REVIZUIRE SUBSTANŢIALĂ A PROGNOZELOR BNR, ÎN CONTEXTUL NOULUI COD FISCAL: Inflaţie negativă, în următoarele trei trimestre

Prognozele Băncii Naţionale a României asupra inflaţiei au fost revizuite "substanţial" în jos, după ce specialiştii din BNR au înglobat impactului anticipat al măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în forma actuală a Codului Fiscal, retrimis de preşedinte în Parlament.

Guvernatorul Băncii Centrale Mugur Isărescu a anunţat, ieri, că Banca Naţională a revizuit în jos prognoza privind rata anuală a inflaţiei, de la "în jur de zero" în perioada iunie 2015 - mai 2016 la menţinerea în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, urmând să revină la un nivel pozitiv, dar menţinându-se sub limita inferioară a ţintei, până la începutul anului 2017.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de -1,6% în luna iunie 2015, de la 1,2 la sută în luna precedentă. "Şocul dezinflaţionist produs de efectele de runda întâi ale scăderii cotei TVA de la 24% la 9% la produsele alimentare, care acoperă preţurile a circa 30% din bunurile şi serviciile din coşul de consum, a fost mai accentuat decât cel anticipat. Datele statistice relevă o scădere a preţurilor mărfurilor alimentare la care s-a redus cota TVA, de 9,8% în luna iunie faţă de luna precedentă", arată Banca Centrală.

Rata medie anuală a inflaţiei a scăzut la nivelul de 0,7%, în timp ce indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a redus la 1%, de la 1,1%.

Specialiştii BNR apreciază: "La nivel global, perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creşterii economice şi o accentuare a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situaţia Greciei, evoluţiilor economice din China şi al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.

Toţi aceşti factori, de natură să afecteze apetitul global pentru risc şi percepţia investitorilor asupra economiei româneşti, influenţează gestiunea politicilor macroeconomice interne".

Riscurile la adresa proiecţiei sunt generate atât de evoluţiile mediului extern, cât şi de cele în plan intern, în principal de incertitudinile privind politicile economice în perioada următoare şi relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale.

Cu toate acestea, guvernatorul BNR a precizat, ieri, răspunzând unei întrebări, că economia noastră nu riscă să intre în deflaţie, întrucât consumul creşte cu 6% şi poate ajunge la 10% până la finele anului, existând chiar presiuni inflaţioniste după creşterea salariilor.

"Deflaţia are o altă componentă, pe care o explic din nou: se întăreşte ideea în mintea oamenilor că preţurile vor scădea din nou, şi din nou, şi din nou şi atunci se amână consumul pentru a prinde preţuri mai scăzute. Pericolul nu este scăderea preţurilor, cine nu doreşte scăderea preţurilor? Pericolul deflaţionist îl constituie reducerea graduală, dar accentuată a consumului de natură să reducă cererea şi să descurajeze creşterea eoconomică. Nu suntem în această situaţie. Avem creştere de consum, avem creştere economică", a comentat Mugur Isărescu.

• BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară

Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis, ieri, pentru a doua şedinţă consecutiv, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum şi a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele băncilor, la 8% pentru lei, respectiv 14% pentru valută. Banca Naţională continuă gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Şeful BNR a reiterat, ieri, că Banca Centrală monitorizează permanent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, în vederea utilizării şi dozării corespunzătoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi pentru menţinerea stabilităţii financiare.

Potrivit surselor citate, Banca Naţională va avea o abordare mai prudentă a politicii monetare, de reconsiderare a acesteia, pentru a contrabalansa măsurile laxe de politică fiscală şi în contextul unei relaţii tensionate cu creditorii internaţionali, având în vedere că la sfârşitul lunii septembrie expiră acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi că există posibilitatea ca parteneriatul să nu fie continuat.