Numărătoarea voturilor pentru aleşii locali a dat peste cap multe pronosticuri şi a adus cîteva surprize majore. La intervale de numai cîteva ore, pe măsură ce erau centralizate tot mai multe voturi, situaţia era în continuă schimbare. La Bacău spre exemplu - fieful lui Dumitru Sechelariu, acesta nu a reuşit să obţină decît poziţia a doua, situîndu-se după candidatul PUR.
Pe de altă parte, numărătoarea voturilor a dat peste cap rezultatele sondajelor realizate la ieşirea de la urne. La Iaşi, pesedistul Gheorghe Nichita nu a cîştigat din primul tur - cu 52%, aşa cum arătase sondajul INSOMAR, ci a adunat doar 47% din voturi, urmînd să se lupte în turul al doilea cu Dan Cârlan, de la PD.
Ruleta numărătorii voturilor a dat peste cap şi planurile Alianţei PNL-PD la Bucureşti, unde candidaţii la sectoare au obţinut scoruri sub 50%, avînd un avans mult mai restrîns faţă de primarii PSD. Nici independentul Marian Vanghelie nu a cîştigat din primul tur, deşi era creditat cu 59% din sufragii, ceea ce poate reprezenta un avantaj pentru Alianţă, care ar putea răsturna situaţia în turul al doilea, cu sprijinul primarului Traian Băsescu.
În ceea ce priveşte alegerile pe ţară, PSD şi-a adjudecat primul loc, cu 36% dintre consilierii locali, se arată în estimările Biroului Electoral Central, după numărătoarea paţială a voturilor. PNL şi PD ocupă locul al doilea, reuşind să obţină 15,6%, respectiv 12,8% din consiliile locale. Astfel, democraţii şi liberalii au obţinut, împreună, un scor apropiat de 30%. De remarcat scăderea înregistrată de PNL, care era creditat cu 20% în sondaje, şi creşterea PD, care a reuşit să crească cu 2-3% faţă de evaluările sociologice.
A patra forţă politică a rămas PRM, care a reuşit să obţină în jur de 8% din locurile la consiliile locale. Partidul Umanist a obţinut scoruri foarte bune în unele judeţe din ţară, cum ar fi Bacăul, însă în altele nu a reuşit să atingă nici pragul electoral.
Ordinea se păstrează aceeaşi la primării, unde, potrivit primelor calcule, PSD a obţinut 41,1%, urmat de PNL - 15,5%, PD - 12,6% şi PRM -7%. În ceea ce priveşte consiliile judeţene, cele care fac distribuţia fondurilor către localităţi, PSD are scoruri mai slabe, obţinînd doar 32,7%.
Partidul de guvernămînt este urmat de PNL - 15,8%, PD - cu 13%, UDMR - cu 13% şi PRM - cu 7%. Celelalte partide nu au reuşit să atingă pragul electoral.
După bătălia pentru sectoarele Bucureştiului, punctul de atracţie în turul al doilea îl va reprezenta Clujul. Capitala Ardealului l-a detronat pe primarul PRM, Gheorghe Funar, care s-a clasat al treilea, după candidatul PSD Ioan Rus (40%) şi cel al Alianţei PNL-PD, Emil Boc (35%). Funar a reuşit să strîngă doar 20% din sufragii, după ce a fost primar timp de 12 ani - semn că populaţia Clujului a depăşit problema etnică ce l-a ţinut pe peremist în fruntea urbei. Mai mult, faptul că PSD a reuşit să atragă voturile populaţiei maghiare, iar Alianţa PNL-PD a propus un singur candidat, a redus puternic şansele lui Funar. Dacă la Bucureşti bătălia a fost cîştigată de Alianţă, PSD va încerca să cucerească oraşul Cluj, pe care nu l-a avut niciodată "în portofoliu".
În ceea ce priveşte repartiţia pe zone, PSD a reuşit să cîştige cîteva oraşe din Moldova (Vaslui, Rădăuţi) şi Constanţa. La Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ şi Arad, lupta finală se va da în turul al doilea. Aliaţii au reuşit să îşi adjudece şi alte oraşe din Transilvania, precum Deva, Alba Iulia sau Baia Mare.
Timişoara a fost adjudecată, din nou, de ţărănistul Gheorghe Ciuhandu, semn că partidul din care provine candidatul nu contează întotdeauna.