Securitatea cibernetică depinde şi de cât de informat e cetăţeanul

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) organizează cea de-a doua ediţie a conferinţei internaţionale de securitate cibernetică - "Bucharest Cyber Security Conference 2023". Prima parte a conferinţei s-a desfăşurat ieri, a doua urmând să aibă loc astăzi. Potrivit DNSC: "Conferinţa de la Romexpo este o reuniune excepţională de experţi din industrie, lideri de opinie, factori de decizie şi profesionişti, oferind o platformă pentru a discuta şi a aborda cele mai presante preocupări cu care se confruntă astăzi ecosistemul de securitate cibernetică. Bucharest Cybersecurity Conference 2023 este organizat în parteneriat cu Asociaţia patronală a industriei de software şi servicii (ANIS) şi Asociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii Informaţiei (ARASEC)". Un public informat poate contribui la reducerea impactului atacurilor cibernetice atunci când acestea au loc, iar cea mai mare provocare a Directoratului Naţional de Securitate Energetică va fi, probabil, ca oamenii să devină elementul puternic şi nu veriga slabă a securităţii cibernetice naţionale, a declarat secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Ţuţuianu: "Cetăţenii trebuie să fie conştienţi cu privire la aceste riscuri pentru a lua cele mai bune măsuri pentru a se proteja. Un public informat poate contribui şi la reducerea impactului atacurilor cibernetice atunci când acestea au loc. Ştiu că, în acest sens, Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică are o strategie cuprinzătoare, care include şi programe de educare şi de formare. Este important ca entităţile din toate sectoarele - transporturi, industrie, educaţie, sănătate, bănci şi instituţii financiare - să fie alături de această instituţie în vederea dezvoltării şi furnizării de programe pentru angajaţii lor cu privire la cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică. Ca organizaţie guvernamentală încă în curs de consolidare, avem nevoie în special de personal calificat în acest sens. Probabil cea mai mare provocare a DNSC va fi ca oamenii să devină elementul puternic şi nu veriga slabă a securităţii cibernetice naţionale şi am toată încrederea că instituţia va reuşi să-şi îndeplinească acest rol". Acesta a subliniat că, fiind parte integrantă a unui ecosistem digital complex, tehnologia digitală a adus cu sine avantaje incomensurabile, precum robotica, inteligenţa artificială, calculul cuantic, internetul lucrurilor, cloud şi diversitatea dispozitivelor mobile utilizate în viaţa de zi cu zi, susţinând productivitatea şi creşterea bunăstării oamenilor. Însă, lucrurile pozitive au şi un revers mai puţin dorit, precum creşterea unor riscuri specifice, care implică majorarea nevoii de informare a instituţiilor şi entităţilor publice sau private şi a cetăţenilor: "Informarea şi sensibilizarea publicului cu privire la riscuri reprezintă un aspect esenţial în domeniul securităţii cibernetice. Este important ca organizaţiile să fie informate şi educate cu privire la vulnerabilităţile şi ameninţările cibernetice existente, având în vedere acţiunile, uneori deosebit de agresive, ale unor actori statali sau non-statali de a obţine avantaje în spaţiul cibernetic. Spun acest lucru gândindu-mă şi la faptul că România se află la graniţa unei zone de război, ceea ce ne plasează într-o situaţie privilegiată dintr-un anumit punct de vedere, de a detecta timpuriu anumite tendinţe şi atacuri şi de a partaja aceste informaţii cu partenerii noştri euroatlantici". Ţuţuianu a vorbit şi despre nevoia de forţă de muncă calificată în acest domeniu al securităţii cibernetice, semnalând că la nivel global se înregistrează un deficit semnificativ din mai multe motive: complexitatea din ce în ce mai mare a tehnologiilor, creşterea dependenţei societăţilor de mediile digitale şi extinderea spaţiului în care se pot produce atacuri cibernetice.