ROMÂNIA: ULTIMA ZI DE URGENŢĂ, PRIMA ZI DE ALERTĂ Oficial, în stare de alertă

După două luni în care ţara noastră s-a aflat în stare de urgenţă, Klaus Iohannis urmează trendul european şi decide ca începând de astăzi să trecerem la starea de alertă într-un prim pas de revenire la normalitate.

Cu sau fără mască, cu declaraţie pe propria răspundere sau fără, suntem oficial în stare de alertă. Cel puţin aşa declară preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban, cel din urmă fiind şi preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, structură pe care o conduce alături de ministrul de interne Marcel Vela, de ministrul Lucrărilor Publice - Ion Ştefan şi de secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat: "Astăzi (n.r.- ieri) CNSU declară starea de alertă şi va institui toate reglementările obligatorii privind măsurile din următoarea perioadă. Nu vor urma trei zile fără reguli şi fără restricţii. Avem un cadru legal în vigoare şi în baza lui se vor lua deciziile pentru ca în următoarele trei zile să păstrăm toate regulile necesare pentru ca viaţa şi sănătatea cetăţenilor să nu fie puse în pericol. Distanţarea socială, munca de acasă acolo unde este posibil, respectarea normelor de igienă, purtatul măştii de protecţie sunt esenţale pentru a putea controla în continuare epidemia. Dacă în urma relaxării restricţiilor, situaţia se va înrăutăţi şi numărul de cazuri va creşte considerabil încât să pună în pericol capacitatea spitalelor, nu voi ezita să declar din nou stare de urgenţă".

La finalul şedinţei de guvern de ieri, ministrul de Interne, Marcel Vela a declarat că a fost redefinită starea de alertă şi că a fost regelementat, printr-o nouă ordonanţă de urgenţă, mecanismul de declarare, prelungire şi încetare a acestei stări, fiind stabilite criteriile ce trebuie analizate: amploarea, densitatea şi infrastructura din zonă.

Cu alte cuvinte, Cabinetul Orban a modificat OUG 21/2004, ieri, prin ordonanţă de urgenţă, deşi actul normativ din 2004 tocmai fusese modificat de Parlament, în numai două zile, prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, printre care s-au numărat şi aleşii PNL. Cu menţiunea că, în cazul actului normativ adoptat de guvern, acesta intră în vigoare în momentul publicării în Monitorul Oficial, în timp ce legea care a trecut de Parlament intră în vigoare abia luni, 18 mai. Din acest motiv, nu ar fi exclus să asistăm la un nou conflict constituţional între Parlament şi Guvern, care va ajunge pe decis de Curtea Constituţională a României. Mai ales că Executivul susţine că, deşi scăpăm de limitarea deplasărilor în interiorul localităţii, ne trebuie declaraţie pe propria răspundere dacă mergem în altă localitate, în timp ce Parlamentul susţine că o astfel de măsură, conform unei decizii recente a CCR, trebuie aprobată în prealabil de legislativ.

Neconcordanţa legislativă a fost observată şi de preşedintele Klaus Iohannis care a spus: "În trei decenii nu s-a construit în România o legislaţie coerentă, iar guvernul este obligat să se adapteze permanent la actele normative reduse din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă. Legislaţia trebuie croită coerent, pentru ca să permită intervenţia rapidă a statului, indiferent de culoarea politică a Guvernului, în astfel de situaţii de urgenţă sau pentru combaterea unor epidemii".

În baza noului act normativ adoptat, a avut loc, aseară, prima şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă prezidat de premierul Ludovic Orban.

Anterior primei întruniri a CNSU în noua formulă, guvernul a adoptat

prelungirea şomajului tehnic până la 1 iunie, cu posibilitatea menţinerii acestei măsuri în domeniile care vor fi restricţionate în continuare. În privinţa angajaţilor cu contracte individuale, profesii liberale, PFA şi alte categorii. Guvernul pregăteşte acordarea unui sprijin financiar, după 1 iunie, ce ar include susţinerea, de la bugetul de stat, unei părţi din salariu.

Pe perioada stării de alertă, guvernul a stabilit obligativitatea companiilor şi instituţiilor cu mai mult de 50 de angajaţi de instituire a unor programe individualizate de lucru, pentru evitarea aglomerărilor. În domeniul sănătăţii, vor fi alocate sume suplimentare pentru decontarea prioritară a concediilor medicale pentru persoanele infectate sau carantinate. De asemenea, consultaţiile medicale la medicii de familie şi în ambulatoriu vor putea fi în continuare acordate la distanţă şi se va putea face decontarea lor fără cardul de sănătate.

Asociaţiile şi fundaţiile care achiziţionează echipamente, medicamente, materiale de protecţie vor fi scutite până la 1 septembrie de plata TVA, dacă aceste bunuri sunt folosite pentru combaterea Covid-19.

În domeniul cultural, Executivul a decis posibilitatea transformarii biletelor în vouchere pentru alte spectacole, vouchere ce ar putea fi folosite în următorul an, perioadă după care, în caz de nefolosire, cumpărătorii vor putea obţine contrvaloarea lor.

În domeniul economic, Guvernul a prelungit, până la 15 iunie, termenul de eliberare a Certificatelor pentru Situaţii de Urgenţă acordate firmelor, luând în calcul şi situaţia cu care s-au confruntat agenţii economici în luna mai. Tot până la 15 iunie se vor piutea face solicitări privind amânarea plăţii ratelor la creditele bancare.

Din cauza actualei situaţii, Executivul a mai decis că operatorii nu pot deconecta uitilizatorii, pe perioada stării de alertă, de la reţelele de servicii şi utilităţi publice.

• Starea teraselor, incertă

Atât. Acestea au fost reglementările Guvernului, la finalul stării de urgenţă, privind starea de alertă în care, conform preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă ne aflăm începând de astăzi. Restul măsurilor ar urma să fie detaliate de CNSU prin deciziile din aceste zile sau de luni, 18 mai 2020, dată la care legea privind starea de alertă intră în vigoare şi Guvernul sau CNSU o pot instaura, conform opiniei exprimată de majoritatea parlamentară constituită în jurul PSD şi de reprezentanţii UDMR, PMP şi USR. Dar şi atunci, Parlamentul are la dispoziţie cinci zile pentru a aproba decizia CNSU şi, implicit, a Guvernului şi chiar de a o modifica cu privire la restricţionarea unor drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor.

Conform actului normativ aprobat de Parlament, pentru diminuarea impactului tipului de risc în timpul stării de alertă, autorităţile centrale sau locale pot lua următoarele măsuri: restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise; restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite; interzicerea ieşirii din zonele stabilite şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice; restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite; închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat; limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici; participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.

De asemenea, pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora. Există şi excepţii cum ar fi permiterea preparării hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile închise, şi desfăşurarea activităţii la terasele unde se respectă măsurile de protecţie sanitară. Cu alte cuvinte, terasele de sine stătătoare ar putea redeschide activitatea comercială cu respectarea regulilor de protecţie şi distanţare, dar cele care sunt anexe ale restaurantelor sau unităţilor turistice de cazare nu pot deservi momentan clienţii, dacă CNSU decide acest lucru.

• Mall-urile cu suprafaţa sub 15.000 mp rămân deschise

Tot pe durata stării de alertă, autorităţile, cu acordul CNSSU, pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici. Măsura nu se aplică însă centrelor comerciale cu o suprafaţă mai mică de 15.000 metri pătraţi, cu magazine individuale din incintă de sub 500 metri pătraţi fiecare.

În centrele comerciale mari - a căror suprafaţă este egală sau mai mare de 15.000 metri pătraţi -, în stare de alertă sunt permise următoarele activităţi comerciale: vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului; activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului; activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală.

Personalul care desfăşoară toate aceste activităţi de mai sus are obligaţia de a purta în permanenţă mască de protecţie ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă. Purtarea măştilor de protecţie de către client şi respectarea normelor de distanţare la case de marcat sunt obligatorii.

De altfel, pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne se poate institui: obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă; obligativitatea organizării activităţii instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor astfel încât să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru non contact, iar pentru vizitatori triajul se realizeaza prin măsurarea temperaturii.

Pe durata stării de alertă, pentru produsele utilizate pentru rezolvarea cauzei care a determinat starea de alertă - produse şi echipamente medicale şi de protecţie - pot fi plafonate preţurile.

În privinţa transportului în comun, cu excepţia transportului aerian, toate celelalte mijloace de transport de persoane vor respecta regulile privind distanţa minimă între călători. Masca de protecţie este obligatorie pentru toţi cei care călătoresc cu aceste mijloace de transport, inclusiv în interiorul avioanelor.

O măsură preventivă a fost dispusă şi în privinţa cetăţenilor români care se întorc din străinătate. Ei nu vor mai intra obligatoriu în carantină sau izolare, dacă vor prezenta un certificat medical care să ateste că nu au Covid-19. Certificatul trebuie să fie eliberat cu cel mult 48 de ore înainte de intrarea în România şi va fi prezentat organelor de control de la frontieră. Documentul respectiv trebuie tradus în limba română.

• Starea de alertă: program individualizat de muncă, grevele - interzise

În privinţa relaţiilor de muncă, angajatorul, poate dispune, în stare de alertă, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuţiilor acestuia. Companiile şi instituţiile cu un număr mai mare de 50 de angajaţi pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul acestora, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore.

Totodată, în stare de alertă, nu pot fi declanşate sau desfăşurate conflicte colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

Printre domeniile care vor reporni activitatea se numără şi instituţiile de cultură şi sportul de performanţă. Astfel, conform legii stării de alertă, activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private se vor putea desfăşura potrivit unor regulamente ce prevăd măsuri de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii, cu aprobarea CNSU.

Pe durata stării de alertă, cantonamentele, antrenamentele şi competiţiile sportive de performanţă organizate pe teritoriul României, precum şi accesul la bazele sportive sau spaţiile în care se desfăşoară activităţi sportive se vor desfăşura în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU. În privinţa sportivilor amatori, autorităţile locale au obligaţia să asigure accesul cetăţenilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive în aer liber cu acordul CNSSU în parcurile localităţilor şi pe terenurile de sport ale instituţiilor aflate în administrare.

• Enoriaşii pot participa, în anumite condiţii, la slujbele religioase

De asemenea, în stare de alertă, activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară stabilite, la propunerea CNSSU şi cu avizul secretarului de stat pentru culte, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne. Regulile vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcaşele de cult, distanţa minimă de siguranţă şi obligativitatea respectării măsurilor de protecţie.

În privinţa sancţiunilor ce vor fi aplicate pentru nerespectarea interdicţiilor şi obligaţiilor impuse de autorităţi, amenzile contravenţionale variază de la 500 de lei la 15.000 de lei, iar cei care le primesc pot plăti jumătate din amenda aplicată în termen de 15 zile. Contravenţiile şi amenzile au fost detaliate, astfel încât să nu se repete situaţia cu amenzile pentru starea de urgenţă, care au fost declarate neconstituţionale pentru că erau prea generale, fără a fi definite şi individualizate pentru fiecare situaţie în parte.

Astfel, de exemplu, nerespectarea de către persoanele fizice, a măsurilor individuale de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, atrage o amendă cuprinsă între 500 lei şi 2500 lei. În cazul nerespectării măsurii de izolare la domiciliu, contravenientul va achita o amendă cuprinsă între 1000 lei şi 5000 lei, iar organizatorii de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spaţii deschise, ori întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise, în stare de alertă şi fără respectarea interdicţiilor, vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 3000 lei şi 15000 lei. Pentru persoanele care participă la astfel de evenimente, amenda este între 500 lei şi 2500 lei.

Au fost stabilite şi amenzi privind nerespectarea interdicţiilor de către persoanele juridice. În cazul operatorilor de transport care încalcă măsurile dispuse de autorităţi, amenda este cuprinsă între 3000 lei şi 15.000 lei. Nerespectarea de către conducătorii instituţiilor sau operatorilor economici, a condiţiilor stabilite referitoare la desfăşurarea activităţii în stare de alertă atrage o amendă contravenţională de la 1000 lei la 5000 lei. Cei care refuză să îşi suspende temporar activitate, deşi autorităţile le impun acest lucru, vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 2000 lei şi 10.000 lei.