Românii cheltuie de opt ori mai mult pe ţigări şi alcool decât pe educaţie

Românii cheltuie de opt ori mai mult pe ţigări şi alcool decât pe educaţie, arată un studiu INS.

O gospodărie din România a cheltuit în trimestrul II din 2024 de peste opt ori mai mult pe ţigări şi băuturi alcoolice decât pe educaţie sau investiţii. Acestea sunt cifrele care reies din ultimul comunicat privind veniturile şi cheltuielilor gospodăriilor publicat de către INS.

Conform comunicatului , veniturile medii lunare, în termeni nominali, ȋn trimestrul II din 2024, au fost de 8.210 lei pe o gospodărie, în creştere cu 2% faţă de trimestrul I din 2024. Comparativ cu trimestrul II al anului 2023, când veniturile medii lunare erau de 6.910 RON, este înregistrată o creştere de 18,81%. Ponderea cea mai mare, şi anume 68,8% din venituri provin din salarii brute şi alte drepturi salariale.

Cheltuielile totale medii lunare au fost, în trimestrul II din 2024, de 6.920 lei pe o gospodărie - ceea ce reprezintă 84,3% din veniturile totale. Comparativ cu trimestrul II al anului 2023, cheltuielile totale medii lunare au crescut cu 15,9%.

Cea mai mare pondere în cheltuielile totale o au cheltuielile de consum (69,8%) şi impozitele, contribuţiile şi taxele (33,4%).

O gospodărie din România cheltuie în medie 310,78 lei pe lună pentru băuturi alcoolice şi tutun, cu o pondere de 7,5% din cheltuielile totale de consum.

,,În acelaşi timp, o gospodărie alocă pentru educaţie doar 25,56 lei pe lună, adică 0,6% din cheltuielile lunare pentru consum. Conform altor comunicate de la INS, peste 11 milioane de români nu au citit nici o carte în ultimul an. În acelaşi timp, doar 30% din populaţia României a

citit minim o carte în ultimul an. Se creează un cerc vicios - nu alocăm mai mulţi bani pentru educaţie pentru că nu citim, şi nu citim pentru că nu alocăm mai mulţi bani pentru educaţie. Pentru investiţii sunt alocaţi doar 38,80 lei pe lună sau 0,6% din veniturile medii lunare. Acest lucru ţine tot de lipsa educaţiei. O persoană care alocă bani pentru dezvoltarea personală va evolua şi din punct de vedere financiar, iar odată cu asta se va gândi şi la viitor, un viitor care poate fi planificat inclusiv cu instrumente de investiţii", spune Ion Soltinschi, consultant mrfinance.ro.

Pentru comparaţie, în România sunt doar 200.000 de investitori la BVB, puţin peste 1% din populaţie, în condiţiile în care în America peste 62% din populaţia adultă investeşte pe piaţa de capital.

Nivelul scăzut de educaţie financiară, lipsa de informare şi înţelegere poate determina reticenţa în a aloca resurse financiare pentru investiţii.

De asemenea, pentru mulţi români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuinţa sau educaţia, primează înaintea investiţiilor pe termen lung. Situaţia economică dificilă sau

nivelul scăzut al veniturilor pot face dificilă economisirea şi investiţiile.

Pe lânga aceste motive, apare şi lipsa încrederii în sistemul financiar. Istoria economică a

României, inclusiv crizele financiare şi instabilitatea politică din trecut, sunt printre factorii care au erodat încrederea românilor în sistemul financiar şi în investiţii. Neîncrederea în instituţii financiare poate conduce la evitarea investiţiilor şi preferinţa pentru opţiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar şi depozite bancare.

Totodatâ, investiţiile implică întotdeauna un anumit nivel de risc, astfel că, unii români pot fi reticenţi în a-şi asuma riscuri şi pot evita investiţiile din teama de a pierde economiile lor. Lipsa de înţelegere a diversificării portofoliului şi a gestionării riscului poate accentua această teamă.

,,Pe piaţa financiară există diverse soluţii de investiţii: individual la bursă, în fonduri de investiţii, asigurări cu componentă investiţională etc. Ca să înţelegem beneficiile pe care le putem avea investind constant, chiar şi o sumă mică de bani, propun să facem un calcul. Să spunem că timp de 20 de ani, investim 300 lei pe lună (măcar echivalentul cheltuielilor pe alcool şi tutun) într-un instrument financiar care generează un randament mediu de 8% pe an, pentru un obiectiv de viitor, cum ar fi educaţia copilului sau retragerea din activitate", completează expertul.