Seceta a împărţit Buzăul în trei zone. Deficitul de apă din sol a ajuns şi la 80%

Seceta a pârjolit România, iar Buzăul este unul dintre judeţene grav afectate de lipsa precipitaţiilor. Aici, multe dintre localităţi, în special cele din zona de câmpie, au ogoarele goale, culturile sunt "arse" de soare şi cădura excesivă. Grâul, orzul şi rapiţa nu au dat nici sămânţa băgată în pământ, porumbul nu a legat, iar floarea soarelui s-a uscat înainte de a înflori. Cu alte cuvinte, este cel mai greu an de până acum pentru agricultura românească. Specialiştii mai tineri spun că nu au văzut aşa ceva în 30-40 ani de carieră, iar bătrânii satelor susţin că au mai fost aşa ani, dar parcă se mai făcea câte ceva, fie la culturile de toamnă fie la cele de primăvară.

"Noi, cei mai tineri, nu ne aducem aminte, dar cei mai în vârstă ingineri vorbesc de un an similar în urmă cu 40 de ani, dar în condiţiile în care atunci porumbul s-a făcut", a spus Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.

Situaţia este extremă pentru că sunt fermieri care după recoltatul de la grâu, rapiţă sau orz au rămas cu hambarele goale, iar acum, când mai aveau o speranţă la porumb şi floarea soarelui asistă neputincioşi cum culturile li se usucă pe câmp.

"Este un an foarte greu. Sunt fermieri care nu au făcut grâu şi nici situaţia culturilor din vară, porumb şi floarea soarelui, nu-i ajută cu nimic. Deci trebuie să fim sinceri cu noi şi să recunoaştem că vor fi unii fermieri cărora le va fi foarte greu să treacă anul. Iar dacă s-a făcut ceva, nu s-au făcut decât producţii la nivel de 3 - 4 tone la hectarul de porumb şi 1-1,5 tone la hectarul de floarea soarelui. Deci nu vorbim de un an cum a fost 2019 sau 2018, decât la un nivel de 40-50% faţă de un an normal. Şi sunt optimist când fac aceste aprecieri", a declarat Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.

Fermieri cu producţii record în trecut, acum la limita supravieţuirii

Specialiştii spun că este mare nevoie de apă, deficitul din sol fiind de peste 80% în unele zone ale judeţului unde, în trecut, fermierii înregistrau producţii record la cereale. Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău, a explicat, pentru sansanews.ro că judeţul este practic împărţit în trei zone, în funcţie de gradul de afectare din cauza lipsei precipitaţiilor. Cea mai gravă situaţie este, din păcate, acolo unde agricultorii înregistrau producţii istorice, clasând astfel şi judeţul pe locurile fruntaşe la producţiile de cereale. Este vorba despre comunele Pagina, Pogoanele şi Smeeni.

Urmează zona Râmnicului Sărat unde deficitul de apă din sol este între 70 şi 80%, iar o secetă pedologică moderată este înregistrată în zona municipiului Buzău şi în comunele limitrofe. "Deficitul de apă este foarte acut. La 1 august puteam spune că aveam o secetă pedologică moderată la nivel de municipiului Buzău şi comunele limitrofe, cu 36% din capacitatea de aprovizionare a solului cu apă. La Pogoanele , Padina şi Smeeni avem secetă pedologică extremă cu o capacitate de aprovizionare a solului cu apă de 18% şi o secetă pedologică puternică cu 24% rezervă de apă în sol", a spus Cosmin Florea.

Irigaţii aproape fără oprire

Singura speranţă o au cei care sunt dotaţi cu sisteme de irigaţii şi îşi udă culturile aproape fără încetare.

"Din punctul meu de vedere, cred că în ultimii zece ani este pentru prima dată când fermierii au cerut un volum atât de mare de apă, pe bună dreptate din cauza secetei. La ora actuală, cei 61 de km de canal sunt plini cu apă. Suntem pe teren şi sperăm să finalizăm această lună august cu bine", a spus Claudiu Carpen, directorul ANIF Buzău.

În prag de faliment, fermierii se gândesc de două ori ce şi când cultivă

Problemele de anul acesta i-au determinat pe fermierii buzoieni să se gândească de două ori la ce şi când vor cultiva. Astfel, unii dintre ei spun că iarna aceasta va fi decisivă şi dacă seceta se va prelungi este posibil ca la primvară să nu-şi mai cultive pământurile.

"O nouă campanie de semănat va începe într-o săptămână, două. Va începe cu rapiţa şi va continua cu grâul. Dar să vedem şi vremea cum va influenţa aceste lucrări. Până acum, dacă programul era făcut din timp şi fiecare ştia cât să semene rapiţă, cât să semene grâu, iată că acum nu mai avem o oarecare constantă şi totul este variabil, şi totul depinde de evoluţia vremii. Cel mai probabil, suprafeţele mici pe care până acum agricultorii le lucrau nu în stil profesionist, ci pentru propriile nevoi, vor fi date în arendă. Dar sunt şi fermieri cu suprafeţe de până în 200 ha destul de debusolaţi. Toţi spun că speră că vom avea o toamnă şi mai ales o iarnă binecuvântată cu precipitaţii pentru a se reface rezerva de apă din sol. Dacă se va întâmpla să ieşim din iarnă la fel cum a fost anul acesta, fără o rezervă de apă în sol, o să fie destul de greu, foarte greu. Unii fermieri nu mai vor să semene în primăvară culturi în cazul în care iarna va fi zgârcită în precipitaţii. Nu vor semăna de teama cheltuielilor mari care vor fi şi, practic, a lipsei de venituri, de producţii", a spus directorul Direcţiei Agricole Buzău

După estimările din primăvară, pagubele la culturile de grâu, orz şi rapiţă se ridică în Buzău la peste 162 de milioane de lei, fiind afectate 54 de comune, pe o suprafaţă de peste 70.000 de hectare.

În tot acest timp, Ministerul Agriculturii promite despăgubiri, dar banii încă nu au ajuns la oamenii afectaţi. Cert este că programul de despăgubire se va derula prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, dar a cărei reprezentanţi încă nu ştiu când să-şi cheme beneficiarii să depună cererile pentru plata despăgubirilor. Fermierii urmează să primească 925 de lei/ha la grâu şi secară, 1.002lei /ha la rapiţă, 951 lei/ha la orzoaică, 772 lei/ha la ovăz şi 805 lei/ ha la triticale.

Ultimele precipitaţii au fost înregistrate în judeţul Buzău pe 15 august, când, potrivit datelor furnizate de staţiile meteo din judeţ, în municipiul Buzău au fost înregistraţi aproape 5 litri pe metrul pătrat, la Bisoca 11 litri pe metrul pătrat, iar la Pătârlagele circa 7 litri pe metrul pătrat.