Rubla a pierdut 20% într-o singură zi

Actualizare 20:43 Tradeville: "Deprecierea rublei nu va avea efecte semnificative asupra României"

Criza valutară din Rusia va fi dificil de reglat, întrucât cauzele acesteia sunt mai degrabă externe, însă efectele negative ale deprecierii rublei asupra ţării noastre ar trebui să fie nesemnificative, susţine Mihai Nichişoiu, Global Macro Strategist la Tradeville.

Cel puţin deocamdată, nu avem o criză în regiune sau a pieţelor emergente în general, iar filierele propagării vreunei crize a rublei către sistemul financiar şi economic al României nu sunt solide, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.

Nici variabilele cu care este corelată deprecierea monedei ruseşti - declinul cotaţiilor petrolului şi aprecierea dolarului american - nu se conturează ca elemente destabilizatoare ale economiei româneşti. În ceea ce priveşte declinul abrupt al cotaţiilor petrolului, preţurile combustibililor locali sunt, de regulă, relativ inelastice, mai ales atunci când cotaţiile internaţionale scad. Aprecierea dolarului american nu are efecte, în condiţiile în care România nu este o economie emergenta cu deficite impresionante ale contului curent şi, mai mult, nu a experimentat în ultimii ani vreo euforie a unor intrări masive de capital străin care să rişte o decontare violenta într-un mediu al unui dolar american tot mai puternic, punctează analistul.

Pentru rublă, pe termen mai lung, perspectivele rămân sumbre. Deprecierea acesteia ar putea să ia o pauză dacă petrolul se stabilizează, iar dolarul american se corectează negativ. Însă, atât declinul cotaţiilor petrolului, cât şi aprecierea dolarului american reprezintă fenomene structurale, cu un trend dificil de inversat. Deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni, când, deşi banca centrală a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în fata dolarului american. Foarte probabil, banca centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majoră dobânzile din nou, dar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global-macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular, se mai arată în documentul citat.

Reprezentantul Tradeville mai susţine că determinanţii interni ai deprecierii sunt nesemnificativi. Motivaţia investitorilor de a retrage capitaluri din Rusia pe filiere pur geopolitice e probabil să se fi diminuat puternic în ultimele câteva luni.

"Influenţa administraţiei politice de la Kremlin în activitatea economică nu s-a simţit aproape deloc în acest an. De asemenea, banca centrală a Rusiei, sub conducerea Elvirei Nabiullina, a luat decizii coerente şi prudente. În schimb, rubla este lovită de factori externi puternici. Cotaţiile petrolului, cu care rubla este corelată direct şi puternic, au pierdut aproape jumătate din valoare în ultimele luni. În SUA, Rezervă Federală se apropie de prima creştere a dobânzii cheie după 2006, iar această perspectivă antrenează o apreciere puternică şi generalizată a dolarului american - o premisă, din nou, negativă pentru valutele emergente, inclusiv pentru rublă", conchide Mihai Nichişoiu.

---

Actualizare 15:03 Rusia: Cei mai bogaţi 20 de oameni au pierdut 10 miliarde de dolari în 2 zile, din cauza rublei

Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia au pierdut, luni şi marţi, 10 miliarde de dolari, după ce Banca Centrală de la Moscova a crescut dobânda-cheie, ca să oprească declinul rublei, scrie Bloomberg.

De la începutul anului, aceştia au rămas fără 62 de miliarde de dolari.

Astfel, Leonid Mihelson a pierdut cea mai mare (8,7 miliarde dolari) de la începutul anului până acum. Cu o avere estimată la 9,2 miliarde dolari, Mihelson este directorul general executiv al Novatek, al doilea mare producător de gaz natural din Rusia (după Gazprom) şi primul dintre companiile de profil cu capital majoritar privat.

Al doilea loc este ocupat de Ghennadi Timcenko, care deţine 23,5% dintre acţiuni la Novatek. Averea acestuia s-a diminuat cu 7,8 miliarde dolari de la începutul anului. Pe locul al treilea, se plasează Vladimir Lisin, preşedinte şi acţionar majoritar al producătorului de oţel Novolipeţk Steel (aflat în top 4 companii de profil). Lisin a pierdut 7,5 miliarde dolari după ce acţiunile companiei au scăzut cu 42%.

Totodată, averea celui mai bogat om din Rusia, Alişer Usmanov, a fost afectată de declinul cu 58% al acţiunilor MegaFon (fostul North-West GSM), al doilea mare operator de telefonie mobilă din Rusia şi al patrulea din domeniul telecomunicaţiilor ruseşti, la care Usmanov deţine un pachet de 20%. Usmanov a pierdut 6,8 miliarde dolari în acest an.

Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia deţin în total o avere de 174 miliarde dolari.

---

Actualizare 12:48 Vlad Muscalu, analist şef economic ING: "Pieţele leului, lovite de tensiunile ruseşti, par să îşi revină acum"

Cadrul de astăzi, cu preţul petrolului aproape de minime istorice, dar cu o rublă care îşi revine după comentariile privind intervenţiile valutare, sugerează că leul ar putea continua să se întărească uşor, arată analistul şef economic ING Vlad Muscalu într-un comunicat remis azi redacţiei.

"Cum ING se aşteaptă ca Fed să păstreze fragmentul < o perioada considerabilă de timp > ce se referă la menţinerea dobânzilor scăzute, leul ar putea avea o şedinţă şi mai bună mâine", arată sursa citată.

Leul a terminat şedinţa de ieri aproape de închiderea precedentă de 4,4840/euro.

"Valutele regionale s-au depreciat vizibil alături de multe active relativ riscante, astfel că şedinţa calmă a leului ar putea sugera intervenţia băncii centrale. Cu toate acestea, nu am văzut aglomerarea volumelor de tranzacţionare pe care, de regulă, o remarcăm la inteventiile valutare din trecut", mai notează Muscalu.

Potrivit acestuia, ratele de dobânda pe termen foarte scurt au scăzut cu 35 puncte de bază, la 0,15%, "mişcare împotriva tendinţei recente şi în linie cu aşteptările noastre (chiar dacă s-a produs puţin mai repede)". Segmentul 1M-3M s-a aflat în continuare sub presiune ieri, cu dobânzile urcând la 1,65%-2,10%. Segmentul pare să fi atins însă vârful, iar scăderea dobânzilor pe termen foarte scurt l-a împins astăzi la 1,30%-1,90%, conform analizei ING.

"Piaţa de obligaţiuni a avut o şedinţă grea ieri, un posibil efect al contaminării în urma mişcărilor din pieţele ruseşti, deşi nu există vreo legătură economică sau financiară directă. Randamentele au crescut cu mai mult de 25 de puncte de bază la mijlocul curbei. La obligaţiunile la 10 ani a urcat cu 21 puncte de bază, la 3,76%, dar s-a retras acum la 3,70%. Această corecţie parţială rapidă arată un cadru favorabil, care sugerează că mişcările agresive de ieri au fost mai degrabă alimentate de panică decât de o reevaluare a pieţei româneşti de titluri de stat", potrivit comunicatului ING.

-------------

Actualizare 11:34 Rubla îşi revine uşor

Rubla rusească părea că îşi mai revine la începutul şedinţei de tranzacţionare bancară din această dimineaţă după ce a scăzut foarte mult în ultima perioadă, fiind ajutată de anunţul ministrului de finanţe rus că va interveni pentru a sprijini cursul, transmite site-ul ABC News.

Ministrul adjunct de Finanţe rus a fost citat de către agenţia de presă Interfax spunând că va vinde valută din conturile trezoreriei naţionale "pe cât de mult posibil".

• Directorul general al UniCredit SpA exclude o depreciere a activelor la subsidiara din Rusia

Directorul general al UniCredit SpA, Federico Ghizzoni, a exclus, azi, deprecierea activelor la subsidiara din Rusia, care, în ultimele luni, a redus creditarea pentru a evita o deteriorare a calităţii creditelor, transmite Bloomberg.

"Deprecierea rublei nu are impact asupra subsidiarei noastre din Rusia, deoarece activele ei sunt pe jumătate denominate în ruble, iar restul - majoritar în dolari", a afirmat Ghizzoni, la o conferinţă de presă desfăşurată la Milano. Potrivit unui raport elaborat de Citigroup, Societe Generale are cea mai mare expunere pe Rusia, respectiv 25 de miliarde de euro, iar Raiffeisen 15 miliarde de euro pe Rusia şi 4,9 miliarde de euro pe Ucraina. Urmează UniCredit, cu o expunere de 18 miliarde de euro pe Rusia.

În trimestrul trei din 2014, subsidiara din Rusia a UniCredit a înregistrat un profit de 117 milioane de euro, în creştere cu 2,6% faţă de perioada similară din 2013.

În ultimele luni, subsidiara din Rusia a redus creditarea pentru clienţii ruşi, pentru a evita o deteriorare a calităţii creditelor. De asemenea, la începutul anului, UniCredit s-a asigurat împotriva riscurilor în Rusia, a adăugat Ghizzoni.

• Apple a stopat vânzările online în Rusia, pe fondul deprecierii rublei

Apple Inc a anunţat, tot astăzi, că nu-şi mai poate vinde online produsele în Rusia, deoarece valoarea rublei este prea volatilă pentru ca firma să poată stabili preţuri, transmite BBC.

La o zi după ce rubla s-a depreciat cu peste 20%, Apple a oprit vânzarea de iPhone-uri, iPad-uri şi a altor dispozitive în Rusia. Luna trecută, Apple a majorat cu 25% preţurile pentru iPhone-urile vândute în Rusia, tot din cauza deprecierii rublei. Preţul pentru un iPhone 6, cu o capacitate de stocare de 16 GB, a fost majorat la 39.990 ruble (847 dolari), de la 31.990 ruble.

Până în noiembrie, Apple s-a abţinut să majoreze preţurile, chiar dacă din septembrie dolarul s-a apreciat cu 25% faţă de moneda rusă. Ca rezultat, preţul din Rusia pentru un iPhone era cel mai scăzut din Europa, de aproximativ 700 dolari, turiştii din alte state preferând să vină la Moscova să cumpere noile iPhone-uri.

• Subsidiara OTP din Rusia nu este afectată direct de căderea rublei

Subsidiara OTP din Rusia nu este direct afectată de deprecierea masivă a rublei deoarece împrumuturile denominate în valută reprezintă un procent redus din totalul portofoliului de credite, a anunţat, ieri, OTP Bank, transmite Reuters.

Cel mai mare grup bancar din Ungaria şi-a exprimat speranţa că situaţia economică din Rusia se va stabiliza anul viitor şi a dat asigurări că o rublă mai slabă va însemna pierderi mai reduse calculate în forinţi.

Deprecierea rublei nu afectează direct subsidiara OTP din Rusia deoarece cota împrumuturilor denominate în valută din totalul portofoliului de credite este neglijabilă, a anunţat OTP.

--------------

Moneda Rusiei, rubla, a continuat să se deprecieze puternic ieri, faţă de moneda americană, ajungând la peste 80 de unităţi pentru un dolar, în ciuda majorării dobânzii cheie de către banca centrală cu 6,5 puncte procentuale. Investitorii anticipează că guvernul de la Moscova va începe să controleze fluxurile de capital pentru domolirea scăderii rublei.

Moneda Rusiei a scăzut cu aproape 20% pe parcursul zilei de ieri, la 80,1 unităţi/dolar, acesta fiind cel mai mare declin din 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriilor în moneda locală. La ora locală 17:12, rubla se mai redresase, având un curs de 72,99 unităţi/dolar. De la începutul anului, moneda Rusiei a scăzut cu 54% faţă de dolar.

Tot ieri, rubla a înregistrat o depreciere de peste 20% faţă de moneda unică europeană, atingând 100 de ruble/euro.

În acelaşi timp, randamentele obligaţiunilor de stat cu scadenţa la zece ani au urcat cu 3,17 puncte procentuale, la recordul de 16,4%.

Şeful Comisiei pentru buget şi impozite din Duma (camera inferioară a Parlamentului rus), Andrei Makarov, a făcut apel ieri la populaţie să nu intre în panică, în contextul crizei monedei naţionale.

Acesta le-a recomandat cetăţenilor ruşi să nu-şi schimbe în dolari economiile pe care le au în ruble.

Makarov a afirmat: "Oamenii se grăbesc să cumpere valută şi, în final, ei vor pierde. Niciodată, pe timp de criză, nu trebuie să treci de la o valută la alta. Nici agenţii de bursă nu fac aşa ceva. Să alergi la casele de schimb pentru schimbarea rublelor în dolari înseamnă pierderea economiilor. Acum, cel mai important lucru este să nu se creeze panică în ţară".

Menţionăm că Rusia Dreaptă, al treilea mare partid din Parlamentul de la Moscova, a propus recent adoptarea unui proiect de lege prin care companiile sunt obligate să transforme în ruble până la 50% din veniturile obţinute în valută, ceea ce ar mai ţine sub control dinamica monedei naţionale.