Rusia îşi schimbă strategia şi se concentrează pe cucerirea Donbasului, pentru a putea prezenta o victorie în 9 mai

• Ruşii, acuzaţi de noi crime de război

Administraţia prezidenţială ucraineană a afirmat ieri că Rusia a acceptat propunerile sale, cu excepţia chestiunilor ce ţin de Crimeea, şi că, dacă va avea loc o întâlnire între preşedinţii Zelenski şi Putin, aceasta va fi în Turcia. Pe de altă parte, din Rusia au venit mai multe semnale, unele contradictorii, iar negociatorul şef al Moscovei, Vladimir Medinski, a declarat ieri că poziţia Rusiei cu privire la Crimeea şi Donbas rămâne neschimbată şi că discuţiile de pace nu au progresat suficient pentru o întâlnire între preşedinţii celor două ţări. Discuţiile urmează să fie reluate astăzi.

Totodată, mai mulţi oficiali americani au declarat au în ultimele zile că Rusia şi-a schimbat strategia de război şi se concentrează de acum pe preluarea controlului asupra regiunii Donbas, în condiţiile în care forţele aflate pe teren s-au dovedit incapabile să menţină controlul asupra regiunilor cucerite, iar preşedintele Putin trebuie să prezinte o victorie pentru ziua de 9 mai, zi în care Rusia celebrează victoria împotriva Germaniei naziste cu o mare paradă în Piaţa Roşie din Moscova.

• Zelenski: "Ruşii vor să captureze regiunea Donbas şi sudul Ucrainei"

Trupele ruseşti vor să captureze regiunea Donbas şi sudul Ucrainei, a declarat sâmbătă noapte preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky. Preşedintele ucrainean a afirmat că trupele ucrainene au recâştigat controlul în zone din Kiev şi Cernigău. Preşedintele ucrainean a adăugat că Ucraina îşi întăreşte deja poziţiile în direcţia estică şi în Donbas.

"Suntem conştienţi că inamicul are rezerve pentru a creşte presiunea în est. Care este obiectivul trupelor ruseşti? Vor să captureze atât Donbasul, cât şi sudul Ucrainei. Care este obiectivul nostru? Să ne apărăm pe noi înşine, libertatea noastră, teritoriul nostru şi poporul nostru", a declarat Zelenski. Acesta a mai afirmat că ţara sa nu a primit încă suficiente sisteme moderne anti-rachetă din partea aliaţilor occidentali.

Zelenski l-a criticat pe premierul ungar Viktor Orban, afirmând că "a fost singurul din Europa care l-a susţinut deschis pe Putin". El a mai precizat că a vorbit franc despre Orban şi că nu a încercat să atenueze ceea ce a avut de spus. "Asta se cheamă onestitate, care domnului (Viktor) Orban îi lipseşte. Probabil a pierdut-o undeva, în timpul contactelor cu Moscova", a spus preşedintele Ucrainei.

• Rusia, acuzată din nou de crime de război. Forţele armate ruseşti au ucis civili legaţi la mâini în nord-estul Kievului

Înainte de retragerea din nord-estul regiunii Kiev, forţele armate ruseşti au executat sute de civili, unii dintre ei legaţi la mâini, potrivit imaginilor publicate de agenţiile internaţionale de presă. AFP scrie că în Bucha există o groapă comună cu 280 de cadavre ale civililor ucraineni ucişi de forţele ruseşti. Imaginile au atras noi acuzaţii de crime de război împotriva Kremlinului, care a ordonat recent retragerea trupelor de pe frontul nordic pentru cucerirea capitalei Ucrainei şi revitalizarea ofensivei în Donbas.

Coloanele de blindate ucrainene care intrau în Bucha, o localitate situată la nord-vest de capitala Kiev, au găsit străzile pline de tancuri şi vehicule militare ruseşti arse şi cadavre ale civililor, despre care localnicii au spus jurnaliştilor AFP că au fost ucişi de forţele armate ruse fără nicio provocare. Fotografiile din oraş consultate de BURSA arată bucăţi de tancuri şi vehicule blindate carbonizate şi distruse, aliniate de-a lungul unei străzi, alături de cadavre.

Reporterii Agenţiei France-Presse au afirmat că au văzut cel puţin 20 de cadavre, toate în haine civile, împrăştiate pe o singură stradă din localitate. Trei dintre aceste cadavre se aflau lângă bicicletele lor, în timp ce alţii oameni erau căzuţi lângă maşini ciuruite de gloanţe, potrivit AFP. Totodată, mai multe persoane decedate aveau mâinile legate la spate cu o bucată de pânză albă.

• Preşedintele Finlandei dă semnale că ţara sa şi Suedia vor intra în anii următori în NATO

Preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, a declarat sâmbătă că nu mai consideră oportună organizarea unui referendum pe tema aderării ţării sale la NATO, deoarece este deja clar că majoritatea populaţiei este pentru aderarea statului scandinav la alianţa nord-atlantică. Niinisto a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat postului public de radio Yle, adăugând că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat părerea finlandezilor.

Niinisto a subliniat că este important pentru Finlanda să se coordoneze cu Suedia în această chestiune şi ca cele două ţări să ajungă la aceeaşi concluzie. El a discutat deja subiectul în mai multe rânduri cu premierul suedez Magdalena Andersson. Urmează şi alte discuţii pe această temă, a spus preşedintele finlandez. Potrivit unor sondaje de opinie recente, 62% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării ţării lor la NATO.

• Erdogan îi cere lui Putin să se întâlnească cu Zelenski

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut, vineri, omologului său rus Vladimir Putin să se întâlnească personal cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a "încorona" recentele progrese în negocierile ruso-ucrainene.

Marţi, la revenirea de la discuţiile de pace de la Istanbul, negociatorul-şef rus Vladimir Medinski a spus că "Ucraina s-a arătat dispusă să îndeplinească principalele cereri asupra cărora Rusia a insistat în ultimii ani", respectiv renunţarea la intrarea în NATO, la orice intenţie de a dezvolta sau achiziţiona arme de distrugere în masă şi de a găzdui pe teritoriul său baze sau contingente militare străine.

Ucraina a propus Rusiei la negocierile din Turcia ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, respectiv statele membre permanente ale Consiliului de Securitate (Rusia, SUA, Regatul Unit, China şi Franţa), plus Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel şi Turcia. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea anexată de Rusia.

Ucraina a cerut însă Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, în timp ce Moscova insistă pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

• UE, mesaj ferm către China: "Nu vă amestecaţi în sancţiunile împotriva Rusiei"

Uniunea Europeană a transmis vineri un mesaj ferm către Beijing "să nu se amestece" în sancţiunile occidentale care vizează Rusia. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că orice susţinere pentru Moscova "va păta grav reputaţia" Chinei în Europa.

"Companiile privesc cum se poziţionează ţările (...) Niciun cetăţean european nu ar înţelege că China susţine capacitatea Rusiei de a-şi continua războiul" în Ucraina, a spus ea, alături de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul unui summit prin videoconferinţă cu preşedintele chinez Xi Jinping.

• Ţările baltice au încetat să importe gaze ruseşti

Ţările baltice au încetat să mai importe gaze naturale ruseşti care "nu au mai fost furnizate în Letonia, Estonia şi Lituania de la 1 aprilie", a declarat, ieri, şeful companiei letone de stocare Conexus Baltic Grid, potrivit agenţiei AFP, citată de Agerpres.

"Cu ani în urmă, ţara mea a luat decizii care ne permit în prezent să rupem cu uşurinţă legăturile energetice cu agresorul", a afirmat la postul leton de radio Uldis Bariss, CEO al Conexus Baltic Grid.

"Dacă noi putem face asta, o poate face şi restul Europei", a mai declarat el. Ţările baltice sunt acum deservite de rezerve de gaz stocate în subteran în Letonia.

• Scholz: "Putin este informat greşit despre războiul din Ucraina"

Cancelarul german Olaf Scholz şi-a exprimat ieri îndoiala că preşedintele rus Vladimir Putin este informat pe deplin de consilierii săi în legătură cu situaţia din Ucraina. Într-o podcast german despre politică ce a fost transmis duminică, Scholz şi-a exprimat convingerea că "preşedintele rus nu este informat corect" şi că "propriile sale servicii îi ascund multe adevăruri", de exemplu "numărul soldaţilor ruşi care au murit în război". Comentarii similare au fost făcute săptămâna trecută atât de oficiali americani cât şi de oficiali britanici. Scholz a subliniat că Rusia nu poate ieşi victorioasă, indiferent cum se va termina conflictul.

• Consilier prezidenţial ucrainean: Nu va avea loc o "afganizare" a războiului din Ucraina

Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că autorităţile nu se aşteaptă la o "afganizare" a războiului cu Rusia şi nici ca acest conflict să devină "de durată şi epuizant" pentru Moscova.

"Rusia se va retrage din toate teritoriile (ucrainene - n.r.), cu excepţia sudului şi estului", a apreciat Podoliak, într-o postare pe contul său de Twitter. El a adăugat că "duşmanul" va încerca "să se baricadeze" în aceste regiuni, să-şi reducă pierderile şi "să dicteze condiţiile". "Nu ne putem lipsi de armament greu dacă vrem să-i alungăm pe ruşi", a mai afirmat Podoliak.

• Papa spune că ia în considerare o călătorie la Kiev

Papa Francisc a declarat sâmbătă că ia în considerare o călătorie în capitala ucraineană Kiev, potrivit Reuters. Întrebat de un reporter în avionul care îl ducea de la Roma la Malta dacă ia în considerare o invitaţie făcută de autorităţile politice şi religioase ucrainene, Francisc a răspuns: "Da, (opţiunea - n.r.) este pe masă". El nu a dat alte detalii.

Suveranul Pontif a fost invitat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, primarul Kievului, Vitali Klitschko, arhiepiscopul Sviatoslav Shevchuk al Bisericii Catolice de rit bizantin din Ucraina şi ambasadorul Ucrainei la Vatican, Andri Yurash. Papa a vorbit la telefon cu Zelenski şi Şevciuk.

Papa Francisc a condamnat ferm "agresiune nejustificată" a Rusiei şi a denunţat "atrocităţile" împotriva civililor.