Revoluţia din 1989 - în Parlamentul de la Bucureşti, dar şi în cel european

Debutul Revoluţiei din 1989, la Timişoara, a fost marcat, ieri, atât la nivelul parlamentului nostru, în cadrul unei şedinţe solemne, cât şi în Parlamentul European, prin adoptarea unei rezoluţii.

Printre altele, preşedintele Iohannis a respins, ieri, cu fermitate, orice opinie care pune sub semnul întrebării existenţa unei revoluţii anticomuniste în decembrie 1989.

Klaus Iohannis a declarat, ieri, la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţie, citat de Agerpres: "Comunismul a reprezentat chintesenţa răului absolut, iar eliberarea din ghearele unei conduceri criminale a fost posibilă doar prin revolta din Decembrie 1989. Toţi acei români care s-au ridicat la luptă, începând cu 16 decembrie "89, mai întâi în Timişoara şi apoi în celelalte oraşe din ţară, au avut credinţa că regimul care i-a aruncat în minciună, întuneric şi frică poate fi învins, iar democraţia poate fi cucerită într-un mod categoric. Valorile pentru care ei au luptat sunt temelia societăţii noastre, în care oricine poate exprima opinii diferite referitoare la trecut, prezent ori viitor.

"Această libertate, însă, nu poate să ducă în derizoriu adevărul! Niciun partid politic, niciun grup, nicio entitate şi niciun român nu au dreptul să nege existenţa acestui eveniment cardinal pentru devenirea democratică a României. În calitate de preşedinte al României, resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existenţa unei revoluţii anticomuniste, plătite cu jertfă de sânge, pentru libertate şi democraţie, în Decembrie 1989".

În opinia preşedintelui ţării, democraţia câştigată în decembrie 1989 înseamnă respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înseamnă pluralism, separaţia puterilor în stat, protecţia minorităţilor naţionale şi, nu în ultimul rând, dreptul de a alege: "Românii au dovedit, atât prin forţa cu care s-au opus atacurilor sistematice la adresa democraţiei şi Jus­tiţiei, cât şi prin alegerile lor, că sunt profund europeni, că sunt puternic ataşaţi de valorile şi principiile democratice şi ale statului de drept, iar idealurile pentru care s-a murit în Decembrie 1989 sunt asumate deja în conduita noastră civică şi ne definesc opţiunile".

Klaus Iohannis a arătat că rezultatele voturilor exprimate în scrutinele recente au evidenţiat că România este o ţară cu o "democraţie matură, consolidată, funcţională, puternic integrată în structurile euroatlantice şi europene, care respectă valorile europene".

Alegerile din 2019 au validat tot ce am realizat împreună în toţi aceşti 30 de ani, a precizat domnia sa, adăugând: "Pe această fundaţie trainică şi printr-un efort colectiv se poate clădi o societate sănătoasă şi prosperă, în care politicienii să guverneze în interesul public şi să îşi pună toată priceperea în slujba cetăţenilor, parlamentarii să legifereze eficient, instituţiile să fie func­ţionale, magistraţii să înfăptuiască justiţia şi să apere ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, antreprenorii să respecte principiile economiei de piaţă, presa să fie liberă şi să îşi exercite rolul de câine de pază al democraţiei. Aceasta este ţara în care românii vor să trăiască şi pe care vor să o lase moştenire generaţiilor viitoare".

În opinia preşedintelui ţării, mai sunt încă multe proiecte naţionale dintre cele întemeiate pe idealurile Revoluţiei Române care trebuie duse la bun sfârşit. Iohannis a subliniat: "Nu am nicio îndoială că vom reuşi să le realizăm cu succes pe toate, cu o singură condiţie esenţială: aceea de a fi uniţi! Doar împreună putem reconstrui aceas­tă ţară! Doar împreună vom reaşeza valorile în societatea noastră! În ultimii ani, tentativele disperate ale unor politicieni de a promova cultura minciunii şi de a călca în picioare principiile şi valorile europene au eşuat lamentabil. Folosind un drept câştigat prin sânge, votul, românii au trasat clar direcţia pe care ţara noastră trebuie să o urmeze. Este un drum de la care nu avem voie să ne mai abatem".

Preşedintele a făcut apel la români să păstreze vie memoria eroilor şi martirilor Revoluţiei Române: "Avem astăzi atât de multe resurse pe care să construim viitorul: o democraţie autentică, aspiraţia către libertate, care este parte din fibra noastră naţională şi dorinţa uriaşă de a ne vedea ţara pros­peră şi puternică. Acestea sunt resursele noastre inestimabile, care ne dau puterea să rămânem pe traiectoria iniţiată odată cu prăbuşirea comunismului de eroii şi martirii noştri. Să nu îi uităm niciodată înseamnă să apărăm şi să ducem mai departe idealurile lor!".

Iohannis evidenţiază că am rămas datori cu un singur lucru: "nu am aflat adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul revoltei anticomuniste din 1989": "Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru justiţia română".

În opinia sa, aflarea adevărului este o necesitate pentru victime şi urmaşii lor, pentru români, pentru viitorul nostru comun.

• Orban: "În urmă cu 30 de ani, românii au început să construiască o nouă istorie"

În urmă cu 30 de ani, românii au început să construiască o nouă istorie pentru ei înşişi, printr-un act de curaj care a pus capăt unuia dintre cele mai tiranice şi mai corupte regimuri dictatoriale din lagărul comunist, a spus, ieri, premierul Ludovic Orban.

Prim-ministrul a declarat: "Momentul pe care îl celebrăm astăzi este cel ce defineşte România contemporană, punctul de plecare al tuturor împlinirilor noastre comune, o democraţie parlamentară, afirmarea pluralismului în toate aspectele vieţii publice, libertatea de expresie, economia de piaţă, un stat de drept, apartenenţa la NATO şi la UE. Pentru unele dintre acestea încă mai avem de luptat, chiar şi după 30 de ani. Din păcate, am văzut cum forţe şi persoane iresponsabile sunt gata să le pună în pericol".

Ludovic Orban consideră că res­ponsabilitatea faţă de memoria celor care au pus libertatea mai presus decât propria lor viaţă, faţă de memoria eroilor care au dat României şansă să renască, "trebuie să depăşească orice interese individuale, de grup sau de partid".

• Ciolacu: "România de astăzi nu ar fi fost posibilă fără sacrificiile şi jertfa de la Revoluţia din decembrie 1989"

România de astăzi nu ar fi fost posibilă fără sacrificiile şi jertfa de la Revoluţia din decembrie 1989, consideră Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor. El a transmis că este "tentant să cauţi mereu vinovaţi", dar este nevoie de unitate şi solidaritate.

Marcel Ciolacu a menţionat: "Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la Revoluţia din 1989. Pentru mulţi dintre noi poate părea o perioadă foarte lungă, multe s-au schimbat de atunci şi puţini îşi amintesc de sentimentul acela de libertate care definea acele zile, de solidaritatea incredibilă a celor care au ieşit atunci în stradă sau de visele lor. Viaţa şi-a urmat, în mod inevitabil, cursul, iar, odată cu schimbul de generaţii, amintirea acelor zile s-a estompat treptat şi a ajuns un eveniment din cartea de istorie. Apărarea idealurilor Revoluţiei a devenit un concept extrem de abstract pentru mulţi dintre cei care nu au absolut nicio amintire din comunism sau din Decembrie 89, ca şi fiul meu. Sunt oameni care s-au născut în democraţie şi care nu îşi pot imagina societatea în alt mod decât aşa. Tocmai de aceea, avem datoria să le spunem că libertatea de a alege cum vrem să trăim şi cum să ne construim fiecare destinul îşi are originea în acele zile tulburi din 89".

Evidenţiind că, acum, exprimarea liberă este ceva normal, oficialul a mai spus: "Nimic din ce trăim astăzi nu ar fi fost posibil fără sacrificiile şi jertfa celor care au ieşit cu mâinile goale în faţa tancurilor şi gloanţelor pentru a înlătura un regim abuziv şi totalitar. Astăzi este ceva normal să poţi să te exprimi liber, să studiezi, să munceşti peste hotare sau să îţi des­chizi o afacere, să poţi să nu mai vorbeşti în şoaptă în propria casă, cu lumina stinsă, cu draperiile trase, în frig şi fără mâncare şi să fii sigur că nimeni nu te va pedepsi şi nu vei sfârşi într-un beci pentru părerile tale. Astăzi este ceva normal să fim europeni, să împărtăşim valorile democratice occidentale şi să fim partener cu drepturi depline în cele mai puternice structuri ale lumii civilizate: Uniunea Europeană şi NATO. Aceasta este normalitatea în care ne-am obişnuit să trăim şi aşa este firesc să fim. Idealurile acelor tineri trebuie să rămână şi astăzi vii - democraţie, libertate, dreptate. Cel mai bun mod de a cinsti memoria eroilor din 1989 este să apărăm aceste valori ale noastre, de aceea îmi doresc să regăsim acea unitate şi solidaritate naţională pentru proiectele mari. Avem nevoie să transmitem în societate un mesaj care să lase deoparte lucrurile care ne despart, să trecem peste orgolii şi lupte politice şi să ne dăm mâna pentru a îndeplini obiectivele noas­tre ca naţiune".

• Meleşcanu: "Tranziţia către democraţie a fost accelerată de dorinţa României de a se reconecta cu Europa"

Deşi prăbuşirea regimului comunist din ţara noastră "s-a produs de o manieră bruscă şi violentă", construirea unui nou sistem politic deschis, ataşat valorilor occidentale, a fost îmbrăţişată rapid de către toţi românii, este de părere Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, care opinează: "Am preţuit mai mult decât orice ideea de libertate, de egalitate de şanse şi de pros­peritate şi am dorit să construim o societate democratică cu o economie de piaţă liberă".

Tranziţia către democraţie a fost cu atât mai mult accelerată de dorinţa României de a se reconecta cu Europa, a afirmat Meleşcanu.