Saxo Bank:"Impactul unui Grexit asupra restului zonei euro ar fi minimal"

Reporter: Care sunt principalele evenimente mondiale pe care investitorii ar trebui să se gândească să le urmărească în acest an? Vedeţi vreo schimbare semnificativă a pieţelor datorită acestor evenimente?

Mads Koefoed: În timp ce Grecia a continuat să ţină prima pagină a ziarelor şi a contribuit la creşterea volatilităţii pieţei, evenimentul cheie din acest an ce merită urmărit este felul în care piaţa reacţionează la prima creştere a dobânzii de către FOMC (Federal Open Market Committee - Comitetul Federal pentru Piaţa Liberă) - în acest moment se aşteaptă ca aceasta să aibă loc în septembrie. Pieţele de equity pot deveni nervoase la închidere după prima creştere, dar pieţele de obligaţiuni se află acolo unde probabil va fi toată acţiunea. Am văzut randamente în SUA (şi Europa) crescând destul de repede în ultimele săptămâni, iar un FOMC prea agresiv ar putea vedea aceste mişcări amplificându-se şi mai mult. Ceea ce FOMC vrea cu disperare este să evite repetarea unui "taper tantrum" (criza din cauza reducerii, încetinirii relaxării cantitative) din 2013, când randamentele au crescut, în special în pieţele emergente, ca rezultat al declaraţiei preşedintelui Fed de atunci, Ben Bernanke, care spunea că banca centrală ar putea începe în curând să domine în programul său de relaxare cantitativă. Ieşirile de capital din pieţele emergente către locuri considerate sigure, cum ar fi obligaţiunile de tezaur americane, au generat o creştere a volatilităţii pe fondul neliniştilor de pe piaţă. Oare viitoarea creştere a dobânzii de către FOMC va crea acelaşi fel de "criză"? Acest lucru merită urmărit anul acesta, deşi mă aştept ca abordarea foarte prudentă a FOMC să ajute la reducerea neliniştilor, aşa cum a mai făcut-o şi în trecut.

Reporter: Ce părere aveţi despre posibilitatea ieşirii Greciei şi a Marii Britanii din zona euro? Ce ar însemna aceste evenimente pentru pieţe?

Mads Koefoed: Ieşirea Greciei (Grexit) s-a apropiat mai mult în ultimele săptămâni, pe măsură ce cele două părţi (n.r. Guvernul de la Atena şi instituţiile financiare internaţionale) rămân la mare distanţă una de alta. În timp ce pieţele reacţionează cu siguranţă la orice ştire legată de Grecia în acest moment, din punct de vedere economic, impactul unui Grexit asupra restului zonei euro (şi a lumii) ar fi minimal, pur şi simplu pentru că riscurile de contagiune sunt mult mai mici acum decât 3-4 ani. Băncile europene au devenit mai robuste - şi ca pregătire pentru reglementările Basel III - iar BCE este acum supraveghetorul sistemului bancar din zona euro. Impactul asupra Greciei este cu totul altă poveste, o ieşire va fi, cel mai probabil, o lovitură dură asupra economiei, care, cel mai probabil, va intra într-o nouă recesiune.

Ieşirea Marii Britanii (Brexit) are o probabilitate, dar chiar dacă se întâmplă, impactul va fi probabil estompat, de vreme ce ambele părţi vor beneficia de o continuare a multora dintre acordurile în vigoare în prezent, cum ar fi libera circulaţie a capitalului şi comerţul. Acestea fiind spuse, poate exista o presiune asupra lirei britanice dacă pieţele se tem că comerţul britanic va primi o lovitură ca urmare a unui Brexit.

Reporter: Care este perspectiva dumneavoastră asupra viitorului economic al Chinei?

Mads Koefoed: China a pornit pe lungul drum către o economie pe stil vestic, adică una condusă de consum mai degrabă decât de investiţii. Totuşi, tranziţia nu are loc prea rapid deocamdată, ceea ce ar putea ajuta pe termen scurt economia în creşterea investiţiilor, însă în final aceasta va duce la o reechilibrare mai bruscă mai târziu. Încetinirea actuală la sub 7% a determinat autorităţile de la Beijing, inclusiv banca centrală, să acţioneze pentru susţinerea creşterii, ceea ce ar trebui să contribuie la PIB-ul din acest an şi posibil şi la cel din 20016. Dar aceste acţiuni alimentează speculaţiile în economia chineză, inclusiv la bursa de valori, iar creşterea creditelor rămâne o preocupare. Mă aştept ca economia chineză să se îndrepte către o creştere de mai puţin de 5% la închiderea lui 2020, dar dacă acest lucru poate fi făcut cu întreruperi este o întrebare deschisă , luând în considerare dezechilibrele prezente în economie.

Reporter: Cum aţi caracteriza apetitul de tranzacţionare al românilor? Din acest punct de vedere, care este părerea dumneavoastră despre cum se dezvoltă bursa locală de valori?

Christian Lund Hammer: Nu pot comenta în detaliu, dar ştiu că România este o piaţă cu mult potenţial şi vedem o creştere substanţială a interesului din partea investitorilor locali. Planurile noastre sunt să creştem mai mult numărul investitorilor privaţi în România şi sperăm că lansarea platformei SaxoTraderGO ne va susţine eforturile.

Reporter: Care au fost principalele schimbări pe care Saxo Bank le-a observat în comportamentul investitorilor în ultimii ani, sub influenţa recesiunii?

Christian Lund Hammer: Traderii de azi sunt conduşi în primul şi-n primul rând de performanţă şi caută această performanţă în cât mai multe clase de active şi instrumente posibil. Îşi privesc portofoliile holist, valorizând alegerea pieţelor şi clasele de asseturi în detrimentul comerţului, dar în acelaşi timp sunt din ce în ce mai exigenţi cu platforma de tranzacţionare. Traderii de azi sunt din ce în ce mai mobili şi nu vor să facă un compromis în ce priveşte viteza, performanţa şi funcţionalitatea atunci când trec de la un mediu de tranzacţionare la altul - desktop şi mobil.

Traderii din sectorul de retail din prezent se bazează din ce în ce mai mult unul pe altul, în loc să se bazeze pe consultanţii financiari. A existat o explozie a reţelelor sociale în toate domeniile vieţii, iar unele dintre cele mai de succes afaceri din lume din toate domeniile au fost cele care au furnizat platforme social media. Credem că e valabil şi pentru pieţele financiare. Oamenii ar prefera să vorbească cu alţi traderi decât să aibă o relaţie tradiţională client/vânzător şi credem că mulţi alţii vor intra în această afacere.

Reporter: Cum se comportă traderii români în comparaţie cu alţi traderi - de exemplu din ţări dezvoltate şi/sau din pieţe emergente?

Christian Lund Hammer: Traderii români preferă în general să-şi pună banii la treabă în loc să-şi ţină averea în depozite bancare sau alte investiţii pasive cum ar fi imobiliarele. Având în vedere că inflaţia este relativ mare în comparaţie cu vestul Europei, iar piaţa imobiliară devine mai puţin profitabilă, investitorii caută din ce în ce mai mult alternative. Mulţi traderi au fost dezamăgiţi de bursa locală, care a avut performanţe slabe în ultimii ani, iar acum platforma noastră le dă acces nu doar la burse internaţionale, dar şi la peste 30 000 de produse din toate tipurile de asseturi în acelaşi loc.