Sectorul bancar european dă semne de redresare, pe burse

Acţiunile instituţiilor de credit listate la bursele din Europa au crescut în a doua parte a zilei de ieri, după declinul semnificativ din prima parte, care a venit în urma anunţului conform căruia gigantul elveţian UBS Group AG preia rivalul Credit Suisse Group AG, într-o tranzacţie de trei miliarde de dolari. Tranzacţia este menită să prevină extinderea crizei de încredere în finanţele globale şi pare că a adus o oarecare linişte pe pieţele bursiere, ieri.

Acţiunile gigantului bancar elveţian UBS AG au urcat cu 2,5%, la 17,54 franci la ora 16.03, însă cele ale Credit Suisse s-au depreciat cu 56,2%, la 0,82 franci.

Tot ieri, la Paris, acţiunile BNP Paribas SA s-au apreciat cu 2,6%, la 53,02 euro la ora 16.02, cele ale Societe Generale SA - cu 0,7%, la 21,34 euro. La Bursa din Frankfurt, titlurile gigantului Deutsche Bank AG au înregistrat un plus de 0,7%, la 9,36 euro la ora 16.02, cele ale Commerzbank AG - de 1,1%, la 9,27 euro. La Londra, acţiunile HSBC Holdings Plc au crescut cu 0,2%, la 543,30 pence la ora 15.20, cele ale Lloyds Banking Group Plc - cu 0,6%, la 46,50 pence. Pe piaţa din Amsterdam, titlurile ING Groep NV au urcat cu 0,3% la 10,63 euro la ora 16.06, cele ale ABN Amro Bank NV - cu 3%, la 14,56 euro. În Spania, acţiunile Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA au crescut cu 4,4%, la 6,30 euro la ora 16.06, cele ale Banco Santander SA - cu 3,5%, la 3,25 euro. La Bursa din Milano, titlurile UniCredit SpA s-au apreciat cu 2,4%, la 16,27 euro la ora 16.21, cele ale Intesa Sanpaolo SpA - cu 4,3%, la 2,29 euro.

Indicele EURO STOXX Banks era în urcare cu 3% la ora 16.07, afişând un nivel de 99,89 puncte.

Amintim că deţinătorii de obligaţiuni emise de Credit Suisse au suferit pierderi istorice după ce preluarea băncii elveţiene de către UBS a dus la ştergerea valorii pentru aproximativ 16 miliarde de franci (17,3 miliarde de dolari) de obligaţiuni riscante, potrivit Bloomberg.

În acest context, Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Mecanismul Unic de Rezoluţie (SRB) au anunţat că vor continua să impună pierderi deţinătorilor de acţiuni, înaintea deţinătorilor de obligaţiuni. Cele trei autorităţi au precizat într-un comunicat comun: "Instrumentele comune de capitaluri proprii sunt primele care ar trebui să absoarbă pierderi, şi abia ulterior ar urma să se recurgă la deprecierea valorii obligaţiunilor Additional Tier One. Această abordare a fost aplicată în mod consecvent în trecut şi va continua să ghideze acţiunile SRB şi BCE în intervenţiile de criză ce privesc supervizarea bancară. Obligaţiunile Additional Tier 1 vor continua să rămână o componentă importantă a structurii de capital pentru băncile europene".

• Banca Franţei: "Problemele de la Credit Suisse nu afectează băncile franceze şi europene"

Problemele de la Credit Suisse şi cele care privesc reglementarea băncilor americane nu afectează băncile franceze şi europene, a dat asigurări guvernatorul băncii centrale a Franţei, informează AFP.

"Băncile franceze sunt solide şi nu există niciun fel de problemă pentru băncile franceze", a afirmat ieri Francois Villeroy de Galhau pentru postul de radio France Inter, la o zi după anunţul preluării Credit Suisse de către rivala UBS.

"O altă problemă există în SUA, unde mai multe bănci de talie medie nu au fost supuse regulilor de supervizare care au fost adoptate după criza din 2008", a adăugat Villeroy de Galhau, care este şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), notează Agerpres.

Potrivit acestuia, niciuna dintre aceste probleme nu afectează băncile franceze. "Ele au un model de business diversificat şi sunt profitabile. Au proceduri solide de control al riscurilor şi, mai presus de orice, au un nivel ridicat de lichiditate şi capital", a mai spus Villeroy, vorbind despre un sector care este afectat de o săptămână de colapsul băncii americane Silicon Valley Bank (SVB).

Amintim că, la finele săptămânii trecute, unele surse citate de Reuters afirmau că autorităţile de supraveghere din cadrul Băncii Centrale Europene nu văd vreun pericol de contagiune în rândul băncilor din zona euro, în contextul recentelor turbulenţe din sector - atât din Europa, cât şi din SUA.

BCE a organizat vineri o şedinţă ad-hoc a consiliului de supraveghere, a doua de săptămâna trecută, ca să discute despre stresul şi volatilitatea din sectorul bancar. Dar, autorităţile de supraveghere nu au observat vreo contagiune a problemelor la băncile din zona euro, pe fondul turbulenţelor pieţei, după cum a declarat pentru Reuters o sursă apropiată reuniunii, adăugând că, potrivit BCE, depozitele bancare sunt stabile, iar expunerea Credit Suisse este nesemnificativă.

Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze informaţia publicată de Reuters.

Băncile din zona euro au în continuare lichidităţi în exces în valoare de aproximativ 4 trilioane de euro (4,25 trilioane de dolari), pe care sunt dornice să le returneze BCE, acum că împrumuturile de la aceasta au devenit mai scumpe, conform datelor publicate vineri de banca centrală.

• Bogdan Maioreanu, analist eToro: "Băncile centrale se grăbesc să prevină o criză de încredere în sistem"

Problemele de la Credit Suisse şi de la unele bănci din SUA par să fie mai mult individuale şi mai puţin sistemice, este de părere Bogdan Maioreanu, analist al platformei de investiţii eToro, care menţionează: "Băncile dau faliment în principal din două motive: credite neperformante sau probleme legate de lichiditate. Primul caz este cel care a provocat criza financiară din 2008 - oamenii nu şi-au putut plăti creditele ipotecare, iar pierderile s-au propagat în cascadă în sistem. Se pare că nu aceasta este problema acum. Ratele dobânzilor au crescut atât de mult încât băncile au avut probleme în a păstra depozitele şi în a-şi gestiona portofoliile de investiţii, ajungând să aibă probleme de lichiditate".

Bogdan Maioreanu adaugă: "Indiferent de aspectele tehnice, fiecare criză bancară este una de încredere. Prin urmare, misiunea imediată a Fed, a Băncii Centrale Europene (BCE), Băncii Elveţiei (SNB) şi a altor bănci centrale a fost de a restabili încrederea în sistem. Fed le-a furnizat băncilor americane lichidităţi în valoare de 300 de miliarde de dolari, inclusiv 12 miliarde de dolari din noul său program BTFP. SNB a acordat un sprijin de peste 150 de miliarde de dolari pentru Credit Suisse şi s-a grăbit în acest weekend să găsească o soluţie la criză. BCE a anunţat că este pregătită în caz de nevoie. China a redus rata rezervelor obligatorii ale băncilor pentru a oferi lichidităţi suplimentare de 80 de miliarde de dolari. De asemenea, cele mai mari bănci din SUA au oferit depozite de 30 de miliarde de dolari băncii regionale First Republic (FRC)".

Modul de preluare de către UBS, la un discount uriaş faţă de nivelul recent al preţului acţiunilor Credit Suisse, ne aminteşte de priorităţile şi atenţia autorităţilor şi a organismelor de reglementare în astfel de situaţii, spune Bogdan Maioreanu, precizând: "Prima lor prioritate este de a proteja sistemul financiar în general şi deponenţii, şi nu neapărat acţionarii, investitorii sau deţinătorii de obligaţiuni. Rezerva Federală a SUA, de exemplu, a fost înfiinţată în 1913 pentru a proteja sistemul financiar, nu pentru a gestiona ratele dobânzilor. În urma crizei financiare mondiale din 2008 şi a crizei din 2010 din zona euro, băncile europene sunt acum mai strict reglementate, cu o lichiditate mai mare şi cu rezerve de capital mai mari. În plus, autorităţile globale răspund acum mai rapid, mai energic şi cu mai multă forţă, dacă este nevoie. Îngrijorările actuale din sectorul bancar ar putea accelera încheierea acestui ciclu de creştere a ratelor dobânzilor. Este posibil ca înăsprirea condiţiilor financiare globale să răcească mai repede economiile şi inflaţia, ceea ce va duce la o schimbare a politicilor băncilor centrale, pe care pieţele financiare o aşteaptă cu atâta nerăbdare".