RISE PROJECT: SWISSLEAKS2 Foşti demnitari şi afacerişti pe lista conturilor secrete

În ultimele două decenii, politicieni şi afacerişti influenţi în România au dispus de conturi la filiala elveţiană a grupului bancar britanic HSBC, aflat în centrul scandalului "SwissLeaks", relevă investigaţia Rise Project.

Documentele ICIJ - organizaţie internaţională a jurnaliştilor de investigaţie din care fac parte şi membri ai RISE Project - acoperă intervalul 1974-2007 şi fac parte dintr-un set de mii de acte bancare care detaliază transferuri în valoare de peste 100 de miliarde de dolari şi care dezvăluie numele unor criminali, evazionişti, politicieni, celebrităţi sau oameni de afaceri din toată lumea. RISE Project prezintă azi alţi şase titulari români de cont anonim elveţian. Deţinerea unui cont bancar nu este în sine o problemă atât timp cât sumele sunt declarate la Fisc şi nu provin din activităţi ilicite.

Daniela Florentina Ganea, soţia lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanţelor publice şi fost reprezentant al României la FMI, apare în documentele bancare de la HSBC. Soţia demnitarului a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 şi 2004. Numele de cod ataşat acestui profil bancar este SPHYNX.

Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetăţenii români cu reşedinţa în România nu aveau voie să deţină conturi în afara ţării.

În perioada când a fost creat contul din Elveţia, soţia politicianului era asociată cu firma Kato Aromatic, o compania egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului faţă de România. Această datorie se ridica la suma de 276 de milioane de euro, provenea din contractele comerciale derulate cu Egiptul pe vremea lui Ceauşescu şi a fost recuperată doar parţial. În procesul de stingere al acestor creanţe a jucat un rol foarte important chiar Kato Aromatic. Guvernul României a încheiat două acorduri cu firma egipteană, în 1994 şi în 1996, în urma cărora s-au recuperat mai mult de jumătate din datoriile scadente în perioada 1991-1996. În această perioadă, Mihai Tănăsescu a fost şeful mai multor direcţii din Ministerul Finanţelor.

Soţia lui Tănăsescu a avut 10 la sută din firma Katorom Prodimpex, companie înfiinţată în 1991 şi unde 90 la sută din acţiuni au aparţinut egiptenilor. În ciuda insistenţelor noastre, nu am reuşit să luăm legătura cu soţii Tănăsescu. În actele bancare din Elveţia figurează şi Elena Angelescu, implicată într-o altă afacere din Bucureşti a familiei Tănăsescu.

Ionuţ Mircea Costea, 55 de ani. Ionuţ Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a deţinut în Elveţia contul "Jeannot", în perioada 1994 - 2000. Nu există date despre rulajul acestui cont. "Nu-mi îmi mai aduc aminte de acest cont", ne- a spus azi Ionuţ Costea, care a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor în trei Guverne CDR, între 1997 şi 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piaţele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ocupând această poziţie până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. Între 2009 şi 2012, Ionuţ Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca preşedinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câştiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România.

Vladimir Cohn, 70 de ani. Fost acţionar al clubului Dinamo, Vladimir Cohn a fost client al băncii din Geneva începând cu anul 2004. Între 2006 şi 2007, soldul contului său a fost de aproape 3,6 milioane de dolari.Vladimir Cohn a fost implicat în mai multe afaceri în România şi Elveţia. De altfel, contul său de la filiala HSBC este asociat cu firma Kameran Financial AG Elveţia, implicată în România în afacerea de ambalaje de carton Ecopack din Ghimbav. De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, George Copos, Niculae Badea sau Cristi Borcea. Contactat de RISE Project, Vladimir Cohn a admis existenţa contului elveţian: "Da, sigur, dar nu vreau să discut cu dumneavoastră situaţia mea materială".

• Sorin Creţeanu, dosarul "Poşta" şi miniştrii condamnaţi

În iunie 2006, magnatul Imobiliar Sorin Creţeanu, 50 de ani şi-a creat la HSBC Geneva un profil bancar aferent contului său. Documentele #SwissLeaks arată un sold de 962.185 dolari înregistrat în 2007. La cont mai este ataşat şi numele soţiei milionarului.

Sorin Creţeanu este beneficiarul afacerii care a dus la condamnarea penală a doi miniştri din guvernul Tăriceanu. E vorba despre Tudor Chiuariu (Justiţie) şi Zsolt Nagy (Comunicaţii), condamnaţi în dosarul "Poşta" pentru că ar fi favorizat o firmă controlată de Creţeanu care viza un teren subevaluat din patrimoniul companiei naţionale Poşta Română. În acest dosar, cu excepţia celor doi miniştri, DNA a formulat acuzaţii împotriva mai multor demnitari şi a extins cercetările asupra lui Sorin Creţeanu, suspectat de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Principala câştigătoare din afacerea penală cu Poşta, firma Comnord, controlată de Creţeanu, construise anterior şi sediul reprezenţei Citroen din Bucureşti, patronată de Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, cei doi sunt asociaţi direct în Clubul Vinului, o afacere elitistă ce reuneşte mai multe personaje controversate. Sorin Creţeanu este unul dintre milionarii discreţi ai României, dar bine conectat la mediile politice, de fotbal sau de bussines. A făcut bani pe piaţa imobiliară, s-a implicat în fotbal devenind vicepreşedinte al clubului Rapid, e partener cu magnaţii Puiu Popoviciu şi Nicolae Badea, gineri ai demnitarului comunist Ion Dincă "Teleagă" şi îşi petrecea vacanţele la Saint Tropez, Franţa, cu fostul ministru Adriean Videanu, cercetat acum sub control judiciar la DNA. RISE Project a luat legătura cu Sorin Creţeanu, sunând la biroul acestuia de la firma Comnord. A reacţionat scurt: "N-am niciun cont, nu comentez nimic, la revedere."

Creţeanu este implicat în mai multe proiecte imobiliare, unele dintre acestea intrând constant în atenţia autorităţilor şi a media.

Jean Valvis. Om de afaceri cu dublă cetăţenie, greacă şi elveţiană, este cunoscut în România pentru afacerile din lumea fotbalului, ca acţionar al echipei Rapid Bucureşti, dar şi cu ape minerale.Valvis a fost proprietarul holdingului Dorna, pe care l-a vîndut, în anul 2002, gigantului Coca Cola, dar şi al producătorului de lactate LaDorna, cedat în 2008 francezilor de la Lactalis. Timp de mai mulţi ani, Jean Valvis a fost acţionar semnificativ al clubului de fotbal Rapid Bucureşti, deţinând 20 la sută din echipă, alături de acţionarul majoritar George Copos, condamnat în celebrul "Dosar al Transferurilor". În prezent, Valvis dezvoltă brandurile Aqua Carpatica şi Domeniile Sîmbureşti.

Numele lui Jean Valvis se asociază în arhiva HSBC cu două conturi secrete. Unul dintre ele aparţine unei companii din British Virgin Islands, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $.

Jean Valvis a spus pentru RISE Project: "Da, ştiu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveţia, eu sînt şi cetăţean elveţian, şi cetăţean grec, şi ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligaţiile fiscale.

• Medicul din dosarul judecătorilor

Omul de afaceri Gabriel Hanganu avea în cont peste 630 de mii de dolari în anul 2006. Medic de profesie, Hanganu a fost învinut pentru dare de mită în dosarul penal în care mai sunt acuzaţi afaceriştii Dan Adamescu şi Iosif Armaş. În primă instanţă, Gabriel Hanganu a fost condamnat la trei ani cu executare. Ca medic, Hanganu a profesat la spitalul Fundeni, însă, după 1989, şi-a părăsit profesia şi a activat în industria farmaceutică. El a fost şi primul contact cu România al producătorul de medicamente Pfizer, care l-a numit apoi director regional. Concomitent, managerul şi-a înfiinţat propriile firme de distribuţie de medicamente. Acum, omul de afaceri deţine cel mai mare showroom de ambarcaţiuni şi yachturi din România, dar produce şi case de lemn. Această ultimă afacere l-a şi adus în atenţia DNA. Hanganu ar fi dat mită unui judecător, acum trimis şi el în judecată, ca să fie favorizat într-un proces de insolvenţă. Mita, trimisă printr-un lichidator, ar fi constat în cherestea în valoare de 6652 de lei ce a fost livrată în mai multe etape la ferma din Belciugatele a judecătorului. Aşa a reuşit Gabriel Hanganu, spun procurorii, să se eschiveze de la plata datoriilor către mai mulţi creditori. Acelaşi judecător ar fi fost mituit cu 20 de mii de euro de către omul de afaceri Dan Adamescu care, la răndul lui, a încercat să-şi aranjeze mai multe dosare de insolvenţă. Ancheta în acest caz răsunător de corupţie a fost finalizată anul trecut, iar acuzaţiile multiple împotriva judecătorului Mircea Moldovan i-au făcut pe magistraţii primei instanţe să îl condamne la 22 de ani de închisoare - cea mai grea pedeapsă din ultimii ani primită de un judecător român.

Contactat de RISE, Gabriel Hanganu ne-a declarat: "Am fost acţionar in perioada la care vă referiţi la o societate comercială elveţiană, iar banca a fost aleasa de către reprezentanţii acestei societăţi, deschizând un cont din categoria "Private Banking". Sumele virate în acest cont provin numai de la aceasta societate şi reprezintă dividende, ce au fost declarate şi impozitate conform legislaţiei în vigoare."

Din documentele bancare analizate de RISE reiese că personajul care deţine contul de peste 800 de milioane de dolari este un afacerist canadian de origine română care nu a avut însă afaceri la Bucureşti.