Se scumpesc creditele în valută

Dobînzile la creditele în valută vor creşte în perioada următoare, după ce Banca Naţională a României a decis să majoreze, de la 25% la 30%, rata rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor în valută ale băncilor comerciale. Scopurile acestei măsuri sînt stimularea intermedierii financiare în moneda naţională şi gestionarea adecvată a riscurilor din sistemul instituţiilor de credit, precizează Consiliul de Administraţie al BNR.

Rata rezervelor minime obligatorii reprezintă partea din depozitele atrase pe care băncile sînt obligate să o păstreze în conturi deschise la Banca Centrală. BNR acordă pentru aceste depozite dobînzi reduse (0,75% la dolari şi 1% la euro), în timp ce băncile atrag resursele în valută plătind dobînzi care se situează în general între 2% şi 4,5%. De aceea, rezervele minime obligatorii generează costuri pentru bănci, care se regăsesc în dobînzile la creditele acordate. Majorarea de la 25% la 30% a ratei rezervelor minime obligatorii va duce, aşadar, la o scumpire a creditelor în valută. Reprezentanţii băncilor afirmă că, potrivit simulărilor, majorarea ratei rezervelor minime va duce la creşterea dobînzilor la credite cu 0,2 pînă la 0,5 puncte procentuale.

"S-ar putea ca unele bănci să nu crească dobînzile la creditele în valută, depinde de fluxurile lor valutare", ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

În prezent, dobînzile la creditele în valută acordate persoanelor fizice se situează la un nivel mediu de 10%.

"Este o măsură extrem de dură", comentează Bogdan Baltazar, preşedintele Consiliului de Administraţie al BRD - Groupe Société Générale.

"Folosirea ratei rezervelor minime obligatorii este o măsură caracteristică economiei de comandă, nu este o măsură de piaţă", a adăugat domnia sa. "BNR încearcă acum să corecteze ceea ce ea singură a produs, prin creşterea dobînzii de intervenţie la lei pînă la 21,25%", a adăugat preşedintele BRD-GSG.

Tendinţa de apreciere a leului din prima jumătate a acestui an, dar şi dobînzile mari la creditele în monedă naţională au determinat agenţii privaţi să se orienteze mai mult către creditul în valută. Pe primele cinci luni ale anului, creditele în valută au crescut cu 16%, mai mult decît dublu faţă de cele în lei, care au avansat cu 7,7%. Ponderea creditelor în valută în totalul creditului neguvernamental a crescut de la 55,4% în decembrie 2003 la 57,2% la sfîrşitul lunii mai a acestui an. Această tendinţă a continuat şi în iunie, cînd, potrivit datelor BNR, care iau în calcul doar principalul creditului, creditele în valută au crescut cu 5,5% (faţă de 0,4%, cele în lei). Ponderea lor în totalul creditului acordat sectorului neguvernamental a urcat, astfel, la 58,5%.

Deşi creditul în valută a crescut pronunţat în ultimele luni, restanţele reprezintă doar 0,6% din totalul finanţărilor în valută. "Nu este vorba de un risc imediat, dar riscul poate apărea în orice moment, în cazul unor schimbări bruşte în cotaţiile pe pieţele internaţionale", afirmă Adrian Vasilescu. Declaraţiile din ultimele luni ale conducerii BNR au dezvăluit clar îngrijorarea băncii centrale în faţa euroizării sau dolarizării accentuate a economiei, iar măsura anunţată vineri are ca scop stimularea creditării în lei.