"Săraca" ministreasa finanţelor aplică impozitarea progresivă cu care nu e de acord

Ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, pare să nu mai fie de acord cu concluziile unui studiu privind impozitarea progresivă, pe care l-a realizat pe vremea când era cercetător în cadrul think tank-ului American Enterprise Institute (AEI).

Cercetarea, care s-a concentrat asupra efectelor pe care le are aplicarea taxării progresive, a relevat că oamenii sunt mai puţin interesaţi să devină proprii angajatori, atunci când nivelul impozitării de tip progresiv este ridicat.

Ioana Petrescu a observat atunci că o reducere puternică a impozitului progresiv stimulează antreprenoriatul şi reduce atractivitatea muncii salariate.

În schimb, atunci când nivelul taxării creşte, numărul microîntreprinderilor înregistrate oficiale se diminuează, potrivit studiului, intitulat "Income Taxation and Self- Employment: The Impact of Progressivity in Countries with Tax Evasion" (Taxarea Veniturilor şi Auto-Ocuparea Forţei de Muncă: Impactul Taxării Progresive în Ţări cu Evaziune Fiscală).

Impozitarea progresivă cu cote ridicate nu influenţează negativ doar auto-ocuparea declarată, dar şi pe cea nedeclarată, susţinea Ioana Petrescu, adăugând că, în ţările unde mita este mai comună, impactul taxării progresive este mai accentuat faţă de cele unde aceasta este mai rar întâlnită.

"Se pare că auto-ocuparea este mai puţin sensibilă în ţările cu evaziune fiscală ridicată decât în Statele Unite, iar plata frecventă de mită determină oamenii să fie mai sensibili la modificările care vizează taxele aplicate, din cauză că sunt nevoiţi să plătească mită, pe lângă taxele aferente", se arată în concluziile studiului.

Actualul ministru al Finanţelor Publice susţinea din poziţia de cercetător că, dacă autorităţile şi-au propus, drept obiectiv, încurajarea auto-ocupării fiscalizate şi a creării şi dezvoltării companiilor mici, este de preferat să existe cât mai puţine taxe progresive.

Afirmaţia de la acea vreme nu este în linie cu politica oficială actuală a Guvernului, care urmăreşte, potrivit Strategiei Fiscal-Bugetare pentru perioada 2014-2016, să introducă impozitul diferenţiat pe venitul salarial, cu deductibilităti fiscale, respectiv cote de 8%, 12% şi 16 %, care vor putea fi stabilite pe grile de venit.

Măsura nu va fi implementată din acest an, iar perioada de aplicare ar urma să fie limitată, potrivit declaraţiilor premierului Victor Ponta din luna februarie a acestui an.

"Guvernul pe care îl conduc se obligă să păstreze cota unică de 16% pentru toate persoanele juridice", afirma, atunci, domnia sa, continuând: "În cazul persoanelor fizice, am enunţat ideea pe care o vom aplica pe măsură ce avem spaţiul bugetar necesar, respectiv aceea că, pentru persoanele care, pentru o perioadă de timp limitată, au venituri reduse, să putem să scădem această cotă de la 16% la 12% şi la 8%. Exprimarea corectă ar fi cea a unei excepţii pentru persoane fizice cu venituri reduse pe o perioadă limitată de timp de la ceea ce rămâne, evident, ca fundament al programului economic al Uniunii Social Liberale, şi anume cota unică de 16%".

Între timp, însă, USL a devenit istorie, ceea ce ridică întrebarea în ce măsură menţinerea cotei unice de impozitare este un obiectiv pentru noul Executiv.

Dacă sistemul progresiv ar fi introdus sub forma anunţată, aceasta ar dăuna antreprenoriatului, potrivit cercetării realizate de Ioana Petrescu.

Este adevărat că ratele de taxare propuse sunt scăzute, dar eliminarea lor, după un timp, aşa cum a anunţat prim-ministrul, ar echivala cu o creştere a impozitelor, pentru cei cărora li s-ar aplica praguri mai mici de 16%.

Iar o creştere a impozitării ar duce, conform studiului actualului ministru de Finanţe, la o scădere a numărului de microîntreprinderi înregistrate oficial.

Deşi documentul nu menţionează în clar acest lucru, experienţa a arătat că dispariţia unor companii are consecinţe negative asupra bunăstării persoanelor care lucrează în acestea.

Rămâne de văzut cum interpretează Ioana Petrescu concluziile studiului.

Istoria recentă ne-a furnizat cazuri în care persoane intrate în aparatul guvernamental au promovat idei contrare celor prezentate în lucrări ştiinţifice pe care care le realizaseră anterior, susţinând că, de fapt, sunt consecvenţi, iar ceea ce au spus în trecut este acelaşi lucru cu ce spun acum, deşi pare exact contrariul.

În urmă cu patru, premierul de atunci, Emil Boc, şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, au intrat într-o dispută pe tema unicameralismului parlamentar, pe care primul îl promova.

Liderul liberal a declarat că Emil Boc era favorabil unui regim bicameral, pe care îl prezenta drept superior celui unicameral, ceea ce l-a determinat pe primul-ministru să îi răspundă că este greşit informat, domnia sa susţinând, în concluziile lucrării, unicameralismul.

O altă variantă posibilă este ca Ioana Petrescu să fie împotriva taxării progresive, ca economist, dar în favoarea sa, ca ministru de Finanţe, pe modelul premierului Victor Ponta, care a declarat că susţine cererea de graţiere a lui Gică Popescu, din postura de "simplu cetăţean", însă ca şef al Executivului nu poate să se pronunţe.