Se caută o nouă "acoperire" pentru eşecul politicilor Federal Reserve?

Accentuarea tensiunilor politice şi militare din jurul Ucrainei vine la un moment cum nu se poate mai potrivit pentru a "masca" evoluţia deosebit de îngrijorătoare a unei pieţe foarte importante pentru stabilitatea financiară.

Este vorba despre pieţele repo, în special a celor din Statele Unite. Aceste pieţe au devenit unul dintre cele mai mari şi mai active segmente ale pieţelor monetare. Instrumentele repo (n.a. repurchase agreements, acorduri de vânzare a unor titluri financiare, cu obligaţia de răscumpărare ulterioară a acestora) sunt folosite pentru plasarea pe termen scurt a unui surplus de fonduri, respectiv pentru împrumutarea pe termen scurt a unor fonduri. Împrumutul este garantat printr-un colateral de calitate ridicată, de obicei obligaţiuni guvernamentale.

Ce se întâmplă când obligaţiunile guvernamentale nu se mai găsesc pe piaţă? Apare o "anxietate a obligaţiunilor" după cum scria Bloomberg la începutul lunii iulie 2014, pe fondul imposibilităţii onorării contractelor sau prezentării garanţiilor cerute. Agenţia de ştiri estimează piaţa repo din SUA la 1,6 trilioane de dolari şi subliniază importanţa acesteia pentru asigurarea lichidităţii marilor instituţii financiare.

Dar de ce au "dispărut" obligaţiunile guvernamentale americane de pe piaţă? Explicaţia este oferită tot de Bloomberg: "Achiziţiile de obligaţiuni de către Federal Reserve, combinate cu cererea din partea băncilor determinată de reglementările privind adecvarea capitalului, au determinat apariţia dificultăţilor în obţinerea titlurilor de către traderi".

Adică politicile de relaxare cantitativă ale băncii centrale americane au condus tocmai la o criză de lichiditate pe care au încercat să o prevină. "Aceasta este o altă consecinţă neaşteptată a politicilor extraordinare ale băncilor centrale", mai arată articolul Bloomberg.

Stanley Sun, analist la Nomura Hodings în New York a declarat pentru Bloomberg că "avem o mică furtună perfectă", referindu-se la presiunile tot mai mari pentru creşterea dobânzilor de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale.

Iar evenimentele par să se aglomereze cu o viteză tot mai mare. Bloomberg a scris recent despre reducerea creditării pe pieţele repo ca urmare a neîndeplinirii unui test de stres de către Goldman Sachs.

Confruntată cu un grad de leverage sub minimul de 5% (n.a. gradul de leverage se calculează fără ponderarea în funcţie de risc a activelor, iar un prag de 5% înseamnă că reducerea valorii activelor totale cu 5% trimite banca în faliment), GS şi-a redus activele până la 860 de miliarde de dolari în T2 2014, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, o parte importantă fiind reprezentată de reducerea expunerilor de pe pieţele repo.

Trezoreria SUA a cerut marilor instituţii financiare să explice eşecul tranzacţiilor repo, după cum scriu agenţiile de ştiri, dar, în acelaşi timp, le-a trimis şi un chestionar despre oportunitatea unor emisiuni de obligaţiuni cu maturitatea mai mare de 30 de ani.

Site-ul financiar Zerohedge explică importanţa tranzacţiilor repo în condiţiile actuale de pe pieţele financiare: "Fără colateral pentru tranzacţiile repo, nu există aceste tranzacţii, iar fără repo nu pot fi adoptate poziţii amplificate de împrumuturi pe pieţele financiare, un factor important de menţinere a exuberanţei de pe pieţele bursiere".

Însă povestea colateralului pentru tranzacţiile repo nu se opreşte aici. Foarte comună este reipotecarea titlurilor financiare intrate temporar în portofoliul instituţiilor financiare, iar despre aceste "lanţuri" de garanţii, inclusiv potenţialul lor distructiv în cazul unei crize de lichiditate, s-au publicat analize extinse, inclusiv de către economiştii de la FMI.

Deci situaţia se cunoaşte, dar se pare că nu există alternative la mersul pe sârmă fără plasă peste canionul crizei. Astfel am ajuns în punctul în care Federal Reserve avertizează investitorii că obligaţiunile guvernamentale americane sunt supraevaluate. Bineînţeles că nu au existat declaraţi directe în acest sens, însă James Bullard, preşedintele Fedral Reserve Bank of Saint Louis, şi-a exprimat recent îngrijorarea privind "existenţa unei bule speculative pe piaţa obligaţiunilor". Adică Fed-ul doreşte ca investitorii să-şi reducă portofoliile de obligaţiuni, pe fondul "crizei" de pe piaţa repo, în condiţiile în care tocmai politicile Federal Reserve i-au împins la acumularea acestora.

James Rickards, autorul cărţii "Moartea banilor: colapsul sistemului monetar internaţional", a scris pe Twitter că "Fondul Monetar Internaţional şi-a finalizat planurile pentru finanţări în caz de urgenţă şi este pregătit pentru prăbuşirea pieţelor".

Într-adevăr, FMI a publicat pe site-ul său un comunicat de presă în care se arată că "s-a finalizat evaluarea liniei flexibile de credit, a liniei de lichiditate şi finanţare preventivă, precum şi a instrumentului de finanţare rapidă".

Dar vor fi acestea suficiente, în condiţiile în care nimeni nu pare să ştie natura catalizatorului pentru viitoarea criză, iar resursele Fondului vor fi limitate de orientarea principalelor economii emergente către o nouă instituţie financiară internaţională?

Mai mult, Reuters tocmai a anunţat semnarea unui acord de swap valutar între China şi Banca Elveţiei cu o valoare de aproape 25 de miliarde de dolari, care permite Băncii Elveţiei să investească până la 15 miliarde de yuani (circa 2,5 miliarde de dolari) în obligaţiuni emise în China. Acordul reprezintă un nou pas pe calea consolidării tendinţei de renunţare la dolar ca monedă de rezervă, iar Rickards apreciază că "ţările BRICS pot obţine acum franci elveţieni prin intermediul Chinei".

Toate aceste evoluţii de pe pieţele internaţionale aruncă o nouă lumină asupra acuzaţiilor aduse de "comunitatea" internaţională la adresa Rusiei privind implicarea în tragedia aviatică din Ucraina.

O altă criză financiară, mult mai gravă decât dea din ultimii ani, pare gata să intre în faza sa acută. Oare cine vor fi vinovaţii de această dată?