Roboţii colaborativi susţin practicile de producţie sustenabile

Sustenabilitatea se află pe primul loc pe agenda globală şi politică, tot mai multe ţări şi regiuni stabilind obiective legate de consumul de energie şi emisii ca parte a angajamentelor cu privire la schimbările climatice, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Iar companiile producătoare deţin un rol esenţial în atingerea acestor obiective. România îşi propune ca din 2022 să introducă, pe baza unei legi, un cod al sustenabilităţii, similar cu cel din Germania, sub forma unui raport în care companiile să declare ce fel de tehnologii verzi folosesc, ce tehnologii utilizează pentru a reduce emisiile de CO2, care sunt programele de reciclare implementate şi alte aspecte care au scopul scop de a determina companiile să prezinte în mod transparent impactul pe care îl au asupra mediului şi a societăţii.

Conform unui studiu Ernst and Young, 80% dintre respondenţi, membri în echipe de conducere din diverse companii şi sectoare de activitate, afirmă că integrarea sustenabilităţii în procesul decizional are un impact pe termen lung asupra performanţei operaţionale şi poate contribui la crearea unui avantaj competitiv. Totodată, 74% dintre aceştia consideră că integrarea principiilor de sustenabilitate în strategia de business şi managementul operaţiunilor este o prioritate pentru companiile pe care le reprezintă.

În rândul companiilor de producţie, sustenabilitatea este cheia dezvoltării acestora. Iar în vederea atingerii ei îmbunătăţirea relaţiei cu mediul înconjurător este punctul de plecare, prin reducerea amprentei de carbon, utilizarea eficientă a resurselor, adoptarea unor procese de fabricaţie ecologice. Toate aceste iniţiative de producţie sustenabilă au un numitor comun: folosirea tehnologiilor de ultimă generaţie. Un exemplu de astfel de tehnologie sunt roboţii colaborativi cu ajutorul cărora obiectivele de sustenabilitate pot fi realizate mai uşor, concret prin reducerea deşeurilor, reducerea consumului de energie, amprenta prietenoasă faţă de mediu, economisirea spaţiului şi relocarea.

• Reducerea deşeurilor în fabricaţie

Potrivit sursei citate, sectorul de producţie necesită foarte multe materii prime şi generează deşeuri în urma prelucrării acestora, inclusiv prin defecte de fabricaţie. Una dintre cele mai eficiente modalităţi de reducere a deşeurilor în acest sector este îmbunătăţirea calităţii procedurilor de fabricaţie folosind tehnologie de ultimă oră precum roboţii colaborativi care sunt capabili să reducă risipa de producţie.

Spre deosebire de oameni, roboţii sunt capabili să repete procesele în acelaşi mod ciclu după ciclu, îmbunătăţind calitatea producţiei. Astfel, ajută companii de toate dimensiunile din întreaga lume să reducă deşeurile în procese precum sudarea, distribuirea şi îndepărtarea materialelor. În timp ce impactul asupra deşeurilor în fiecare atelier sau fabrică poate părea nesemnificativ în contextul provocărilor diverse care pot apărea, impactul total al tehnologiei robotizate precise la nivel global ar putea fi considerabil.

În plus, ecosistemul UR+ de kituri de aplicaţii şi componente certificate UR oferă o gamă largă de sisteme industriale specializate de inspecţie a calităţii care pot fi utilizate pentru a reduce deşeurile şi pentru a îmbunătăţi calitatea produselor finite.

• Relocarea şi creşterea rezilienţei în industrie

Viziunea Comisiei Europene pentru industria producătoare în viitor este Industria 5.0, un sector durabil, centrat pe om şi rezilient. În ultimele decenii, accentul s-a pus pe producţia de masă la preţuri mici prin dezvoltarea unor lanţuri globale de producţie complexe, dar mentalităţile se schimbă. Pandemia a evidenţiat vulnerabilităţi în lanţurile de aprovizionare şi a forţat multe companii să analizeze mai atent procesele lor de producţie. O tendinţă de "relocalizare" a început deja înainte de pandemie, ca urmare a creşterii costurilor cu forţa de muncă în alte ţări şi a costurilor de transport. Acum, tehnologia robotică oferă companiilor oportunitatea de a muta producţia mai aproape de casă, făcând industriile interne mai reziliente şi reducând impactul substanţial al transportului global asupra climei.

Coboţii reduc consumul de energie prin monitorizarea şi accesul de la distanţă

Digitalizarea proceselor de fabricaţie sprijină sustenabilitatea prin reducerea costurilor de călătorie, optimizarea consumului de energie şi furnizarea de instrumente pe care producătorii le pot folosi pentru a eficientiza implementarea automatizării lor. Instrumentele de monitorizare de la distanţă le permit utilizatorilor să urmărească şi să monitorizeze performanţa coboţilor fără a fi nevoie să meargă la faţa locului. Accesibile în mod obişnuit prin intermediul tabletei, PC-ului şi smartphone-ului, aceste instrumente oferă o mulţime de informaţii despre KPI-uri care pot fi apoi utilizate pentru a modifica performanţa coboţilor, rezultând o eficienţă îmbunătăţită a producţiei şi un consum redus de energie electrică. Instrumentele de acces de la distanţă permit producătorilor să îşi programeze coboţii de la distanţă, economisind costurile de călătorie şi reducând impactul asupra mediului al implementării automatizării.

Amprentă mică prietenoasă cu mediul

Conform sursei citate, în timp ce roboţii industriali tradiţionali au fost proiectaţi ca instalaţii mari, fixe, concentrate pe o singură sarcină, coboţii au o amprentă mică, necesită mai puţin spaţiu pe podea şi, pe baza evaluării riscurilor, majoritatea nu au nevoie de protecţie de siguranţă, ceea ce îi face uşor de mutat între aplicaţii, eliminând în acelaşi timp reproiectările costisitoare ale unităţilor de producţie. În plus, versatilitatea lor este o schimbare uriaşă pentru companii, deschizând noi posibilităţi pentru producţia personalizată cu mix mare şi volum redus.

• Maximizarea eficienţei energetice în implementările coboţilor

În general, roboţii colaborativi sunt mai accesibili şi consumă mai puţină energie decât omologii lor tradiţionali. Există paşi foarte simpli pe care producătorii îi pot face pentru a minimiza consumul de energie în aplicaţiile coboţilor lor; punerea în funcţiune a cobotului la 70-80% din viteza maximă şi sarcina utilă, acolo unde este posibil, va reduce consumul de energie şi va prelungi durata de viaţă a cobotului. Iar când vine vorba de proiectarea aplicaţiei, trebuie luate în considerare strategiile de optimizare a traseelor, deoarece acest lucru va reduce, de asemenea, consumul de energie electrică atunci când cobotul este în funcţiune.