Rusia are undă verde să intre în Crimeea

• Update 17:45 Iaţeniuk cere Rusiei să îşi retragă trupele

Arseni Iaţeniuk, prim-ministrul interimar din Ucraina, cere Rusiei să îşi retragă trupele, considerând aceste acţiuni drept o "declaraţie de război" şi avertizând că există riscul unui dezastru, informează CNN.

În cursul acestei zile, mai multe trupe ruseşti au ocupat trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, numărul total de militari masaţi de Rusia în peninsulă atingând 15 mii. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare.

---

• Update 15:45 Ucraina ar putea primi bani de la FMI abia în aprilie

Ministrul ucrainean de Finanţe, Oleksandr Şlapak, a declarat, ieri, citat de Reuters, că este puţin probabil ca ţara să primească ajutor financiar de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) înainte de luna aprilie.

Ucraina, care are de rambursat în acest an datorii de 6 miliarde de dolari, a cerut, zilele trecute, asistenţă financiară de la FMI. O echipă de experţi ai fondului este aşteptată la Kiev săptămâna viitoare.

"În cel mai optimist scenariu, vom putea primi bani de la FMI abia în aprilie", a spus Oleksandr Şlapak la sfârşitul unei reuniuni a Guvernului. Oficialul a adăugat că Ucraina are de gând să primească de la FMI fonduri de 15 miliarde de dolari pe o perioadă de doi ani şi jumătate.

Vineri, directorul general al FMI, Christine Lagarde, afirma că nu există motive de panică în legătură cu decizia Ucrainei de a cere ajutorul comunităţii internaţionale. Cu toate acestea, Lagarde a făcut apel la autorităţile de la Kiev să se abţină de la estimări cu privire la valoarea programelor de ajutor necesare.

Ucraina are un acord stand-by de 15 miliarde de dolari cu FMI, care, însă, a fost îngheţat în 2011, din cauza refuzului Kievului de a pune capăt subvenţiilor şi a majora preţurile la gaze şi încălzire pentru consumatorii casnici. Cu ocazia ultimei sale vizite la Kiev (la finele anului trecut), o misiune a FMI a cerut din nou Ucrainei să majoreze preţurile la energie şi să introducă un curs de schimb flexibil pentru grivnă, moneda naţională.

---

• Update 14:20 Peste 100 de răniţi în Harkov

Peste o sută de oameni au fost răniţi în urma confruntărilor dintre susţinătorii şi opozanţii noii puteri din Ucraina, în oraşul estic Harkov, după ce protestarii pro-ruşi din Harkov au folosit arme de foc, cei mai mulţi dintre ei fiind aduşi cu autocarele din Rusia, cifrele fiind confirmate de primarul oraşului, citat de presa moldovenească.

Violenţele au început ieri în timpul unei manifestaţii pro-ruse ce a degenerat în atacarea sediului administraţiei regionale. Aproximativ trei sute de persoane au atacat sediul administraţiei regionale, unde se aflau activişti Euromaidan.

Guvernul de la Kiev a reluat, astăzi, pregătirile pentru a semna Acordurile de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană, la care renunţase fostul Cabinet condus de Mikola Azarov.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a ameninţat Kremlinul cu sancţiuni dacă nu îşi retrage forţele în cazărmile din Crimeea. Într-o şedinţă ONU, Wasingtonul a cerut trimiterea de urgenţă a unor observatori. Liderii europeni au avertizat că UE nu va tolera nicio intervenţie militară în Ucraina.

---

• Update 14:00 Antonescu cere convocarea Parlamentului în legătură cu Ucraina

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, va solicita, mâine, convocarea Birourilor Permanente, pentru ca, marţi, Parlamentul, reunit în şedinţă comună, să adopte o declaraţie privind situaţia din Ucraina, conform unui comunicat publicat azi pe site-ul PNL.

"Evenimentele care au loc în Estul Ucrainei, în special în Crimeea, sunt deosebit de grave şi pot afecta stabilitatea în zona Mării Negre. Este necesar ca Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, celelalte ţări ale NATO, ONU să-şi exprime ferm suportul pentru statul ucrainean, care are dreptul de a decide singur, fără a fi supus unor presiuni militare, politice sau economice, asupra oportunităţii aderării la spaţiul valorilor democratice europene şi euro-atlantice", se arată în document.

Antonescu este de părere că ţara noastră a avut de suferit de pe urma politicii sferelor de influenţă: "România este o ţară care a avut de suferit de pe urma politicii sferelor de influenţă şi tocmai de aceea cred că trebuie să ne manifestăm fără ezitare solidaritatea cu Ucraina, condamnând orice acţiune de forţă care poate fi interpretată ca o agresiune la adresa unui stat independent. Şi tocmai de aceea cred că trebuie să ne manifestăm fără ezitare solidaritatea cu Ucraina, condamnând orice acţiune de forţă care poate fi interpretată ca o agresiune la adresa unui stat independent".

Domnia sa va solicita, luni, convocarea Birourilor Permanente, pentru ca, marţi, Parlamentul, reunit în şedinţă comună, să adopte o declaraţie despre situaţia din Ucraina.

"În calitatea pe care o am de preşedinte al Senatului, voi solicita, luni, convocarea Birourilor Permanente, pentru ca marţi, Parlamentul, reunit în şedinţă comună, să adopte o declaraţie privind situaţia din Ucraina pentru a ne manifesta astfel preocuparea faţă de evenimentele grave care au loc în apropierea noastră. Ca ţară vecină cu Ucraina, ca ţară situată la frontiera răsăriteană a UE şi NATO, România trebuie să aibă un profil mult mai pronunţat în aceste zile, să fie mult mai activă în plan diplomatic şi sper ca acest lucru să se observe la următoarele reuniuni internaţionale în care se analizează situaţia din Ucraina", se mai arată în comunicat.

---

• Update 13:50 MAE de la Chişinău le recomandă moldovenilor să evite Crimeea

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău îi îndeamnă pe cetăţenii Republicii Moldova, care se află în Ucraina sau traversează teritoriul ei, să evite regiunile afectate de proteste în masă, îndeosebi Crimeea.

Instituţia recomandă consultarea periodică a paginii web www.mfa.gov.md .

De asemenea, preşedintele Nicolae Timofti transmite că Republica Moldova "îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluţii din Ucraina, în special privind situaţia în jurul peninsulei Crimeea, şi acţiunile cu caracter militar întreprinse de autorităţile Federaţiei Ruse", conform unui comunicat publicat astăzi de Administraţia Prezidenţială de la Chişinău.

"Republica Moldova subliniază importanţa respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi neadmiterii violării principiilor dreptului internaţional. În vederea prevenirii acţiunilor ce pot conduce la destabilizarea în continuare a situaţiei în regiune, Republica Moldova cheamă să fie utilizate de urgenţă toate mecanismele internaţionale pentru soluţionarea crizei exclusiv pe căi diplomatice", se mai arată în document.

---

• Update 13:40 Ambasadorii SUA, Canadei şi Marii Britanii au părăsit Moscova

Ambasadorii Statelor Unite ale Americii, Canadei şi Marii Britanii au părăsit Moscova, informează presa din Republica Moldova, citând contul de Twitter al fostului premier rus Mihail Kasianov.

Mai mult, Ucraina îşi închide spaţiul aerian pentru toate aparatele de zbor "necivile", a anunţat preşedintele interimar Oleksandr Turcinov.

La şedinţa de astăzi, cu uşile închise, Rada Supremă a adoptat o declaraţie adresată statelor-garante ale Ucrainei. Conform Tratatului de la Budapesta din 1994, Ucraina a renunţat la armele nucleare, dar a obţinut garanţii de securitate de la SUA, Marea Britanie şi Rusia.

Documentul a fost semnat de Bill Clinton, John Major (premierul de atunci al Marii Britanii), Boris Elţîn şi Leonid Kucima (liderul de la Kiev din acel moment), ca parte a procesului de denuclearizare a fostei republici sovietice.

Tratatul stipulează că, în cazul în care Rusia invadează Ucraina, SUA şi Marea Britanie pot interveni militar.

Sir Anthony Russell "Tony" Brenton (fost ambasador al Regatului Unit la Moscova) a declarat că războiul poate fi o opţiune dacă semnatarii Memorandumului de la Budapesta ajung la concluzia că înţelegerea semnată îi forţează să ia această decizie.

---

• Update 13:30 Ucraina cheamă la mobilizare generală

Ministerul Apărării din Ucraina a mobilizat, astăzi, rezerviştii şi a ordonat comandanţilor militari să pună în stare de alertă de luptă unităţile militare, ca reacţie la intervenţia militară rusă în peninsula Crimeea, informează presa din Republica Moldova.

"Guvernul ucrainean protejează drepturile tuturor cetăţenilor ucraineni, indiferent de regiunea în care trăiesc, în ce limbă vorbesc şi la ce biserică se duc. Am dat ordin, având în vedere posibila agresiune, de a plasa forţele armate în stare de alertă maximă", a declarat Oleksandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei.

Turcinov a ordonat sporirea protecţiei centralelor nucleare, a aeroporturilor şi a infrastructurii strategice. Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare a elaborat un plan de acţiune în caz de agresiune militară directă, a informat şeful interimar al statului, făcând apel către toţi cetăţenii din Ucraina să rămână calmi.

"Astăzi, indiferent de cine şi din ce partid face parte, suntem toţi ucraineni, trebuie să ne unim în jurul valorii de ţara noastră", a mai spus Turcinov.

---

• Update 12:25 SUA boicotează pregătirea summitului G8 de la Soci

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a anunţat, ieri seară, printr-un comunicat de presă, că a vorbit la telefon cu liderul Rusiei, Vladimir Putin, şi că autorităţile americane nu vor participa la întâlnirile pregătitoare pentru summitul G8 din staţiunea rusească Soci, în semn de protest faţă de intenţia Rusiei de a interveni militar în Crimeea, scrie presa internaţională.

Obama a avertizat Moscova că o continuare a violării dreptului internaţional ar genera "o şi mai mare izolare politică şi economică", transmite un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la Casa Albă. Documentul califică intervenţia Rusiei drept "o violare clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, o încălcare a dreptului internaţional".

În replică, un comunicat al Kremlinului după aceeaşi discuţie telefonică menţionează că Putin "a atras atenţia asupra acţiunilor provocatoare şi criminale ale ultranaţionaliştilor ucraineni, susţinute de autorităţile de la Kiev", adăugând că Rusia "îşi menţine dreptul de a-şi proteja interesele şi cetăţenii din Ucraina".

SUA transmit Rusiei sa îşi rezolve problemele cu Ucraina pe cale diplomatică, precizând că preşedintele Obama a cerut Administraţiei Prezidenţiale să acorde urgent Ucrainei asistenţă tehnică şi financiară, în colaborare cu partenerii internaţionali, precum Fondul Monetar Internaţional (FMI).

De cealaltă parte, Federaţia Rusă precizează că Putin i-a spus omologului american că există "o ameninţare reală la vieţile şi sănătatea cetăţenilor ruşi din Ucraina", accentuând că, "în cazul răspândirii ulterioare a violenţei spre Estul Ucrainei şi Crimeea, Rusia îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele şi populaţia vorbitoare de limbă rusă din aceste zone".

---

• Update 12:10 Băsescu, după şedinţa de aseară: "România nu este afectată direct, nu există riscuri imediate"

România nu este afectată direct de situaţia din Ucraina şi nu există riscuri imediate la adresa securităţii naţionale a ţării, a transmis, aseară, Administraţia Prezidenţială, după şedinţa preşedintelui cu structurile de securitate naţională.

Mai mult, ţara noastră nu a ridicat gradul de alertă al structurilor de securitate naţională, statul român continuând să fie activ în relaţiile cu aliaţii săi în discuţiile privind evenimentele din Ucraina.

Preşedintele Traian Băsescu a mandatat reprezentanţii statului român să prezinte poziţia de principiu a României în dezbaterile ce urmează pe această temă în structurile Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ale Uniunii Europene (UE).

De asemenea, autorităţile de la Bucureşti vor monitoriza, în continuare, "cu maximă atenţie", atât situaţia din Ucraina, cât şi evoluţiile separatiste din Republica Moldova, se mai arată în comunicat.

---

• Update 10:29 Băsescu: "România nu este ţinta unei agresiuni a Federaţiei Ruse"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în această dimineaţă, la un post de televiziune, referitor la situaţia din Crimeea, că ţara noastră nu este ţinta unei agresiuni a Federaţiei Ruse, întrucât Rusia nu îşi doreşte un conflict cu un stat membru NATO.

"Mesajul a fost foarte clar, pentru a fi prevenite agitaţii inutile", a spus Băsescu.

Domnia sa şi-a exprimat dezamăgirea de "jocul de imagine" practicat de unii lideri europeni, "care au mers în Maidan şi apoi au scandat împotriva regimului".

"Europenii trebuie să vină cu un plan concret de salvare a Ucrainei. În rest, totul este poveste", a explicat Băsescu.

Şeful statului a menţionat că, în Ucraina, Vladimir Putin îşi apără interesele strategice, adăugând că, în opinia domniei sale, tensiunea va genera "un nou conflict îngheţat în Marea Neagră, prin obţinerea unui statut extrem de favorabil al Crimeei pentru Federaţia Rusă şi cu o mărire a resurselor militare dizlocate de Rusia pe teritoriul Crimeei".

Băsescu a mai menţionat că noua putere din Ucraina "a făcut o eroare fundamentală", anulând legea care permitea folosirea limbii materne pentru minorităţi, inclusiv pentru minoritatea română.

Lui Vladimir Putin, şeful statului român i-a transmis să înceteze "orice joc" pe teritoriul Republicii Moldova şi să se limiteze la acordul deja existent între Rusia şi Ucraina.

Traian Băsescu a amintit că ţara noastră şi-a atins obiectivele legate de Republica Moldova, obţinând, în Parlamentul European, eliminarea vizelor pentru moldovenii care călătoresc în Uniunea Europeană. Domnia sa a mai spus că relaţiile României cu Ucraina s-au răcit după câştigarea, de către ţara noastră, la Haga, a procesului privind Insula Şerpilor.

"Am observat răcirea Kievului faţă de România imediat după aceea şi nu am vrut să forţăm lucrurile. Am lăsat Polonia să îşi ducă politica vizavi de Ucraina. Noi ne-am limitat la a susţine fără rezerve Republica Moldova", a mai spus Băsescu, arătând că relaţia UE cu Ucraina "a fost gestionată prost".

---

Consiliul Federaţiei Ruse (camera superioară a Adunării Federale) a adoptat, ieri, în unanimitate, trimiterea de trupe în peninsula Crimeea, din Ucraina, senatorii invocând nevoia de a proteja populaţia locală vorbitoare de limba rusă, precum şi obiectivele militare din zonă, dar, până la închiderea ediţiei, preşedintele Vladimir Putin nu a adoptat nicio măsură în acest sens, transmit surse mediatice din Republica Moldova.

Cererea fusese iniţiată de preşedintele Vladimir Putin, motivând necesitatea prezenţei armatei ruse "până la normalizarea situaţiei" din Ucraina. Portalul RT.com transmite că au fost 90 de sufragii pentru, niciunul împotrivă şi nicio abţinere.

Senatorii ruşi acuză Occidentul de duble standarde şi de faptul că ar fi provocat o lovitură de stat la Kiev, sub pretextul democratizării. Membrii camerei superioare (Consiliul Federal) a Parlamentului consideră că Moscova este obligată să îşi apere "fraţii" din Ucraina de "fasciştii naţionalişti".

În replică, preşedintele SUA, Barack Obama, a declarat că "orice violare a suveranităţii sau integritărţii teritoriale a Ucrainei va crea o profundă destabilizare, ceea ce nu este în interesul Ucrainei, Rusiei sau al Europei. Ar reprezenta o profundă intervenţie în chestiuni ce ar trebui decise de către poporul ucrainean".

La ora 21 (ora României), Consiliul de Securitate al ONU avea programată o întâlnire, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

În ţara noastră, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, printr-un comunicat de presă, că "regretă profund deteriorarea situaţiei din Crimeea, importantă regiune din sudul Ucrainei".

"Păstrarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei reprezintă, din punctul de vedere al României, ca şi al comunităţii internaţionale, elemente de bază, absolut necesare pentru menţinerea stabilităţii şi securităţii regionale. În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii", se arată în comunicat.

Ministerul consideră că este necesară respectarea întocmai a regimului juridic în vigoare, acceptat de către statul-gazdă, cu privire la staţionarea trupelor străine în Crimeea.

"Evitarea unei situaţii de vid de autoritate, de natură să afecteze capacitatea de menţinere a ordinii publice, este absolut necesară în această perioadă, pentru garantarea siguranţei şi integrităţii cetăţenilor ucraineni, indiferent de etnia acestora. În acelaşi spirit de profundă preocupare, MAE consideră că prevenirea violenţelor de orice natură trebuie urmărită în mod constant de către autorităţi şi cetăţeni", se mai arată în comunicat.

Tot ieri seară, preşedintele Traian Băsescu a convocat, într-o şedinţă de lucru, structurile de securitate naţională, pentru discutarea situaţiei din Crimeea, conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

"Menţionăm că această şedinţă este una de lucru, şi nu una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT - n.r.)", se mai arată în comunicat.

Domnia sa a declarat, într-un comunicat, că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, "poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei".

Şeful statului "urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odesa".

"Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională. România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional", se mai arată în comunicat.

Băsescu solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor bilaterale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.

Preşedintele României insistă asupra faptului că "orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei".

În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, Băsescu este de părere că "aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat, şi nu motivul unei intervenţii armate externe".

Armata Ucrainei este în stare de alertă maximă în urma acţiunilor militare ale Rusiei în Crimeea. Anunţul a fost făcut, vineri, de ministrul Apărării de la Kiev, Pavlo Lebedev, care a adăugat că Moscova a trimis recent în regiune 6 mii de soldaţi.

Cele două aeroporturi din peninsulă, Sevastopol (Belbek) şi Simferopol au fost ocupate de militari fără însemne oficiale, dar care, ulterior, au arborat steagul rusesc, a anunţat, pe Facebook, ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Arsen Avakov, adăugând că flota Rusiei a blocat zona de coastă din jurul celor două aeroporturi.

Joi noaptea, aproximativ o sută de militari au luat cu asalt aeroporturile, în jurul orei 0. Angajaţii Ministerului de Interne ucrainean au încercat să îi respingă, dar răspunsul acestora a fost: "Nu avem instrucţiuni să purtăm negocieri cu voi". Nu au fost înregistrate ciocniri.

În pofida faptului că ocupanţii au fost alungaţi, autorităţile ucrainene îşi exprimă îngrijorarea că nu vor face faţă forţelor militare regulate ale Federaţiei Ruse.

Între timp, Arsen Avakov a declarat că problema nu mai ţine de competenţa ministerului pe care îl conduce, urmând a fi preluată de Consiliul Securităţii şi Apărării Naţionale din Ucraina.

Crimeea este o republică autonomă din componenţa Ucrainei, cu parlament şi constituţie proprii. De-a lungul timpului, peninsula a fost motiv de dispută între Ucraina şi Rusia.

După ce a făcut parte din Hanatul Crimeii, regiunea a fost anexată de Imperiului Ţarist în 1783. Ulterior, a fost înfiinţată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Crimeea. După al Doilea Război Mondial, peninsula a devenit o simplă regiune în componenţa Rusiei. În 1954, la un an după moartea lui Iosif Stalin, regiunea Crimeea a fost cedată de Nikita Hruşciov Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene "în semn de prietenie".

Pe teritoriul peninsulei, se află oraşul Sevastopol, separat, administrativ, de restul regiunii, şi cu statut special. Aici, este dizlocată baza principală a flotei ruse din Marea Neagră şi sunt staţionaţi zeci de mii de soldaţi ai armatei ruse. În 1997, Ucraina şi Rusia au semnat un acord potrivit căruia flota rusă va rămâne în Crimeea până în 2017. Acum doi ani, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev şi preşedintele ucrainean demis, Viktor Ianukovici, au prelungit termenul pentru 25 de ani.

În prezent, aproximativ 60% din cei 2 milioane de locuitori ai regiunii sunt de etnie rusă. Din acest motiv, aici au existat mereu tendinţe separatiste. Tătarii din Crimeea, în prezent minoritari, deportaţi în masă în timpul represiunilor staliniste, susţin demersurile protestatarilor din Euromaidan şi se opun influenţei ruseşti.