Rusia şi Turcia cer SUA să nu intervină în "afacerile interne" ale Iranului

• VICEPREŞEDINTELE AMERICAN MIKE PENCE:

• "Poporul american este alături de poporul care iubeşte libertatea în Iran şi în lume"

Vicepreşedintele american Mike Pence i-a îndemnat, ieri, pe tinerii iranieni implicaţi în proteste de stradă antiguvernamentale la Teheran să considere Statele Unite drept un "aliat natural" în căutarea lor a libertăţii şi democraţiei.

Într-un interviu acordat postului Vocea Americii, la Casa Albă, vicepreşedintele american a subliniat că "poporul american este alături de poporul care iubeşte libertatea în Iran şi în lume", adăugând: "Scopul meu... rugăciunea mea este ca poporul iranian - o populaţie tânără, o populaţie bine educată - să înţeleagă că Statele Unite ale Americii, poporul acestei ţări sunt aliaţii lor naturali. Vrem să-i vedem realizând un viitor liber şi democratic. Vrem să-i vedem îndepărtându-se de un regim care continuă să ameninţe lumea".

Pence a insistat asupra diferenţei între susţinerea protestatarilor iranieni de către preşedintele Donald Trump şi administraţia sa şi tăcerea Casei Albe atunci când au avut loc proteste antiguvernamentale în Iran în 2009, la începutul preşedinţiei lui Barack Obama.

El a apreciat că îndemnurile lui Trump la libertate în Iran sunt "foarte coerente cu rolul Americii de campion al libertăţii". Însă Statele Unite sunt de asemenea pregătite să acţioneze în vederea susţinerii protestatarilor.

"Pot să vă asigur că Statele Unite sunt alături de poporul iranian care vrea un viitor mai bun şi mai liber", a subliniat el, conform Digi 24.

Pence a insistat că Washingtonul este pregătit să acţioneze în numele protestatarilor, însă nu a precizat ce ar putea să facă administraţia Trump în acest sens: "Sunt extraordinar de multe lucruri pe care Statele Unite şi ţări din lume le pot face pentru poporul iranian, dacă el continuă să-şi susţină libertatea, să lupte pentru schimbare şi să respingă ideologia radicală care le-a invadat ţara şi continuă să disece lumea mai larg prin exportul terorismului".

•

• Iranienii, nemulţumiţi faţă de preţurile mari la produsele de bază

15% dintre iranieni au sărăcit în ultima decadă, iar consumul lor de pâine, lapte şi carne roşie a scăzut între 30 % şi 50 %, potrivit unei investigaţii recente, realizată de BBC Persia, citată de ştirileprotv.ro. Rata de şomaj oficială este de 12,4 %, însă în unele zone ale ţării sare de 60%, potrivit ministrului de Interne Abdolreza Rahmani-Fazli. Tânăra generaţie, care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia sub 30 de ani, este afectată cel mai rău.

Demonstraţiile din Iran au început în al doilea mare oraş al ţării Mashhad, la sfârşitul lunii decembrie 2017, când sute de oameni au ieşit în stradă ca să-şi arate nemulţumirile faţă de preţurile mari la produsele de bază. Mişcările s-au răspândit în aproximativ 50 de oraşe, inclusiv în capitala Teheran, mai scriu ştirileprotv.ro.

Ulterior, protestele s-au transformat în violenţe în mai multe locuri din ţară.

Iniţial, protestatarii erau nemulţumiţi de eşecul Guvernului preşedintelui Hassan Rouhani de a revitaliza economia în cădere a Iranului, alături de o rată mare de şomaj, inflaţie şi corupţie.

De asemenea, protestatarii au vrut să li se răspundă la întrebarea de ce ţara lor cheltuie o grămadă de bani în alte părţi decât Orientul Mijlociu, în condiţiile în care poporul suferă acasă.

Apoi, protestatarii şi-au îndreptat atenţia spre politicienii Republicii Islamice, pe care îi critică pentru greutăţile cu care se confruntă populaţia.

Parlamentul, care examinează bugetul viitorului an fiscal (martie 2018-martie 2019) a respins deja creşterile pe care Guvernul voia să le aplice - o creştere cu 50% a preţului benzinei, o măsură care, potrivit unor experţi, ar fi alimentat o inflaţie ce atinge deja 10%.

"O creştere a preţului benzinei nu este absolut deloc în interesul ţării. Există alte metode, pentru ca straturile populare să nu sufere presiuni suplimentare", a declarat preşedintele Parlamentului Ali Larijani.

Hassan Rouhani, un preşedinte moderat, care a semnat un acord cu marile puteri occidentale în 2015 pentru limitarea programului nuclear al Iranului, în schimbul ridicării sancţiunilor impuse ţării sale, a declarat că iranienii sunt "absolut liberi să critice Guvernul şi să protesteze". Dar a avertizat că forţele de securitate "nu vor arăta nicio milă pentru aceia care distrug proprietăţile publice, nu respectă ordinea publică şi provoacă agitaţie în societate".

Autorităţile au blocat accesul la reţelele sociale şi la aplicaţiile de mesagerie, precum Telegram, care este folosită de milioane de iranieni, încercând în acest fel să oprească protestele, dar şi răspândirea fotografiilor şi clipurilor pe internet.

Protestele de acum sunt cele mai mari şi mai serioase în Iran, de la realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad în funcţia de preşedinte în 2009.

Iranul s-a plâns la Consiliul de Securitate şi la secretarul general al ONU Antonio Guterres, "de ingerinţă" americană în afacerile sale interne.

"Administraţia americană şi-a sporit într-un mod grotesc intervenţiile în afacerile interne ale Iranului, sub pretextul furnizării unei susţineri faţă de manifestaţii sporadice", a declarat reprezentantul iranian la ONU Gholamali Khoshroo.