România riscă să fie dată în judecată de UE dacă legea 5G nu respectă directivele europene

Comisia Uniunii Europene poate alege să dea în judecată România pentru neconformitate, dacă proiectul legii 5G care se dezbate în această perioadă în Parlament va fi adoptat fără aprobarea UE, conform procedurii TRIS din Directiva (UE) 2015/1535, prin care statele membre trebuie să anunţe Comisia cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice, înainte de adoptarea acestuia. Această aprobare presupune ca, timp de 3 luni, proiectul de lege să aştepte avizul UE, înainte să fie adoptat. Potrivit prevederilor directivei, orice proiect de lege tehnic sau care are implicaţii asupra economiei şi dezvoltării unui stat membru trebuie să fie notificat către DG Grow (n.r. departamentul comisiei UE responsabil de reglementarea şi standardizarea pieţei unice europene). Nerespectarea acestui lucru poate face ca legea să nu fie în vigoare, chiar dacă a fost adoptată în Parlament.

Autorităţile europene susţin că este esenţial pentru Comisie să deţină informaţiile necesare înaintea adoptării reglementărilor tehnice.

Directiva informează: "Statele membre, cărora li se cere să susţină realizarea obiectivului său în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE), trebuie să notifice proiectele pe care le au în domeniul reglementărilor tehnice".

Astfel că, potrivit directivei, toate statele membre trebuie să fie informate cu privire la reglementările tehnice preconizate de către orice alt stat membru.

Totodată, directiva mai transmite: "Piaţa internă urmăreşte să creeze un mediu favorabil competitivităţii întreprinderilor. Furnizarea unui număr din ce în ce mai mare de informaţii este una dintre modalităţile de a ajuta întreprinderile să beneficieze cât mai mult cu putinţă de avantajele oferite de această piaţă. Din acest motiv, este necesar să se dea posibilitatea agenţilor economici să evalueze impactul reglementărilor tehnice naţionale propuse de către alte state membre prin furnizarea, în vederea publicării periodice, a titlurilor proiectelor notificate şi prin intermediul prevederilor referitoare la confidenţialitatea unor astfel de proiecte. Este oportun, în interesul siguranţei juridice, ca statele membre să anunţe în mod public că a fost adoptată o reglementare tehnică cu respectarea formalităţilor prevăzute de prezenta directive".

În plus, conform directivei, pentru promovarea bunei funcţionări a pieţei interne ar trebui asigurată transparenţa cu privire la iniţiativele naţionale având ca scop stabilirea reglementărilor tehnice. Consiliul European a îndemnat statele membre UE să se ghideze după setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a reţelelor 5G adoptat la 29 ianuarie 2020 şi să aplice restricţiile obiective asupra furnizorilor care prezintă riscuri. Totodată, Consiliul European a subliniat că potenţialii furnizori de tehnologie 5G trebuie evaluaţi pe baza unor criterii obiective comune.

Uniunea Europeană a anunţat în nenumărate rânduri necesitatea de a construi o piaţă unică digital, care să respecte propriile norme, mergând către tehnologie autonomă şi intenţia de a-şi dezvolta şi implementa infrastructură digital strategică. De altfel, UE a transmis că va rămâne deschisă tuturor întreprinderilor care respectă normele şi standardele europene.

Directiva UE mai arată: "Este necesară clarificarea conceptului de reglementare tehnică de facto. În special dispoziţiile prin care o autoritate publică face referire la specificaţii tehnice sau la alte cerinţe sau încurajează respectarea acestora, precum şi prevederile referitoare la produsele cu care este asociată autoritatea publică, în interes public, au efectul de a conferi acelor cerinţe sau specificaţii un caracter de obligativitate într-o măsură mai mare decât ar avea-o în alte condiţii prin prisma originii lor private".

De asemenea, directiva UE precizează că statele membre şi Comisiei trebuie să li se acorde timp suficient pentru a propune modificări la o măsură preconizată, pentru a înlătura sau a reduce toate barierele pe care aceasta ar putea să le creeze în calea liberei circulaţii a mărfurilor.

"Statul membru în cauză ţine seama de respectivele modificări atunci când formulează texul definitiv al măsurii avute în vedere. Piaţa internă presupune ca, în special, în situaţii în care nu se poate aplica principiul recunoaşterii reciproce de către statele membre, Comisia să adopte sau să propună adoptarea de acte obligatorii. A fost stabilită o anumită perioadă temporară de aşteptare pentru ca introducerea măsurilor la nivel naţional să nu compromită adoptarea actelor obligatorii, în acelaşi domeniu, de către Parlamentul European şi Consiliu sau de către Comisie. Statul membru în cauză urmează să amâne, în temeiul obligaţiilor generale stabilite la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul UE, punerea în aplicare a măsurii preconizate pentru o perioadă suficientă de timp astfel încât să permită fie o examinare comună a modificărilor propuse, fie pregătirea unei propuneri de act legislativ sau adoptarea unui act obligatoriu de către Comisie", mai arată directiva UE.

Documentul European mai atestă că pentru a facilita adoptarea măsurilor de către Parlamentul European şi Consiliu, statele membre ar trebui să se abţină de la adoptarea reglementărilor tehnice după ce Consiliul adoptă o poziţie în primă lectură cu privire la o propunere a Comisiei referitoare la sectorul respectiv.

"Este necesar să se instituie un comitet permanent ai cărui membri sunt desemnaţi de către statele membre şi care are sarcina să colaboreze la eforturile Comisiei de a diminua orice efect negativ asupra liberei circulaţii a mărfurilor", arată directive UE.

În contextul finanţării prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi al UE, acţiunea guvernului României de a promova acest proiect de lege fără a respecta normele UE ar putea contribui, de asemenea, la scăderea credibilităţii României în Uniunea Europeană, afectând implementarea 5G, proiect care intenţionează să atragă finanţare din partea UE.

Majoritatea ţărilor din UE şi-au prezentat proiectul de lege în domeniul telecomunicaţiilor către comisia UE responsabilă de reglementarea şi standardizarea pieţei unice europene, pentru ca aceasta să verifice alinierea la directiva TRIS, inclusiv ţările care nu au inclus cerinţe tehnice în proiectele de lege a telecomunicaţiilor, cum ar fi Franţa, Belgia, Estonia. Ţările din UE par să fi înţeles mult mai bine faţă de noi efectele pe termen lung ale acestei legi, inclusiv importanţa acestui demers în oportunităţile de a atrage finanţarea UE şi investiţiile internaţionale, în viitor.

Ţara noastră pare să fie în urmă când vine vorba de consultarea Comisiei UE în privinţa proiectelor de lege cu efect asupra economiei şi comerţului, comparativ cu alte ţări ale UE. Ţara noastră trebuie să fie mai atentă la responsabilităţile care îi revin ca membră UE, mai ales în ceea ce priveşte cadrul administrativ şi legislativ, având în vedere că demersurile legislative închise pot produce consecinţe şi limitări viitoare privind circulaţia produselor, serviciilor şi a resurselor în general, pe piaţa unică europeană.