SCANDALUL CONTINUĂ Fondul Român de Contragarantare pare prins în hăţişul intereselor personale

Disputa dintre foştii angajaţi ai Fondului Român de Contragarantare şi noua conducere a instituţiei publice s-a aprins după ce Ziarul BURSA a publicat, ieri, opiniile celor două părţi referitoare la reorganizarea FRC şi la modul în care a fost numită noua echipă din fruntea acestuia.

Foştii angajaţi ai FRC au trimis Redacţiei un nou punct de vedere în care reiterează că Bogdan Glăvan şi Flavia Anghel nu au experienţa necesară în domeniul financiar-bancar solicitată de legea 23/2009 pentru ocuparea funcţiilor de conducere din cadrul Fondului.

În documentul trimis de aceştia se arată: "Învăţământul nu este asimilat sistemului financiar-bancar. În caz contrar, orice absolvent de doctorat, masterat sau studii superioare economice poate ocupa o funcţie managerială într-o bancă, IFN, instituţie financiară specializată, complet lipsiţi de experienţa practică".

Mai mult, referitor la faptul că Bogdan Glăvan a afirmat că mandatul său este interimar, pe numai 4 luni, cei care îl contestă pe preşedintele interimar al FRC susţin: "Numirea pe 4 luni plus două sau pe 4 ani are aceleaşi principii privind calitatea şi compatibilitatea candidaţilor cu funcţiile pentru care sunt numiţi precum şi aceleaşi criterii privind transparenţa şi nediscriminarea. Altfel, poate fi numit oricine, periclitând buna administrare şi patrimoniul instituţiei. (...) De unde ştia Glăvan că nu este concurs afirmând că de fapt nu se face selecţie şi doar numire? Cum şi-a permis să-şi redacteze contractele pentru el şi Anghel şi să ceară în avans pregătirea deciziilor de numire când nici nu se ţinuse şedinţa de numire?".

Foştii angajaţi mai sunt nemulţumiţi că restructurarea celor mai importante direcţii din FRC (Garantare şi Risc) şi crearea unei direcţii supradimensionate - Direcţia Guvernanţă şi Relaţii cu Clienţii care s-ar ocupa doar cu audienţele la directorat - denotă o lipsă flagrantă de interes faţă de activitatea operaţională şi de risc a instituţiei, imaturitate managerială, lipsă de înţelegere a activităţii fondului - pentru care funcţia riscului este vitală - şi capătă dimensiunea unei vendete personale.

În legătură cu acuzaţiile de mai sus, Bogdan Glăvan a spus pentru Ziarul BURSA că niciuna dintre acestea nu este fundamentată. Actualul preşedinte interimar al Fondului Român de Contragarantare ne-a declarat: "Până la această oră, cei care mă critică nu au formulat nicio acuzaţie concretă de încălcare de către mine a vreunei dispoziţii legale. De ce? Pentru că nu am încălcat nicio lege. Numirea mea în funcţia de preşedinte interimar al Directoratului FRC a respectat dispoziţiile OUG 109 care stabilesc cum se dau mandatele interimare. Eu consider că îndeplinesc condiţiile de competenţă privind ocuparea acestei funcţii, aşa cum la fel de competentă este şi doamna Anghel, care este profesor universitar de finanţe cu o vechime mai mare decât mine".

El susţine că reorganizarea instituţiei a fost impusă de faptul că activitatea unor direcţii nu se încadra prevederilor legale, fapt care ar fi fost constatat şi de inspectorii Curţii de Conturi a României.

"Cei care mă critică susţin că am desfiinţat Direcţia de Contragarantare şi că acest lucru înseamnă că am desfiinţat jumătate din Fond. Din punct de vedere juridic, formularea lor este incorectă. Am desfiinţat o structură, dar elementele ei esenţiale, care ţin de activitatea Fondului, nu s-au desfiinţat. Avem în continuare un Serviciu de analiză, un Serviciu de plăţi şi un Serviciu de ajutoare de stat, precum şi oamenii aferenţi acestora. Am desfiinţat doar cele două posturi de director şi director adjunct, sub care erau şefii de servicii şi abia apoi personalul de execuţie. Erau cinci verificatori şi doar zece posturi de execuţie. Ar mai fi de precizat că, pe vremea fostului preşedinte al Directoratului, acesta nu semna actele de contragarantare deşi era şeful instituţiei, plasând această sarcină directorului de resort", ne-a spus Bogdan Glăvan.

Şeful interimar al FRC susţine că de fapt au avut loc două reorganizări ale instituţiei, prima vizând desfiinţarea Cabinetului Directoratului, unde cei trei directori aveau fiecare câte doi consilieri, cu remuneraţii consistente, funcţionari care, în opinia lui Bogdan Glăvan, nu făceau nimic pentru banii încasaţi.

În privinţa desfiinţării Direcţiei de Risc, preşedintele interimar al FRC susţine că aceasta nu a corespuns niciodată cerinţelor legislaţiei în vigoare.

Bogdan Glăvan a precizat: "Riscul se gestionează nu după cum vrem sau interpretăm noi, ci aşa cum scrie în lege. Spre deosebire de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, noi nu suntem instituţie financiară nebancară. Pe noi nu ne controlează Banca Naţională a României, ci Ministerul Finanţelor Publice. Legea spune clar, în cazul nostru, cine se ocupă de gestionarea riscului la instituţiile publice: controlul intern şi comisia de monitorizare. Aceste lucruri au fost constatate şi de inspectorii Curţii de Conturi".

Şeful interimar al FRC ne-a mai spus că a aflat că unul dintre detractorii săi a fost în conflict de interese deoarece şi-a contragarantat o garanţie în valoare de 10.000 de euro, pe programul "Investeşte în tine", dar că documentul de contragarantare a fost semnat de adjunctul persoanei respective.

Referitor la acest aspect, în documentul trimis Redacţiei de foştii angajaţi ai FRC, se arată că este legală contractarea unor credite de către salariaţi sau familiile lor cu garanţii FRC sau FNGCIMM, atât timp cât salariatul beneficiar nu semnează pe circuitul de aprobare, evitându-se astfel conflictul de interese. Foştii angajaţi susţin că la fel procedează şi salariaţii din bănci care pot să îşi ia credite în băncile în care lucrează.

Ceea ce nu ne spun foştii angajaţi este ce facem cu moralitatea unor astfel de credite de la FRC, deoarece vorbim de o contragarantare a creditelor respective din partea statului, adică din bani din bugetul public, şi nu privaţi cum este cazul băncilor.