Schimbări la vîrf în ASIROM

• Membrii Consiliului vor trebui să fie validaţi de CSA

Angela Toncescu nu mai este preşedintele ASIROM - cea mai mare societate de asigurări din Ro-mânia, pierzîndu-şi totodată locul din Consiliul de administraţie şi funcţia de director general, în urma alegerilor din Adunarea generală a ac-ţionarilor desfăşurată joia trecută, seara, la Bucureşti, susţin surse din cadrul companiei de asigurări.

Înlocuirea unor membri ai Consiliului de administraţie al ASIROM figura pe ordinea de zi a Adunării, dar nu Angela Toncescu părea cea vizată, ci alţi doi membri, susceptibili de incompatibilitate: Nicolae Iliuţă, care funcţionează ca director al Direcţiei Juridice a Secretariatului General al Guvernului; şi Dan Dumitru Popescu despre care se spune că a depăşit limita de trei societăţi la care este membru în Consiliul de adminis-traţie, limită fixată de lege. În mod surprinzător, Adunarea generală dominată de Ioan Niculae (patronul grupului "Interagro", care controlează majoritatea voturilor în ASIROM) i-a reconfirmat pe Nicoale Iliuţă şi Dan Dumitru Popescu, în schimb, nu a reales-o pe Angela Toncescu. Surpriza s-a amplificat atunci cînd, pe locul rămas vacant, a fost adus Ştefan Boboc, fostul preşedinte CNVM, arestat în luna iunie a anului 2000, în urma uriaşului scandal FNI- fondul mutual care a păgubit sute de mii de investitori. Este de menţionat că, istoric, raporturile lui Ştefan Boboc cu Angela Toncescu, pe locul căreia a venit în administrarea ASIROM, nu au fost dintre cele mai bune, cei doi intrînd în conflict, în 1998-1999, cînd Boboc, în calitate de preşedinte CNVM, a vrut să forţeze listarea ASIROM pe Rasdaq. Prin numirea sa în conducerea ASIROM, Ştefan Boboc devine al doilea personaj care a jucat un rol important la privatizarea acestei societăţi de asigurări, răsplătit de Ioan Niculae, cel care a preluat-o de la stat. Primul a fost Gheorghe ("Bibi") Ionescu, fostul director general executiv al FPS, pe timpul cînd ASIROM i-a fost predată lui Ioan Niculae prin privatizare.

Patronul "InterAgro", Ioan Niculae, ne-a explicat, cu amabilitate, că nici vorbă ca Angela Toncescu să fi fost dată afară, ci că înlocuirea sa a fost forţată de noul statut al societăţii. Ioan Niculae spune că, pe 22 aprilie 2004, a fost aprobat un nou statut al societăţii de asigurare care, la recomandarea firmei de audit extern, a separat funcţiile administrative de cele executive (rezultînd de aici că, fiind director general, Angela Toncescu nu putea rămîne preşedinte ASIROM). Lo-gica argumentului este îndea-juns de bizară, în-trucît coincident cu ieşirea din funcţia de preşedinte, Angela Toncescu a încetat să o ocupe şi pe aceea de director general, în care, interimar, a fost numit Cătălin Stroe (şeful sucursalei ploieştene ASIROM). La această observaţie, Ioan Niculae ne-a declarat: "Doamna Toncescu nu a fost dată afară din ASIROM, avînd o funcţie asimilată directorului general, urmînd ca după discuţiile pe care le vom avea să vedem ce poziţie va ocupa în continuare în ASIROM".

Într-adevăr, Ioan Niculae nu pare să acuze vreo deficienţă în managementul (de ani de zile) prestat de Angela Toncescu, căci, în cadrul Adunării generale de joi, unii acţionari au cerut să fie decisă o acţiune în răs-pundere împotriva administratorilor ASIROM (pentru prejudicierea societăţii), solicitarea care nu a fost supusă la vot. Ceea ce înseamnă că, de fapt, Ioan Niculae nu este nemulţumit de fostul preşedinte - director general.

ASIROM şi-a crescut anul trecut cota de piaţă la aproape 20%, faţă de 16,2% în 2002, devan-sînd compania "Allianz-Ţiriac" (cu o cotă de 18,66%). Veniturile ASIROM din subscrieri s-au ridicat la 5408,5 miliarde de lei, aproximativ 144 milioane de dolari.

• Din CNVM, prin Rahova, la conducerea ASIROM

După cele nouă luni de puşcărie (actualmente cercetat penal în libertate), Ştefan Boboc a primit o funcţie de consiliere de la SIF Muntenia, pentru ca, de anul trecut, să se înroleze în afacerile controversate ale lui Ioan Niculae. La întîi aprilie 2003, Boboc a devenit membru al Consiliului de administraţie la "Tutunul Românesc" SA, în aceeaşi Adunare generală care a decis ca statul să-şi majoreze ponderea în acţionariat prin aportul unui teren care nu-i aparţinea de drept (fapt confirmat de ministrul Ionel Blănculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Control). Ca administrator al "Tutunului Românesc", Boboc se află în centrul scandalului declanşat recent în acest subiect. Propulsat acum în Consiliul de administraţie ASIROM, alături de Nicolae Iliuţă, Corneliu Tănase, Dan Dumitru Popescu şi Adriana Guţă, Ştefan Boboc va trebui (ca şi ceilalţi membri) să fie validat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), care va judeca dacă, cu un asemenea curricullum - vitae, este legal şi nimerit să revină în prim-planul activităţii financiar-bancare. (L.D.)

• • Metoda "BIBI"- vînzător şi cumpărător

Privatizarea societăţii "Asirom" a demarat pe 11 aprilie 1998, cînd acţionarii societăţii (în baza mandatului FPS), au hotărît majorarea capitalului social de la 11,19 miliarde lei, la 29,97 miliarde de lei, printr-un plasament privat intermediar cu investitori preselectioanti. Fostul FPS deţinea 70% din "Asirom", la acel moment, restul fiind împărţit de SIF Oltenia şi de Banca Agricolă.

Pe 17 aprilie 1998, Gheorghe ("Bibi") Ionescu, directorul general executiv al FPS, explica că privatizarea va fi făcută în două etape, prima fiind majorarea capitalului social prin plasament privat, iar a doua vînzarea restului de acţiuni FPS. Gheorghe ("Bibi") Ionescu mai explica atunci că plasamentul privat cu investitori preselecţionaţi însemna că FPS va selecţiona un SVM care să facă prospectul de emisiune şi apoi să iasă pe piaţă ca să testeze investitorii interesaţi. Mai tîrziu s-a putut constata ca unul dintre "investitorii interesati" a fost chiar Gheorghe ("Bibi") Ionescu, directorul FPS, care a devenit mic actionar şi administrator al "Asirom", alături de Ioan Niculae, principalul investitor prin "Interagro" şi "rafinăria Astra".

După prima etapă a privatizării, strucura acţionariatului s-a prezentat astfel: FPS- 26,8%, Banca Agricolă -15,4%, "Interagro"-15,41%, "Rafinăria Astra"- 15,4%, SIF Oltenia-15,4% şi alţi acţionari-11,5%. Privatizarea "Asirom" se pare că nu a fost controlată de instituţiile abilitate care şi-au pasat responsabilitatea. Ilustrative rămîn răspunsurile Ministerului Finanţelor şi al Curţii de Conturi la interpelarea unui parlamentar, din mai 2001, care solicita începerea unui control asupra modului în care s-a făcut vînzarea acţiunilor deţinute de stat. Ioan Condor, preşedintele de atunci al Curţii de Conturi, preciza că numai Ministerul Finanţelor poate controla privatizările, în timp ce ministrul finanţelor, Mihai Tănăsescu, aprecia că asupra privatizării "Asirom" nu se poate pronunţa Ministerul Finanţelor! Mai mult, ministrul finantelor îl îndemna pe deputatul în cauză să se intereseze la FPS şi CNVM asupra privatizării, adică chiar la instituţiile implicate, direct sau indirect, în privatizarea "Asirom". Răspunsul Finanţelor de la acel moment pare cu atît mai ridicol astăzi cînd contatăm că atît Gheorghe Ionescu ("Bibi"), fostul director al FPS, cît şi preşedintele CNVM au traversat la momente diferite acţionariatul sau administraţia "Asirom".