Guvernul a atacat în contencios administrativ decretul prezidenţial, prin care Klaus Iohannis a prelungit cu un an mandatul şefului Statului Major al Armatei, Nicolae Ciucă.
Este primul pas prin care Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, încearcă să anuleze efectele decretului prezidenţial din 29 decembrie 2018. Practic, după introducerea contestaţiei la instanţa de contencios administrativ, Guvernul poate solicita suspendare aplicării decretului prezidenţial, suspendare ce se soluţionează cu celeritate maximă. În cazul în care instanţa de contencios administrativ admite cererea de suspendare, atunci mandatul de interimar al generalului Nicolae Ciucă în funcţia de şef al Statului Major al Armatei încetează imediat, până la judecarea cauzei.
În acest caz, conducerea provizorie a Statului Major General va fi preluată de generalul Adrian Tonea, locţiitorul generalului Nicolae Ciucă.
Toată această situaţie este neobişnuită şi bizară, susţine senatorul Vergil Chiţac, amiral şi fost rector al Academiei Navale Mircea cel Bătrân. Domnia sa afirmă că situaţia este delicată ţinând cont că portul Constanţa se află la doar 210 mile marine de portul Sevastopol unde Rusia deţine o importantă parte a flotei militare marine, cu o putere de foc impresionantă.
Vergil Chiţac a declarat pentru Ziarul BURSA: "În situaţia din zonă, în condiţiile acestea, noi nu ne putem permite să avem un deranj mare la conducerea Armatei Române. Nu ştiu ce motive vor invoca reprezentanţii Guvernului în solicitarea trimisă instanţei de contencios administrativ, dar este cert că domnul general Dumitru Scarlat nu îndeplinea în acel moment condiţiile prevăzute de lege pentru a fi numit şef al Statului Major General al Armatei Române. În aceste condiţii, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că este oportun ca mandatul de 4 ani al generalului Nicolae Ciucă să fie prelungit cu încă un an, conform legii. Rămâne de văzut dacă această prelungire întruneşte toate condiţiile de legalitate".
Domnia sa a menţionat că, probabil, prim-ministrul Viorica Dăncilă şi Gabriel Leş - ministrul Apărării Naţionale, vor invoca faptul că decretul prezidenţial de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă în fruntea Statului Major General nu a fost semnat de ministrul de resort şi contrasemnat de şeful Guvernului şi de aceea nu ar întruni condiţiile de legalitate.
Amiralul Verghil Chiţac a precizat pentru Ziarul BURSA: "Conform legii, semnătura ministrului apărării şi contrasemnătura prim-ministrului sunt necesare la numirea în mandatul de 4 ani a şefului Statului Major General al Armatei. În actul normativ nu există însă nicio prevedere care să stipuleze că aceste două semnături sunt necesare şi la prelungirea cu un an a mandatului. Oportunitatea emiterii decretului prezidenţial aparţine lui Klaus Iohannis. Legalitatea emiterii o va stabili instanţa de contencios administrativ. În orice caz, nu este deloc bine ce se întâmplă acum la nivelul conducerii Armatei Române".
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat pe 29 decembrie 2018 că a respins în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării propunerile Ministerului Apărării Naţionale şi că a prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă. Şeful statului s-a opus propunerii Guvernului ca generalul Dumitru Scarlat (53 de ani), care îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles, în calitate de şef al Reprezentanţei Militare a României la NATO şi UE, să îndeplinească condiţiile legale pentru a putea fi numit la şefia Statului Major al Armatei.
Demersul preşedintelui Klaus Iohannis se întemeiază pe art. 39 alin.5 din legea 346/2006 care stabileşte: "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei".
Amiralul Vergil Chiţac a susţinut într-o postare, la sfârşitul anului trecut, pe pagina sa de Facebook că, din păcate, generalii Armatei Române au picat între scaunele politicienilor şi se întreba dacă este "meritul" altora sau al prostiei unora dintre cei care ne conduc.
Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat, ieri, că el a considerat că prelungirea mandatului actualei conduceri a Statului Major al Apărării ar fi reprezentat "un semnal negativ la adresa elitei militare, întrucât ar insinua existenţa unei crize de leadership" şi că a încercat să discute cu preşedintele Klaus Iohannis pe acest subiect, însă i s-a transmis că "este ocupat".
Ministrul de resort a afirmat: "Este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziţie căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală. Îmi asum totuşi vina de a fi mizat pe faptul că preşedintele nu-şi va permite să abordeze domeniul apărării şi securităţii în cheie pur electorală".
Referitor la decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major, emis de preşedinte, Gabriel Leş a menţionat: "În mod absolut simetric, propunerea de prelungire se supune aceleiaşi proceduri ca şi cea de numire. Avem un singur precedent în acest sens, respectiv decretul 882 din septembrie 2010, unde veţi regăsi explicit sintagma în fundamentarea emiterii decretului: «Având în vedere propunerea ministrului Apărării Naţionale şi avizul prim-ministrului». Cred că este absolut evident că rolul CSAT în această procedură a fost la rându-i viciat, preşedintele făcând informarea exclusiv la televizor şi nu în cadrul şedinţei Consiliului aşa cum o cere legea şi regulamentele de funcţionare".
1. fără titlu
(mesaj trimis de Svejk în data de 09.01.2019, 09:15)
1. Toate bune și frumoase până la opinia autorului. Dacă se abținea să emită banalitatea cotidiană de a afirma că de vină sunt politicienii și că aceștia sunt fie rău intenționați, fie pur și simplu proști - prin contrast, jurnaliștii care constată asta sunt desigur și bine intenționați și deștepți - articolul ar fi fost o știre rezonabil descrisă de un jurnalist profesionist.
2. Cât despre d-l Chițac - ditai amiralul și fost șef administrativ al Academiei Navale - el se mărginește să mă plictisească cu veșnica sperietoare a unei intervenții militare ruse în România. România poate să numească oricât de mulți comandanți, pe oricine și oricând, în orice funcții are chef și nicio numire de acest fel nu va avea vreun efect asupra capacității sale de reacție la un atac militar rus. Nici nu contează că Sevastopolul se află la mai puțin de 400 de km de litoralul românesc. Rusia poate distruge flota românească, atâta câtă e, la fel de bine și din Marea Caspică sau cu aviația și unitățile de rachete, fără aă apeleze la nicio navă. Iar celebrul articol 5 al Tratatului NATO cel mai probabil că nu va intra în funcțiune. Știe amiralul Chițac vreo țară membră NATO dispusă să intre în război cu Rusia - declanșând al treilea război mondial - de dragul celei mai înjurate și mai disprețuite țări din organizație?
1.1. Aceasta noua actiune (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 09.01.2019, 11:17)
a grupului infractional organizat ajuns la conducerea tarii confirma ca ceea ce sustineam cu alta ocazie:
"Gruparea infractionala ajunsa la conducerea tarii pare a se fi luat la trinta... cu toata lumea: presedinte, justitie, servicii, acum BNR, UE... Infractorii astia numai normali nu pot fi. Nu accepta cooperarea. Oare de ce? Sunt paradatori nemernici, niste... porci. Pentru a trai in cooperare cu lumea normala, ei ar tebui sa se schimbe, sa-si opereze instinctul de pradator, sa fie oameni normali. Si nu-s in stare de asa ceva. Ca urmare urmeaza sa fie extirpati. "
S-a luat la trinta si cu Armata... de generali.
Se aloca sume relativ imense dotarii armatei. A considera ca aceasta cheltuiala uriasa va scapa pe cineva de necazuri este o eroare. Daca se ia in serios aparitia unui eventual pericol, solutia corecta este "pregatirea intregului popor pentru apararea patriei."
Sume mai modeste ar putea fi alocate pentru a da armatei un anumit lustru, necesar.
1.2. PS (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 09.01.2019, 11:22)
Ce se mai aude de "offset"?
Avem un talent extraordinar de ne a ocupa de orice altceva numai de dezvoltarea economica a tarii nu.
Ce mai porci avem la conducerea scumpei tari!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2019, 09:20)
Nu cred ca alegerea unui om sau altul la conducerea MAPN afecteaza armata. Oricum este la pamant. Militarii sunt angajati ca si mercenarii, vezi Afganistan, dar platiti ca si niste politisti din politia locala.Rezervistii ( pensionarii ) au fost badjocoriti prin tot felul de ordonante care le-au ciuntit din pensii asta multumita lui magarului de Ciolos si Olguta buna la toate, se pricepe doar, ca este olteanca. Oricum se apropie scadenta, vezi anii 1940, sa vedem cine mai pune mana pe arma pentru aparare, ca pustimea nu stie sa tina o o arma in mana daramite sa si o manuiasca adecvat.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2019, 10:40)
Prin 1989 ne-am chinuit să scăpăm de un cizmar diliu care putea impune orice românilor.
Acum e OK ca unul care se exprimă greu și când citește ce-i scrie SRI pe hârtiuță să-și impună agenda împotriva Constituției.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2019, 12:25)
Titlul articolului induce ideea ca armata ar trebui sa fie la cheremul Securității. :))