Rezultatele slabe la testele PISA, influenţate decisiv de sărăcie

Testele PISA nu măsoară cunoştinţele, ci capacitatea elevilor de 15 ani de a utiliza cunoştinţele din trei domenii principale: lectură, matematică, ştiinţă, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, după cum se ştie, România înregistrează în mod constant rezultate inferioare mediei ţărilor OECD, situându-se pe penultimul loc între ţările UE la toate cele trei probe (rezultate mai slabe s-au înregistrat doar în Bulgaria).

La toate cele trei probe, România a înregistrat un scor mediu de 428 puncte. Acest scor este inferior scorurilor medii pentru OECD (472 puncte la matematică, 476 la lectură şi 485 la ştiinţă).

În Europa, cele mai bune rezultate au obţinut elevii din Estonia: 510 puncte la matematică, 511 la lectură şi 526 la ştiinţă.

Peste tot, elevii proveniţi din familii cu statut economic superior obţin rezultate mai bune la testele Pisa.

Dacă am ordona populaţia în funcţie de venituri (de la cele mai mari până la cele mai mici) şi am împărţi-o în patru părţi egale numeric, am observa că tinerii din sfertul I (cu cele mai mici venituri) performează la un nivel mult mai scăzut decât cei din sfertul IV (cu cele mai mari venituri). De exemplu, la matematică, elevii români din sfertul cu cele mai mari venituri obţin 500 de puncte, iar cei din sfertul cu cele mai mici venituri obţin numai 368 puncte. În Bulgaria, mediile celor două sferturi sunt de 473 şi 366 puncte, în Finlanda 529 şi 446 puncte, în Estonia 553 şi 472 puncte.

Se observă că, în ţările cu rezultate bune la teste, ecartul dintre scorurile elevilor cu statut economic superior şi ale celor cu statut scăzut este mai mic decât în ţările cu rezultate slabe.

În România se înregistrează cel mai mare ecart, dintre toate ţările cuprinse în studiu, între rezultatele elevilor cu statut economic superior şi a celor cu statut inferior. În exemplele de mai sus, scorul mediu al sfertului cu veniturile cele mai mari este cu 36% mai bun decât al sfertului cu veniturile cele mai mici, în Bulgaria este cu 29% mai mare. La polul opus, al ţărilor cu rezultatele cele mai bune, în Finlanda ecartul este de 19%, în Estonia de 17%.