SĂPTĂMÂNĂ DECISIVĂ PENTRU LIBERALI ŞI ALIAŢII LOR Prima sesiune, prima moţiune

Senatorii şi deputaţii intră, astăzi, în prima sesiune a Parlamentului, care se va încheia la sfârşitul lunii iunie. Debutul în noua sesiune este unul furtunos prin pris-ma dezbaterilor şi votului care vor avea loc pe moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi UDMR împotriva guvernului liberal.

Moţiunea, a cărei procedură a fost declanşată de asumarea răspunderii parlamentare a Cabinetului Orban pe modificarea legislaţiei privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, va fi citită astăzi în plenul comun al celor două Camere. În prealabil, Birourile Permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor vor stabili data la care ar urma să aibă loc dezbaterea şi votul acestei moţiuni de cenzură. Conform dispoziţiilor art. 114 coroborate cu art. 113 din Constituţie, moţiunea de cenzură depusă şi în cazul asumării răspunderii guvernului se dezbate şi votează în trei zile de la citirea ei în plenul Parlamentului.

Documentul a fost semnat de 208 parlamentari din partea PSD şi UDMR, dar sunt lideri ai social-democraţilor care au refuzat să îl semneze, deoarece consideră inoportun un asemenea demers. Printre aceştia se numără şi fostul ministru de finanţe, Eugen Teodorovici, unul dintre contestatarii actualei conduceri interimare a PSD.

Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă de votul Parlamentului şi să ducă la demiterea Guvernului, este necesar ca ea să întrunească voturile pentru din partea a 233 de senatori şi deputaţi. Conform numărătorii celor din PSD, la sfârşitul săptămânii trecute acestora le lipseau cinci sau şase voturi, dar preşedintele interimar Marcel Ciolacu şi liderul deputaţilor social-democraţi Alfred Simonis sunt optimişti că, în momentul votării, vor obţine numărul de voturi necesare pentru demiterea Cabinetului Orban.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, formaţiune parlamentară ai cărei senatori şi deputaţi au semnat moţiunea de cenzură, a făcut un apel către toţi cei care cred că schimbarea, prin asumare de răspundere a Guvernului, a legii alerilor locale cu trei luni înainte de scrutin, este incorectă şi interferează ilegal cu atribuţiile constituţionale ale Legislativului.

Kelemen Hunor a spus: "Eu cred că orice om politic, orice parlamentar care nu este de acord nici cu forma, nici cu fondul problemei este obligat să voteze moţiunea de cenzură. (...) Este o obligativitate morală şi politică din partea Parlamentului să oprească Guvernul în acest demers şi să blocheze angajarea răspunderii prin demiterea Executivului. De alt-fel, Curtea Constituţională a stabilit deja, prin două decizii pe două angajări ale răspunderii făcute de guvernul Orban, că Executivul nu avea voie să apeleze la această procedură, în condiţiile în care există proiecte de lege similare aflate în stadiu avansat în procedură parlamentară. (...) Şi în cazul legislaţiei electorale, există un proiect de lege care a trecut de Senat şi este în procedură parlamentară la Camera Deputaţilor. Deci, în aceste condiţii, Guvernul nu avea voie să vină cu angajarea răspunderii tot pe modificarea legislaţiei electorale".

Preşedintele UDMR susţine că este convins în totalitate că în acest an primarii nu vor fi aleşi în urma a două tururi de scrutin.

Cu toate acestea, se pare că nu toţi parlamentarii UDMR vor respecta decizia de a vota moţiunea de cenzură. Apele s-au tulburat în ultimele zile în interiorul formaţiunii ce reprezintă minoritatea maghiară, odată cu schimbarea lui Attila Korodi din funcţia de lider al grupului de la Camera Deputaţilor. Fostul ministru al Mediului în guvernele Ungureanu şi Ponta, Korodi, a fost schimbat din funcţia de la Cameră, fiind înlocuit de Benedek Zakarias, la recenta întâlnire de la Sovata a liderilor UDMR.

Pe lângă sprijinul din partea UDMR, la finalul săptămâ-nii trecute, social-democraţii au primit şi confirmarea din partea Comisiei de la Veneţia că sesizarea lor privind modificarea legislativă asumată de guvernul Orban va fi analizată şi dezbătută de către membrii forului european care veghea-ză la respectarea principiilor democratice şi ale statului de drept.

Liberalii nu se tem de moţiunea de cenzură care va fi citită astăzi în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului şi susţin că au numărul necesar de voturi pentru ca guvernul Orban să treacă de acest prim obstacol.

Surse din cadrul PSD ne-au declarat că există parlamentari social-democraţi care nu vor vota moţiunea de cenzură, deoarece se tem că, odată căzut guvernul, se va intra în procedura alegerilor parlamentare anticipate. În acest caz, mai muţi parlamentari social-democraţi ar avea un mandat incomplet de deputat sau senator, fapt ce ar atrage pierderea pensiei speciale, în cazul în care legea de eliminarea acestor pensii adoptată săptămâna trecută în Camera Deputaţilor nu va trece de controlul Curţii Constituţionale. Mai mult, declanşarea alegerilor parlamentare anticipate este dorită de aproape toate forţele politice existente în acest în Parlament, cu excepţia PSD. De aceea, sursele citate susţin că unii social-democraţi vor lipsi la şedinţa de plen reunit în care vor avea loc dezbaterea şi votul cu privire la moţiunea de cenzură.

Chiar dacă va trece de acest prim test parlamentar, guvernul Orban nu scapă de spectrul moţiunii. Victor Ponta, preşedintele Pro România, a anunţat că, dacă Executivul va adopta proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care va da posibilitatea sistemului medical privat să acceseze fondurile acordate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, va iniţia demersurile pentru depunerea unei noi moţiuni de cenzură. Demersul lui Ponta este constituţional, deoarece moţiunea de cenzură care va fi citită astăzi şi dezbătută într-una din următoarele zile este depusă în urma angajării răspunderii Guvernului. De aceea, opoziţia mai poate depune încă o moţiune de cenzură în actuala sesiune parlamentară, atunci când va considera că este necesar acest lucru.