SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ BNR a reluat achiziţiile de titluri de stat din piaţa secundară, pe fondul problemelor de finanţare ale Guvernului

Banca Naţională a României (BNR) a efectuat, săptămâna trecută, achiziţii de titluri de stat din piaţa secundară, ceea ce pare a fi un semnal de încredere transmis investitorilor şi în special băncilor comerciale. Potrivit analiştilor din piaţă, achiziţiile BNR au fost efectuate în ziua de miercuri, 9 martie, într-o zi în care dobânda pe 10 ani a României a atins un nivel de 6,76%, cel mai ridicat din ultimii 2012 încoace.

Analiştii notează că achiziţiile vin după ce Ministerul Finanţelor nu a mai reuşit să se împrumute cu succes la licitaţiile din ultimele săptămâni, ca urmare a intensificării percepţiei de risc după declanşarea conflictului militar din Ucraina. Ultima dată BNR a intrat la cumpărare în piaţa secundară de obligaţiuni în luna martie 2021, tot pe fondul unei presiuni în creştere pe condiţiile de finanţare ale Guvernului. Achiziţiile au fost apoi întrerupte în aprilie 2021, după achiziţii cumulate de 147,4 milioane de lei în cele două luni.

În minuta din ultimele şedinţe de politică ale BNR nu se face nicio referire la achiziţii de titluri de stat, la fel ca în 2021, ceea ce arată că BNR recurge la aceste operaţiuni doar în situaţii mai extreme de deteriorare şi mai precis în episoade de vânzare agresivă în piaţa de obligaţiuni. BNR a operat pentru prima dată achiziţii de titluri de stat la vârful tensiunilor financiare provocate de pandemia de Covid-19, în data de 20 martie, după ce piaţa titlurilor de stat îngheţase şi rata de dobândă la 10 ani explodase la peste 6% cu o zi înainte.

În prima săptămână din martie 2022 Ministerul de Finanţe reuşit să împrumute din piaţa locală puţin peste 400 de milioane de lei la costuri anuale foarte ridicate, respectiv un nivel de 6,06% prin titluri scadente în octombrie 2030. În a doua săptămână din această lună, ca urmare a semnalului BNR, Ministerul Finanţelor a atras peste 1 miliard de lei prin certificate pe o lună, titluri scadente în noiembrie 2025 şi iulie 2029.

Săptămâna viitoare Ministerul de Finanţe a programat trei licitaţii cu titluri, cu scadenţe în februarie 2032 (575 milioane de lei), octombrie 2027 (230 milioane de lei) şi decembrie 2022 (230 milioane de lei).

Operaţiunile BNR au oferit practic de asemenea lichiditate sistemului bancar şi au facilitat cel mai probabil inclusiv ieşirea unor investitori nerezidenţi în condiţiile aversiunii la risc şi căutării de active sigure din ţări considerate sigure - România este ţară NATO, dar este ţară aflată aproape de conflict.

"Achiziţiile de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară efectuate de BNR în această săptămână (săptămâna trecută - n.r.) precum şi scadenţa unei obligaţiuni de 10,5 miliarde lei au ameliorat situaţia din piaţă şi au contribuit la două licitaţii reuşite ale Ministerului Finanţelor. Acesta a emis ieri (joi - n.r.) certificate de trezorerie cu scadenţa pe 27 aprilie 2022 în valoare de 332,4 milioane lei, peste nivelul planificat în prospectul de emisiune de 300 milioane lei, la un randament mediu/maxim de 4,38%/4,40%. Cererea investitorilor a fost de 456,6 milioane lei", arată analiştii BCR Cercetare într-un raport publicat vineri.

Tot în 10 martie, Ministerul Finanţelor a emis obligaţiuni cu maturitatea iulie 2029 în valoare de 485 milioane lei, mult peste suma anunţată în prospectul de emisiune care era de 200 milioane lei, la un randament mediu/maxim de 6,49%/6,53%. Pentru această emisiune, cererea investitorilor s-a situat la 814,9 milioane lei.

De menţionat că titlurile de stat în lei pe 10 ani au înregistrat cea mai slabă performanţă din regiune de la începutul anului curent, înregistrând o creştere de 140 de puncte de bază. Analiştii BCR mai arată că evoluţiile din ultima săptămână au dus la aplatizarea pantei curbei randamentelor titlurilor de stat în lei.

"Dacă în trecut randamentele pe termen lung crescuseră mai mult, acum au crescut şi randamentele mai scurte", potrivit analiştilor. Creşterea mai rapidă a randamentelor pe termen scurt evidenţiază de altfel deficitul de lichiditate de pe piaţa monetară interbancară, care probabil că s-a calmat după scadenţa de 10,5 miliarde de lei a Ministerului Finanţelor din începutul săptămânii şi ulterior intervenţia BNR, cel mai probabil motivată de menţinerea tensiunilor după plata celor peste 10 miliarde. Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari în august (circa 11 miliarde de lei) şi în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei), scadenţe care trebuiesc refinanţate.

De notat că Ministerul Finanţelor a modificat săptămâna trecută prospectul de emisiuni de titluri de stat în lei pentru luna martie. Astfel, MF a redus cu 800 de milioane de lei volumul planificat a fi atras din piaţă în urma licitaţiilor, în condiţiile cererii slabe din partea investitorilor. Astfel, Ministerul Finanţelor are în plan pentru martie împrumuturi de 3,9 miliarde de lei, faţă de 4,7 miliarde de lei în prospectul iniţial.

În luna februarie, Ministerul Finanţelor a împrumutat 3,76 miliarde de lei de pe piaţa internă, după împrumuturi de 28,87 miliarde de lei în luna ianuarie de pe piaţa internă şi cea externă. De pe piaţa externă Guvernul a împrumutat în ianuarie circa 22 miliarde de lei prin două emisiuni externe, una în dolari şi una în euro. Totodată, în ianuarie, România a accesat încă 10 miliarde de lei (1,94 miliarde de euro) din componenta de împrumuturi a PNRR. În total, în primele două luni ale anului, guvernul a împrumutat de pe piaţa internă şi externă 32,6 miliarde de lei, echivalentul a 6,6 miliarde de lei.

Per total, în 2022, guvernul are un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică şi ajung la 68,4 miliarde de lei. Anul 2021 s-a încheiat per total cu împrumuturi de 104 miliarde de lei, sub necesarul brut de finanţare de aproape 137 miliarde de lei, dar asta în condiţiile în care, în finalul lui 2020, s-a realizat o prefinanţare destul de mare şi având în vedere că deficitul la final de an a fost sub ţintă. Amintim că România a agreat cu partenerii europeni şi agenţiile de rating, sub procedura de deficit excesiv, revenirea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB la finalul lui 2024.