România şi Georgia oferă Europei o punte geoeconomică şi culturală spre Caucaz şi Marea Caspică

Georgia, "ţara lupilor" sau a Sfântului Gheorghe, închinată oficial Maicii Domnului, cu o cultură multimilenară şi cu un alfabet şi o limbă unice în lume, cu sfinţi anticomunişti, ca Mitropolitul Nazar, ucis de bolşevici, sau Cuviosul Gavriile Georgianul, canonizat în 2012, este un stat mic, dar viteaz, care nu a ezitat să lupte cu molohul rusesc, atunci când a fost atacat. Anul acesta Georgia şi România sărbătoresc 300 de ani de relaţii culturale şi diplomatice, întemeiate prin prietenia a doi sfinţi-cărturari: Antim Ivireanu şi Constantin Brâncoveanu, ambii martirizaţi de turci. Cu vârfuri muntoase mai înalte decât Mont Blanc, în Munţii Caucazului unde legendele greceşti spun că a fost ţintuit Prometeu, Georgia se află literalmente la răscruce de vânturi şi istorie între Europa şi Asia. România, dincolo de legăturile culturale şi religioase cu vechea Iverie, este vecină cu statul gruzin prin Marea Neagră. Ce poate însemna aceasta pentru cele două state care odinioară aveau rute comune directe, ne spune în exclusivitate pentru BURSA Ambasadorul Georgiei în România, Excelenţa Sa Nikoloz Nikolozishvili. Filolog, jurnalist şi istoric, cu studii de istoria artei şi teologie, diplomatul georgian a mai fost ambasador în Armenia, Slovacia, Slovenia şi Polonia. Un fin cunoscător al istoriei noastre comune, ambasadorul Georgiei îşi propune să refacă şi legăturile economice bilaterale, în folosul ţărilor noastre şi ale Europei, pe coordonatele energetice şi geopolitice ale celor trei mări: Marea Caspică, Marea Neagră şi Marea Adriatică.

• La originea prieteniei româno-georgiene stau doi Sfinţi

Reporter: Excelenţă, Georgia şi România sărbătoresc anul acesta 300 de ani de relaţii diplomatice. Aceasta atestă într-o mare măsură şi legătura culturală şi de credinţă comună pe care o avem. Probabil suntem singura ţară din lume a căror legături au fost întemeiate de doi sfinţi, atât născuţi, cât şi martirizaţi la date foarte apropiate unul de celălalt. Puteţi explica pentru cititorii noştri cum s-au stabilit aceste relaţii în urmă cu 300 de ani?

Nikoloz Nikolozishvili: În primul rând vă mulţumesc pentru oportunitatea de a discuta cu cititorii ziarului dumneavoastră.

Aţi remarcat în mod corect că aniversarea celor 300 de ani de relaţii de stat dintre Georgia şi România este un exemplu minunat de cooperare între cele două ţări pe baza unei comunităţi culturale, a credinţei şi a destinelor istorice.

Întruchiparea acestei comuniuni o reprezintă oameni măreţi, trecuţi de bisericile noastre ortodoxe în rândul sfinţilor. În primul rând, este vorba de Antimoz Iverieli (Antim Ivireanul) şi Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu. Anume aceşti doi sfinţi stau la originea prieteniei şi cooperării georgiano-române. Asemănarea destinelor lor tragice, de asemenea, simbolizează unitatea destinelor istorice ale ţărilor noastre.

Sfântul Antim (Antimoz) a fost nu numai iluminătorul Valahiei, a întregii Românii, dar şi al Georgiei. El a reuşit să îndeplinească această lucrare cu ajutorul domnitorului Ţării Româneşti, marele patriot al ţării sale, binefăcătorul iluminării şi educaţiei, Constantin Brâncoveanu.

Sfântul Constantin Brâncoveanu a contribuit, de asemenea, la întemeierea tipografiei şi la iluminarea Georgiei, întrucât cu sprijinul şi ajutorul său Antim Ivireanul a putut să întemeieze prima tipografie din capitala Georgiei, Tbilisi. Pe de altă parte, a fost regele Georgiei, Vakhtang al VI-lea Bagrationi, iniţiatorul fondării tipografiei din Tbilisi, poet, savant şi învăţat luminat. El a fost un conducător al credincioşilor şi, de asemenea, un om cu o soartă dificilă şi tragică.

Aici trebuie să menţionăm obligatoriu un alt mare român - Ipodiaconul Mihai Ştefan, originar din Transilvania, care a ajuns personal la Tbilisi trimis de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi a participat la tipărirea primelor cărţi georgiene.

Tradiţiile întemeiate în acea îndepărtată epocă istorică continuă până în secolul XXI-lea.

Reporter: Prin ce manifestări culturale şi diplomatice sărbătoresc Româ­nia şi Georgia pe parcursul anului aceas­tă aniversare unică?

Nikoloz Nikolozishvili: Având în vedere semnificaţia datei pentru relaţiile bilaterale georgiano-române, împreună cu colegii noştri români, am planificat şi desfăşurat o serie de evenimente: expoziţii de carte, inclusiv despre istoria Georgiei şi a relaţiilor georgiano-române - Istoria Georgiei a fost deja tradusă şi va fi publicată în limba româ­nă; există şi o comisie bilaterală a academiilor de ştiinţe ale ţărilor noastre, cu participarea Universităţii de Stat din Tbilisi şi a Universităţii din Bucureşti. Misiunea comisiei este de a studia materialele de arhivă şi presă cu scopul de a pregăti publicarea unei monografii despre cei 300 de ani de relaţii dintre Georgia şi România. În plus, la nivel diplomatic, ambele ţări îşi exprimă dorinţa de a întocmi un document privind cooperarea strategică în timpul vizitei la nivel înalt, pentru a se dezvolta cu succes legăturile noastre în domeniul economiei, transportului şi turismului.

• În România ca acasă - pe urmele Sfântului Antim Ivireanul şi ale altor georgieni

Reporter: Aţi participat adeseori la evenimente religioase susţinute la Mănăstirea întemeiată de Sfântul Antim Ivireanul, la Bucureşti - unde chiar uşile de stejar ale Bisericii sunt sculptate de sfântul georgian -, cât şi la evenimente culturale, la Iaşi, unde aţi dezvelit şi statuia poetului georgian Besarion Gabashvili. Cum v-aţi acomodat în acest spaţiu? Aţi făcut prietenii cu reprezentanţii vieţii monahale şi culturale din România?

Nikoloz Nikolozishvili: Ne-am făcut mulţi prieteni, inclusiv printre reprezentanţii culturii şi ai clerului. Peste tot, am fost întâmpinaţi cu multă căldură. Mai ales în acele locuri unde a trăit şi a activat Sfântul Antimoz.

Împreună cu soţia mea nu ratăm ocazia de a vizita mănăstirile şi alte monumente ale patrimoniului cultural al României, de a comunica cu reprezentanţii clerului românesc, de a gasi firele de legătură ale popoarelor şi bisericilor noastre.

Recent, în judeţul Neamţ, am vizitat Mănăstirea Pângăraţi, unde în anii 1790-1792 lăcaşul mănăs­tiresc a fost păstorit de o altă cunoscută personalitate georgiană, mitropolitul Iona Gedevanishvili.

O placă memorială a celebrului arhitect georgian Longinoz Sumbadze a fost dezvelită în oraşul Victoria, din Judeţul Braşov. În anii "50, casele din oraşul Victoria au fost reconstruite după proiectul său, în stil arhitectural popular Georgian.

Recunosc că, datorită ospitalităţii prietenilor mei români, mă simt acasă în toate regiunile României, unde compatrioţii mei - georgieni au trăit şi au lucrat, dar nu numai acolo. Românii de pretutindeni mă acceptă ca pe unul de-al lor.

• "Rusia încălca în Georgia toate normele fundamentale ale dreptului internaţional"

Reporter: Au trecut 11 ani de la invazia trupelor Rusiei în Georgia, atac care s-a soldat cu numeroase pierderi de vieţi omeneşti, peste 1700 de răniţi şi sute de mii de refugiaţi. 20% din teritoriul Georgiei este în continuare ocupat. Aţi luptat împotriva unui duşman gigant, în comparaţie cu Georgia. Şi totuşi, nu aţi cedat. Cum vedeţi rezolvarea acestei situaţii astăzi, când Rusia continuă să încalce angajamente luate în faţa forurilor europene?

Nikoloz Nikolozishvili: Din păcate, tendinţa negativă a Rusiei de a încălca toate normele fundamentale ale dreptului internaţional în Georgia, care s-a manifestat prima dată în mod deschis prin agresiunea din 2008, nu numai că şi azi continuă, dar se aşteaptă să se intensifice.

În urmă cu 11 ani, în timp ce Moscova a "testat" reacţia comunităţii occidentale la precedentul creat prin invazia într-o ţară vecină, nu toţi politicienii europeni au observat şi au recunoscut că avem de-a face nu cu un "caz excepţional", ci cu o politică pe termen lung. De aceea, astăzi observăm o intensificare a acestei tendinţe, cu o aroganţă din ce în ce mai mare în alte regiuni. În primul rând în Ucraina.

În opinia mea, singura cale de ieşire şi singura politică corectă este consolidarea. Comunitatea euro-atlantică trebuie să vorbească cu Rusia "cu o singură voce". În caz contrar, tendinţa negativă se va intensifica răspândindu-se spre noi şi noi regiuni.

Pentru mulţi pare imposibil, dar în urmă cu 15-20 de ani, ei au considerat imposibil multe din ceea ce astăzi a devenit o realitate tristă. De exemplu, anexarea Crimeei: după cel de-al Doilea Război Mondial este primul caz de ocupaţie, anexare şi încorporarea deplină a teritoriului unei ţări europene într-un alt stat vecin.

Reporter: România are probleme similare cu ale Georgiei, în contextul în care Rusia ameninţă prin prezenţa sa militară din Transnistria graniţa UE şi NATO apărată şi reprezentată de România. Conflictele denumite pentru o perioadă "îngheţate" au fost declanşate simultan şi în Georgia şi în Republica Moldova, numeroşi români fiind ucişi atunci de trupele Armatei a XIV-a ruseşti. Credeţi că ar putea exis­ta o soluţionare comună, la nivelul ONU, pentru conflictele de acest tip menţinute de Federaţia Rusă?

Nikoloz Nikolozishvili: Cu siguranţă, poate exista o soluţie generală mai ales dacă adversarii unei ordini mondiale legitime nu vor reuşi să împartă comunitatea occidentală, folosind contradicţii şi probleme interne, precum şi activarea forţelor radicale, populiste, în esenţă anti-europene, atât cele de dreapta, cât şi cele de stânga. Dacă Europa va vorbi "cu o singură voce" nimeni nu va îndrăzni să atenteze la ordinea mondială, suferită de umanitate ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial. O importanţă deosebită pentru noi este cooperarea pe problemele de securitate la Marea Nea­gră. Aici România joacă un rol crucial.

Reporter: De ce credeţi că Rusia nu vrea pace în zonă?

Nikoloz Nikolozishvili: Potrivit unei fraze foarte populare în unele cercuri ale Rusiei post-sovietice, "Puterea nu are graniţe. Are doar periferii". Din păcate, aceste cercuri încearcă să întoarcă roata istoriei înapoi. Ele au dezvoltat un proiect care absolut nu răs­punde intereselor poporului rus. Până când cercurile agresive nu se vor debarasa de moştenirea trecutului, noi va trebui să ne confruntăm cu provocări periculoase.

• România şi Georgia, noduri centrale ale Iniţiativei celor Trei Mări: Marea Caspică, Marea Neagră şi Marea Adriatică

Reporter: Bucureşti şi Tbilisi se bucură, în sfârşit, de o legătură aeriană directă. Pe când şi reluarea celei exis­tente odinioară dintre Constanţa şi Batumi sau alte porturi georgiene. Credeţi că se poate stabili o legătură fezabilă pentru ambele părţi?

Nikoloz Nikolozishvili: Mulţumesc pentru această întrebare. În prezent, lucrăm intens la reluarea conexiunii de feribot Constanţa - Poti/Batumi. La lucrările acestui proiect sunt implicate atât structurile guvernamentale ale ţărilor noastre, cât şi mediul de afaceri privat. Cred că în câteva luni vom avea o comunicare directă şi aceasta va fi cea mai scurtă rută din Georgia până la UE. În plus, serviciul de feribot va deschide calea pentru transportul de marfă în Europa, nu numai din regiunea Caucaz, ci şi din Asia Centrală şi invers.

În format multilateral: pe 4 martie, la Bucureşti a fost semnată o declaraţie cvadrilaterală (România, Georgia, Azerbaidjan, Turkmenistan) a coridorului de transport Marea Caspică - Marea Neagră. Experţii din cele patru ţări lucrează acum pentru ca transportul de mărfuri pe acest "coridor" să devină competitiv în comparaţie cu alte rute. Prima întâlnire a avut deja loc în capitala României. A doua este planificată la Tbilisi în viitorul apropiat. În plus, dezvoltăm în mod activ cooperarea în domeniul turismului şi cu cât vor exis­ta mai multe direcţii şi oportunităţi cu atât va fi mai bine.

Reporter: Preşedintele Salome Zurabişvili a adresat preşedintelui nostru invitaţia de a vizita Georgia. Dincolo de susţinerea de către România a integrităţii teritoriale a statului georgian şi a suveranităţii sale, cât şi a parcursului ferm spre accederea la NATO, ce alte proiecte comune avem, la nivel geopolitic şi geoeconomic, în zona Mării Negre, respectiv a Mării Caspice?

Nikoloz Nikolozishvili: Ne pregătim activ pentru vizita la cel mai înalt nivel. Împreună cu colegii noştri români, pregătim un program extins care să acopere toate aspectele cooperării noastre. Inclusiv în domeniul economiei, culturii, cooperării umanitare şi ştiinţifice. România, ca stat-cheie al regiunii Mării Negre şi a Europei de sud, este capabilă să joace un rol decisiv în implementarea Iniţiativei şi a conceptului celor Trei Mări - Marea Caspică, Marea Neagră şi Marea Adriatică, devenind parte a "podului" care leagă Europa şi Asia prin Georgia, ca parte integrantă a estului Europei.

• Georgia aşteaptă oaspeţii români

Reporter: Ce locuri turistice şi sfinte ne-aţi recomanda pentru o excursie şi un pelerinaj în Georgia?

Nikoloz Nikolozishvili: Georgia, la fel ca România, este extrem de bogată în monumente istorice. În primul rând, un punct principal este, bineînţeles, vechea capitală a ţării noastre Mtskheta, biserica sfântul Svetitskhoveli şi mănăstirea Jvari, mănăstirea Sfânta Cruce, complexul stâncos al mănăstirii Vardzia din sudul ţării, sanctuarele regiunii Kakheti din partea de est Georgiei, - biserica Alaverdi, prima capitală istorică a Georgiei unite - Kutaisi şi complexul mănăstiresc Gelati din regiunea Imereti.

Există numeroase atracţii turistice atât în capitala noastră, Tbilisi, cât şi în toată ţara, din Kakheti, zonă producătoare de vin, până la Adzjaria de la Marea Neagră şi munţii înalţi Svaneti sau Tuşeti. Sunt demne de remarcat binecunoscutele staţiuni de schi din Georgia - Gudauri, Bakuriani şi altele, care atrag tot mai mult pasionaţi europeni de sporturi de iarnă. În toate aces­te regiuni, turiştii se pot bucura de delicatesele bucătăriei georgiene şi de vinurile georgiene renumite în lume; până la urmă, Georgia este cunoscută drept leagănul vinificaţiei.

Oaspeţii din România vor putea găsi în toate regiunile ţării noastre dovezi materiale ale istoriei milenare a Georgiei, din epoca precreştină, Evul Mediu până la cea nouă şi modernă.

Reporter: În încheiere permiteţi-mi să va rog să ne spuneţi cum vă simţiţi în România şi ce vă place cel mai mult la noi?

Nikoloz Nikolozishvili: Sunt fericit că îmi pot servi ţara tocmai în Româ­nia frăţească, cu care Georgia este unită de atâtea fire istorice şi moderne. Mă simt în vizită la cei dragi, la prieteni buni, care tind să înmulţească tradiţiile vechi de secole ale relaţiilor româno-georgiene. Mă bucur că pot contribui personal la aceste eforturi comune.

Reporter: Vă mulţumim foarte mult şi cred că putem să ne urăm reciproc, La Mulţi Ani!

Nikoloz Nikolozishvili: Mravaljamier! La Mulţi Ani!