ROBOR nu se dezminte şi sare din nou la 1,84%

Indicele ROBOR, în funcţie de care se calculează dobânzile creditelor în lei, a sărit, ieri, din nou la 1,84% (la 3 luni), după ce, cu o zi înainte, scăzuse uşor, de la aceeaşi valoare la 1,83%.

ROBOR la 6 luni s-a menţinut la 1,99%, la fel comportându-se şi ROBOR la 9 şi 12 luni, care au rămas la valorile de 2,05 şi, respectiv, 2,10%.

Indicele ROBOR a crescut constant, în ultimele săptămâni, de la valori mai mici de 1%, înregistrând maxime ale ultimilor ani.

Explicaţia principală a Guvernatorului BNR Mugur Isărescu a fost că statul a colectat peste aşteptări, context în care lichiditatea din bănci a scăzut. Ca urmare, Banca centrală a injectat în piaţă lichiditate de 9,3 miliarde lei, în 3 octombrie.

Senatorul PNL Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget, evidenţiază că managementul lichidităţii "este clar la BNR". Parlamentarul ne-a precizat, recent: "Eu zic că mesajul este evident. S-a ajuns cu dobânda acolo unde se dorea şi cred că ROBOR va rămâne la nivelul de 1,75%. ROBOR la 12 luni a depăşit 2%, ceea ce înseamnă că piaţa face o presiune pe creşterea dobânzii pentru perioada următoare. Cei de la BNR au zis că susţin o dobândă de 1,75%. Mie mi se pare o dobândă mult prea mică pentru condiţiile economice actuale. Când ai o politică fiscală pro-ciclică, să menţii şi condiţiile monetare acomodative, este ciudat. Eu mă aşteptam ca BNR să vină cu un mesaj mult mai restrictiv pentru masa monetară şi mult mai dur pentru inflaţie. Eu mă aştept să crească dobânzile în continuare şi ROBOR să rămână în jurul lui 1,75% şi apoi să se ducă spre 2%". Abia acum, cu dobânda actuală, BNR poate să spună că administrează lichiditatea într-un mod adecvat. Până acum, când ţinea dobânda jos, nu era administrată bine lichiditatea".

În opinia lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, o colectare ca la carte nu implică neapărat golirea de lichiditate a sistemului bancar, pentru că vorbim de un proces cu dus-întors, Ministerul Finanţelor Publice încasând şi cheltuind, iar piaţa reglându-se prin acest sistem.

Potrivit lui Adrian Vasilescu, în condiţiile în care analizele vor arăta că este nevoie, că apare un deficit de lichiditate şi că el trebuie şi poate fi reglat, este posibil ca BNR să mai facă inserţii de lichiditate în piaţă. Consiliul Concurenţei ia în calcul declanşarea unei investigaţii în rândul băncilor, dacă descoperă indicii în ceea ce priveşte creşterea indicelui ROBOR din ultima perioadă.