Scutul american antirachetă: Bush şi Putin nu au ajuns la un acord

Preşedintele american, George W. Bush, şi omologul său rus, Vladimir Putin, nu au reuşit să depăşească diferenţele de opinie în privinţa sistemului american de apărare antirachetă pe care Washingtonul doreşte să-l amplaseze în Europa, dar au căzut de acord asupra unui "cadru strategic" ce va guverna relaţiile ruso-americane în viitor. La conferinţa de presă organizată la finalul întrevederii, desfăşurate în staţiunea rusească Soci, liderul de la Kremlin a afirmat că partea americană a ascultat îngrijorările ţării sale. Vladimir Putin a descris relaţia sa de opt ani cu George W. Bush ca fiind "în cea mai mare parte pozitivă", chiar dacă uneori a fost marcată de divergenţe. El a recunoscut însă că uneori, a fost greu să construiască dialogul, iar cele două ţări continuă să aibă diferenţe serioase de opinie asupra problemelor existente. "Nu a fost uşor să ajungem la un numitor comun", a mai spus preşedintele Federaţiei Ruse. Noul dezacord americano-rus vine după ce, la summitul NATO de la Bucureşti, reprezentanţii celor 26 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi-au exprimat sprijinul pentru planurile americane de creare a unui sistem de apărare antirachetă în Europa, în condiţiile în care - spuneau cei 26 - proliferarea rachetelor balistice constituie o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei.

Cu acel prilej, statele membre au mandatat Consiliul Nord-Atlantic să găsească variante pentru o arhitectură amplă a apărării antirachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate.

Rusia vede extinderea NATO către răsărit ca pe o "ameninţare directă" la adresa securităţii sale, a avertizat vineri Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, la finalul reuniunii Rusia-NATO, de la Bucureşti. Potrivit liderului de la Kremlin, extinderea NATO către graniţele sale nu reprezintă soluţia pentru problemele şi provocările secolului 21, întrucât aderarea unei ţări la Alianţă nu implică şi democratizarea acesteia - aluzie la situaţia din Estonia şi Letonia, unde, conform diplomaţiei ruse, drepturile democratice ale minorităţii rusofone sunt încălcate. Vladimir Putin a subliniat, la Bucureşti, că teza "ciudată şi exagerată" a extinderii NATO în spaţiul ex-sovietic "nu poate mulţumi Rusia", deoarece securitatea naţională a unui stat nu se întemeiază pe "promisiuni" şi compromisuri. Vladimir Putin a amintit liderilor NATO că, la finalul aşa-zisului Război Rece, Moscova şi-a respectat angajamentele asumate, închizând două baze militare din Georgia şi distrugând sau retrăgând cantităţi importante de armament în Transnistria. În plus, preşedintele rus a adăugat că Rusia şi-a retras aproape toate trupele de pe teritoriul Europei şi a pus lacăt bazelor militare din Vietnam şi Cuba. "Şi ce am primit în schimb?", a întrebat ironic liderul rus. În discursul său şi-a dat singur răspunsul: "O bază militară americană în România, unde ne aflăm acum, o altă bază în Bulgaria şi eventualitatea amplasării în Polonia şi Republica Cehă a unor elemente ale scutului american de apărare antirachetă".

Putin a subliniat că relaţiile Rusiei cu Occidentul vor depinde de măsură, în care NATO va ţine cont de interesele Rusiei, întrucât unele state ale alianţei au "diabolizat" ţara sa. "Rusia nu vrea decât să fie auzită", a avertizat Putin.