să parieze pe deprecierea leului", a declarat Cla-u-diu Cazacu, analist la X-Trade Brokers.

• NATIONAL

• Divortul lui Puiu Popoviciu miroase a aranjament financiar

Vestea divortului lui Puiu Popoviciu de sotia lui, Doina, nu a mai cazut, de data aceasta, ca un traznet, pentru ca se stia de multa vreme ca acesta va fi finalul. Actiunea, introdusa acum cateva zile la instanta, nu face altceva decat sa confirme zvonurile vechi privind relatia sentimentala intre cei doi. Doar ca divortul proaspat anuntat are si ceva miresme de ordin fiscal.

• Cristian Diaconescu si-a intrat in pielea de nou sef al SIE

Cristian Diaconescu chiar se "incalzeste" pentru SIE, din moment ce se lauda la greu cu oficialii intalniti in State, toti cu atributii in domeniul securitatii si apararii. Pomelnicul de oficiali ai Departamentului de Stat American insirat de Cristian Diaconescu, completat cu domeniile in care acestia activeaza (Controlul Armamentului si Securitate Internationala, Afaceri Europene si Eurasiatice, Politici Europene si NATO) intareste ceea ce "National" a spus in urma cu trei zile: actualul senator UNPR este luat in vizor pentru inlocuirea lui Razvan Ungureanu in fruntea SIE.

• Vosganian: USL traieste doar in imaginatia lui Ponta si-a lui Antonescu

Marea alianta a opozitiei "functioneaza doar la nivelul celor doi lideri", Victor Ponta si Crin Antonescu, spune cu subiect si predicat vicepresedintele liberal. Si asta spre deosebire de Alianta DA, in care PNL coabita tot cu un partid de stanga, PD, dar mult mai "coerent". Mai exact, in Alianta DA existau "comisii specializate" formate din membrii ambelor partide, care lucrau la programul de guvernare. Spre deosebire de USL, care traieste doar din prestatiile politice ale celor doi copresedinti, pesedistul Victor Ponta si liberalul Crin Antonescu, sustine Vosganian. Iar vicele liberal considera ca aceasta stare de lucruri reprezinta un "handicap" care ar putea duce la pierderea "aplombului initial" de care a beneficiat USL.

• PUTEREA

• Consilierii ministrului Boagiu, bugetari de lux

Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Anca Boagiu, are grijă să completeze corespunzător veniturile consilierilor săi în aceste vremuri de criză. Astfel, majoritatea consilierilor ministrului încasează, lunar, venituri "nesimţite" cel puţin 5.000 de lei din salariul de consilier, plus indemnizaţia de referent la Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA. Dintre cei 11 angajaţi la cabinetul ministrului Anca Boagiu, şapte încasează indemnizaţii şi salarii de la ROMATSA. Consilierii personali ai ministrului transporturilor, Anca Boagiu, au două norme la stat. Câştigă salarii mici în minister, de aproximativ 2.000 de lei, dar primesc indemnizaţii grase de la ROMATSA, eterna vacă de muls a Ministerului Transporturilor.

• Benzina, ţigările şi energia electrică se vor scumpi

Statul va trage foloase de pe urma deprecierii abrupte a leului din ultimele zile întrucât la începutul lui octombrie se stabilesc accizele pentru anul viitor. Dacă se va lua în calcul un curs euro/leu ridicat pentru accizele de anul viitor, efectul principal va fi creşterea preţurilor la carburanţi, ţigări şi energie electrică. Potrivit unui broker al vamist.ro, unul dintre motivele creşterii abrupte a cursului leu/euro din ultimele zile ar fi acela că la începutul lui octombrie se stabilesc accizele pentru anul viitor.

• Hewlett-Packard va angaja circa 500 de români

Hewlett-Packard (HP), cel mai mare producător mondial de computere, va angaja circa 500 de oameni în România anul viitor, după ce în acest an şi-a mărit numărul de angajaţi cu aproape 600, a declarat directorul general al HP în România, Radu Enache, citat de NewsIn. În prezent, Hewlett-Packard are circa 3.600 de angajaţi în România. "Vrem să ne dezvoltăm în România. Vom angaja circa 500 de oameni, în 2012, în centrul de servicii şi biroul comercial şi în centrul de cercetare-dezvoltare de la Cluj. De asemenea, suntem interesaţi să investim în soluţii IT în cadrul unor parteneriate public-privat. Avem oameni buni, compania este mulţumită de performanţa oamenilor de aici. HP consideră că trebuie să investească în România", a spus Enache.

• BEI bagă 125 milioane euro în blocurile lui Chiliman

Peste 365 de blocuri din sectorul 1 vor fi reabilitate, începând de anul viitor, cu ajutorul unui credit de 125 de milioane de euro pe care Primăria de sector l-a luat de la Banca Europeană de Investiţii. Pe lista primarului Chiliman la reabilitarea termică se vor înscrie, până la sfârşitul acestui an, aproximativ 335 de blocuri unde s-au făcut, din 2007, lucrări de anvelopare, schimbare de termopane etc. Graţie parteneriatului cu BEI, Primăria va mai reabilita încă jumătate din totalul de 760 de blocuri ale sectorului. Cele 125 de milioane de euro reprezintă 75% din suma necesară programului, restul de 25% fiind alocaţi din bugetul Primăriei.

• ROMANIA LIBERA

• De ce concediază Nokia angajaţii care îi aduceau un milion de euro fiecare?

Fiecare dintre cei 2.000 de clujeni rămaşi pe drumuri îşi producea de 100 de ori salariul. "Când ne-au anunţat, toată lumea a început să îi huiduiască. Nu este normal ceea ce s-a întâmplat. Oricum, salariile noastre erau foarte mici", a descris unul dintre angajaţii Nokia atmosfera în care s-a derulat şedinţa furtunoasă convocată ieri de Nokia. Decizia Nokia este surprinzătoare, în condiţiile în care fabrica este printre cele mai eficiente ale companiei. Investiţia s-a amortizat după doar doi ani de funcţionare, cifra de afaceri pe angajat depăşeşte un milion de euro iar costurile cu salariile sunt de aproximativ 1% din încasări.

• Subvenţiile de la UE acoperă doar două treimi din terenuri

Fermierii sunt mai degrabă finanţaţi de marile companii de profil decât de bănci, ultimele considerând agricultura un "domeniu riscant", susţin reprezentanţii organizaţiilor profesionale. Deşi suprafaţa agricolă totală a României este de 14 milioane de hectare, în urma negocierilor cu Uniunea Europeană subvenţiile se acordă doar pentru 8,75 milioane de hectare de teren agricol, fondurile alocate pentru acest an fiind de 900 milioane de euro. "Cuantumul anual al subvenţiilor pe care le primim pentru terenurile cultivate reprezintă doar 30% din cât primesc alte state ale Uniunii Europene. Reprezentanţii altor ţări au negociat cu mai multă insistenţă şi în perioada următoare şi noi ar trebui să procedăm la fel", a declarat ieri Dragoş Frumosu.

• ZIARUL FINANCIAR

• Trăsnet peste economia românească: Nokia pleacă de la Cluj. Care sunt consecinţele. Dosarul complet al celei mai mari dezamăgiri din business

Decizia grupului finlandez Nokia de a închide fabrica de la Jucu (Cluj) unde asambla telefoane mobile de 1,6 mld. euro pe an şi de a concedia circa 2.200 de salariaţi a picat ca un trăsnet în mediul economic şi politic. Plecarea de la Cluj, dictată din biroul său de la Helsinki, de şeful Nokia, Stephen Elop, dar mai ales de trendurile pieţei mondiale a tele-foa-nelor mobile unde Nokia a pierdut în ultimii ani mult teren în faţa competitorilor, riscă să pună în pericol toată construcţia însăilată de autorităţile de la Bucureşti şi eforturile mediului de afaceri local de a scoate economia din criză. Nu e de mirare ca premierul Emil Boc i-a convocat aseară de urgenţă pe miniştri într-o şedinţă de guvern dedicată situaţiei de la Jucu.

• BNR nu relaxează politica monetară, deşi inflaţia este în scădere. Îi e teamă de tensiunile externe. Economia are nevoie de dobânzi mai mici

Relaxarea politicii monetare se lasă aşteptată, cu toate că inflaţia a scăzut abrupt, din cauza incertitudinilor legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale preţurilor administrate şi volatile. BNR a decis ieri să menţină neschimbate atât dobânda-cheie, care este setată la 6,25% de 16 luni, cât şi ratele rezervelor minime obligatorii, preferând să nu dea semnale pentru relansarea creditării şi susţinerea creşterii economice fragile. Analiştii au anticipat că banca centrală va rămâne în expectativă până se mai calmează situaţia externă, însă oamenii de afaceri chestionaţi de ZF au cerut BNR să reducă dobânda-cheie pentru a da un semnal de încurajare a economiei prin stimularea creditului în lei.

• BVB aduce derivatele pe aur cu livrare fizică. Cine pariază corect ia acasă lingoul de aur

Investitorii vor putea paria pe cotaţia aurului şi lua acasă metalul al cărui preţ l-au speculat începând din octombrie, când vor intra la tranzacţionare primele contracte de tip futures cu activ suport aurul şi cu livrare fizică. Criza din zona euro a alungat investitorii de pe pieţele de acţiuni şi i-a făcut să îşi adăpostească banii în aur. De la începutul anului aurul s-a apreciat cu 13%, iar interesul investitorilor pentru metalul galben a crescut puternic. Şi investitorii de la Bursa de la Bucureşti, unde se tranzacţionează instrumente derivate cu activ suport aurul, au fost cuprinşi de febra metalului galben.

• Cel mai mare broker de pe bursă are de acum capital românesc: Am investit bani. Noi credem în potenţialul pieţei româneşti de capital

Cu acţionariat românesc, cel mai mare broker de pe bursă vrea să modernizeze piaţa de capital autohtonă pentru a valorifica potenţialul acesteia şi intenţionează să-şi păstreze poziţia de lider. KBC Securities, cea mai mare firmă de brokeraj de pe bursa locală, deţinută anterior de belgienii de la KBC, a ajuns în prezent să fie controlată de Bogdan Juravle şi Sorin Apostol, fiecare având o participaţie de 47,5% din capital, potrivit CNVM, care a autorizat recent schimbările din structura acţionariatului societăţii de brokeraj. "Este o investiţie semnificativă pentru noi în brokeraj şi suntem direct interesaţi în dezvoltarea pieţei de capital din România. Vom fi adepţii modernizării pieţei de capital şi considerăm că România are un potenţial imens nevalorificat", a declarat Bogdan Juravle, noul director general al Swiss Capital (fosta KBC Securities).

• Europa şi SUA în conflict din cauza crizei datorilor

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble au îndreptat în această săptămână Europa pe un curs de coliziune cu SUA, ai căror lideri critică modul în care europenii gestionează o criză a datoriilor care capătă amploare mondială. "Mă simt lovit când cei din alte părţi ale lumii tratează de sus Europa când îi spun ce are de făcut. Ştiu că avem probleme, probleme foarte serioase, dar cred că nu ar trebui să ne cerem scuze pentru democraţiile noastre. Nu trebuie să ne cerem scuze pentru economia noastră socială de piaţă", a declarat Barroso atacând astfel în principal criticile aduse de SUA, scrie EUobserver. El a cerut guvernelor europene să găsească în ele "scânteia mândriei de a fi european".

• Românii au luat în criză 2 mld. euro de la bănci ca să îşi cumpere case

Finanţările în valută sunt preferate de clienţi datorită dobânzilor mai mici, dar apetitul pentru astfel de împrumuturi este încurajat şi de exprimarea preţurilor în euro. Creditul ipotecar a bifat încă o lună de creştere în august, soldul total (valoarea creditelor rămase de rambursat) urcând la echivalentul a 7,3 mld. euro, susţinut de finanţările acordate de bănci cu garanţia statului. Creşterea din luna august este echivalentă cu 90 mil. euro, potrivit datelor BNR. Soldul împrumuturilor acor-date pentru achiziţia de locuinţe a urcat cu aproape 720 mil. euro în ultimul an şi cu peste 2 mld. euro de la sfârşitul anului 2008, când criza îşi făcea debutul pe plan local.