România, printre liderii UE la creşterea salariului minim în ultimii zece ani

România, alături de Lituania, Bulgaria şi Polonia, a înregistrat cea mai mare creştere medie anuală a salariului minim din Uniunea Europeană în perioada ianuarie 2015 - ianuarie 2025, potrivit datelor Eurostat, citate de Agerpres.

Cele patru ţări au raportat majorări anuale ale salariului minim cuprinse între 10% şi 14%, ceea ce le plasează în fruntea clasamentului UE. La polul opus, cele mai mici rate medii anuale de creştere au fost înregistrate în Franţa (2,1%) şi Malta (2,9%).

În prezent, 22 dintre cele 27 de state membre UE au un salariu minim naţional, excepţie făcând Danemarca, Italia, Austria, Finlanda şi Suedia, unde remuneraţiile sunt stabilite prin negocieri colective.

Nivelul salariului minim variază considerabil în Uniunea Europeană. Luxemburg, Irlanda, Ţările de Jos, Germania, Belgia şi Franţa sunt statele unde salariul minim depăşeşte 1.500 de euro pe lună. În aceste ţări, venitul minim naţional variază de la 1.802 euro în Franţa la 2.638 euro în Luxemburg.

Pe de altă parte, cele mai mici salarii minime sunt în Bulgaria (551 euro), Ungaria, Letonia, România, Cehia, Slovacia şi Croaţia, toate cu valori sub 1.000 de euro lunar. Croaţia are cel mai ridicat salariu minim dintre acestea, ajungând la 970 de euro pe lună.

Dacă se ia în calcul Paritatea Puterii de Cumpărare Standard (PPS), care reflectă costurile de trai din fiecare ţară, disparităţile dintre salariile minime din UE devin considerabil mai mici. Eurostat împarte ţările membre în trei categorii în funcţie de salariul minim ajustat la PPS:

Peste 1.500 PPS: Germania, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia, Irlanda, Franţa şi Polonia;

Între 1.000 şi 1.500 PPS: State cu salarii minime medii, raportat la costul vieţii;

Sub 1.000 PPS: Slovacia, Cehia, Estonia, Bulgaria, Letonia şi Lituania.

În acest context, ţările cu un salariu minim mai scăzut pot oferi o putere de cumpărare comparabilă cu statele mai bogate. Polonia, de exemplu, se află printre ţările cu o putere de cumpărare solidă, ceea ce indică un echilibru între salariul minim şi costurile de trai, conform Agerpres.