SEE Property Forum: Creştere economică de 1,2-1,8%, la finalul anului, pentru România

Economia naţională va înregistra o creştere economică cuprinsă între 1,2 şi 1,8% la finalul anului 2024, cu mult mai mică faţă de cea anunţată de Guvern, de 2,8%, pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, au afirmat, ieri, participanţii la conferinţa anuală a SEE Property Forum, eveniment care a avut loc la Bucureşti. Experţii în economie prezenţi la conferinţă au arătat că pentru o creştere economică robustă şi sustenabilă este nevoie de creşterea productivităţii forţei de muncă, crearea condiţiilor necesare pentru reducerea migrării forţei de muncă şi de un sistem competitiv de educaţie.

Csanad Csurös, CEO Property Forum, a spus: "România are un potenţial uriaş. De aceea suntem dedicaţi să oferim informaţii de neegalat despre piaţa românească şi să transformăm Business Forum într-o destinaţie pentru profesioniştii care caută o acoperire completă a tendinţelor generale din piaţă, a noutăţilor din economie şi a activităţilor companiilor listate. Ceea ce oferim astăzi publicului, la SEE Property Forum 2024, este doar începutul strategiei noastre de a ne extinde pe piaţa românească şi pe alte industrii decât real-estate, şi de a oferi o acoperire unică a peisajului economic prin ştiri online şi evenimente dedicate".

Dorota Strauch, director pentru CEE şi economist-şef pentru Polonia la Raiffeisen Bank International AG, a prezentat o analiză individuală a perspectivelor economice pentru 2024 în Europa Centrală şi de Est, concentrându-se şi asupra perspectivei mixte pentru economia României în anul curent. Dorota Strauch a afirmat: "Deşi România a înregistrat o surpriză negativă în revizuirea creşterii economice, ţara rămâne rezistentă, cu o creştere continuă a consumului şi investiţiilor. Creşterea PIB real pentru România este prognozată la 1,2% pentru 2024, recuperându-se uşor la 2,2% până în 2025. Piaţa muncii din România continuă să susţină cererea de consum, iar creşterea reală a salariilor este aşteptată să ofere un impuls modest. Cu toate acestea, inflaţia rămâne o preocupare, rata medie a inflaţiei fiind estimată la 5,6% în 2024, îmbunătăţindu-se uşor la 5,3% până în 2025. Această inflaţie persistentă, alimentată de creşterea salariilor şi a preţurilor la servicii, creează provocări pentru politica monetară şi pentru puterea de cumpărare a gospodăriilor. În ciuda acestor presiuni inflaţioniste, România beneficiază de utilizarea fondurilor UE, care au sprijinit activităţile investiţionale chiar şi într-o perioadă de încetinire economică. Privind spre viitor, anul 2025 este aşteptat să aducă o accelerare a investiţiilor, alimentată de investiţiile străine directe şi de utilizarea continuă a resurselor UE, ceea ce va poziţiona România pentru o recuperare mai solidă".

Creşterea economică de doar 1,2% la finalul anului 2024 pentru ţara noastră este mai mică faţă de cea de 2,8% estimată de Guvern pe baza informaţiilor oferite de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Din studiul Raiffeisen Bank mai reţinem că la finalul anului 2024 vom avea o rată de schimb valutar de 5 lei pentru un euro. Expertul Raiffeisen Bank a amintit cauzele care au dus la actuala stare de lucruri din Europa - sincopele din lanţurile de aprovizionare şi creşterea preţurilor din energie cauzate de agresiunea declanşată ilegal de Federaţia Rusă în Ucraina -, dar a punctat că în România se constată o întârziere a implementării reformelor fiscale asumate de autorităţile de la Bucureşti, întârzieri care afectează consolidarea bugetului de stat.

Din studiul realizat de Raiffeisen Bank reiesei că experţii acestei bănci se aşteaptă ca Banca Naţională a României să opereze până la finalul anului 2024 o nouă reducere a ratei dobânzii de referinţă, de la 6,5% pe an la 6,25% pe an, rată care să fie menţinută în perioada decembrie 2024-martie 2025, pentru ca, până la finalul anului viitor, aceasta să scadă la 5,5% pe an.

• Trendul demografic actual, un risc major pentru creşterea în viitor a economiei naţionale

Datele din studiul întocmit de Raiffeisen Bank privind creşterea economică prognozată pentru ţara noastră coincid şi cu estimările efectuate de specialiştii Băncii Transilvania şi ING.

Valentin Tătaru, economist şef la ING a precizat: "Pentru anul acesta, ING estimează o creştere economică naţională de 1,3%, deci nu foarte departe de datele incluse în studiul Raiffeisen, dar pentru anul următor suntem mai optimişti şi estimăm o creştere de 3%, faţă de 2,2% - creştere economică prognozată de Raiffeisen. Creşterea economică anunţată de Guvern vine de la Comisia de Prognoză şi pe baza ei se construieşte bugetul de stat pentru anul viitor, dar ar trebui să ţinem cont că deficitul bugetar de la finalul acestui an va fi cu mult mai mare decât cel prognozat anul trecut, de la 5% se ajunge undeva la 7,9%".

Ioan Nistor, economist şef la Banca Transilvania: "Noi suntem undeva la 1,8% creştere economică prognozată, deci nu foarte departe. Încercăm să monitorizăm componentele care duc la această creştere şi cum sunt ele influenţate de eventualele decizii politice din spate".

Reprezentanţii ING şi Banca Transilvania au arătat că anul viitor se aşteaptă ca, după alegerile parlamentare, viitorul Guvern să crească anumite taxe şi impozite, pentru a reduce deficitul bugetar, dar speră ca Executivul să pună accent şi pe eficientizarea cheltuielilor bugetare. Cei doi experţi au afirmat că este nevoie de o perioadă mai lungă pentru a se face aceste ajustări bugetare pentru ca impactul resimţit de mediul de afaceri să fie mai redus.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, Ioan Nistor a spus că cifrele arată o situaţie gravă privind migraţia acesteia, îmbătrânirea forţei de muncă, dar cu toate acestea s-a declarat optimist în privinţa ţintelor privind creşterea economiei naţionale. În schimb, Valenti Tătaru a precizat că, în ciuda creşterii numărului de persoane care se află în clasa mijlocie din punct de vedere al veniturilor lunare, viziunea sa cu privire la creşterea economică este mai degrabă una pesimistă.

"Oamenii pleacă din ţară nu doar din cauza salariilor mici, ci şi pentru că sunt dezamăgiţi de sistemele de sănătate sau educaţie. Dacă privim în viitor, trendul demografic este destul de clar pentru ţara noastră: se scufundă. În privinţa educaţiei stăm exact la fel, dacă ne raportăm la rezultatele obţinute la testele PISA. Practic avem o forţă de muncă needucată, ceea ce va duce la o limitare a competenţelor populaţiei, limitare ce se va răsfrânge şi cu privire la locurile de muncă pe care le poate ocupa aceasta", a afirmat Valentin Tătaru.

Reprezentantul ING a mai afirmat că în aceste condiţii statul nu trebuie să repete erorile altor guverne din sud-estul Europei privind economiile naţionale, nu trebuie să suprareglementeze, nici să creeze noi instituţii, ci trebuie să se ocupe doar de sprijinirea creşterii productivităţii muncii şi a venitului mediu.

• România, mai competitivă economic decât Ungaria

Csaba Balint, membru al Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României a afirmat că pentru a avea o creştere economică robustă, sustenabilă, este nevoie de o creştere a productivităţii muncii, dar şi de forţă de muncă calificată, de noi instrumente financiare care să finanţeze achiziţionarea de noi tehnologii şi inovarea-cercetarea care să ducă la creşterea competitivităţii companiilor din ţara noastră.

Reprezentantul BNR a precizat: "Anii trecuţi am avut o creştere economică peste media Uniunii Europene, dar acum am încetinit un pic, deoarece cred că, cu cât ne apropiem de limitele tehnologice pe care le au ramurile noastre industriale, cu atât este mai greu să ne dezvoltăm, chiar dacă avem forţa de muncă necesară pentru creşterea productivităţii. Preluarea unor modele europene ne-ar putea ajuta să ne dezvoltăm mai uşpr, dar consider că unele dintre aceste modele nu trebuie doar copiate şi implementate, ci ar trebui reinventate pentru a creşte competitivitatea companiilor din ţara noastră. Procesul de convergenţă a scăzut şi întâmpinăm probleme cu forţa de muncă, element ce devine o sperietoare pentru economia naţională şi, dacă nu se iau măsuri cu privire la aceasta, ne va fi din ce în ce mai dificil să avem o productivitate crescută şi o creştere economică sustenabilă. (...) Peste această problemă şi peste migrarea forţei de muncă se adaugă şi descreşterea demografică. Dacă pe timpuri, un copil era privit în mediul rural ca o investiţie pentru viitor, acum el este privit ca o povară, din cauza costurilor ridicate privind întreţinerea şi educarea lui, şi cred că trebuie ca autorităţile să ia măsuri şi în acest domeniu, mai ales că ne confruntăm cu o natalitate foarte scăzută".

Referitor la creşterea economică şi la datele prezentate în raportul întocmit de Raiffeisen Bank, s-a exprimat şi Peter Akos Bod, fost guvernator al Băncii Naţionale a Ungariei, care a arătat: "Autorităţile centrale de la Budapesta au fost şocate când au constatat că trebuie să se raporteze în ultimii ani, în privinţa competitivităţii şi a creşterii economice la România, după ce timp de 150 de ani punctul de referinţă era Austria. (...) În ceea ce priveşte aderarea celor două state la Eurozone, trebuie să recunoaştem că România şi Ungaria încă nu sunt competitive economic cu statele membre ale zonei respective. Sper ca mai devreme sau mai târziu să atingem această competitivitate pentru a intra în zona Euro. Dacă în România aţi stabilit o ţintă cu privire la aderarea la Eurozone şi vă urmăresc cu plăcere traseul pe care îl parcurgeţi, în Ungaria lucrurile sunt mai complicate, deoarece decidenţii doresc, prin prisma suveranismului, menţinerea monedei naţionale, forintul. Este vorba doar despre populism. Şi mie îmi place forintul, îmi place cum arată bancnotele din punct de vedere al designului, dar să fim serioşi pentru că moneda naţională ungară nu este competitivă la nivel european. Ambele state se confruntă cu provocări similare, cu mişcări populiste care promovează suveranitatea naţională, idei pe care le consider fără finalitate. Competitivitatea trebuie să fie obiectivul principal al oricărei guvernări. Guvernul nu trebuie să ia măsuri care să ducă la eşec economic, la pierzători, ci să sprijine competitivitatea şi campionii economici. În România nivelul competitivităţii este mai ridicat decât în Ungaria, din cauza intervenţionismului economic strict al guvernului de la Budapesta. Consider însă că este nevoie de competiţie loială în folosul clienţilor şi al companiilor".

Fostul guvernator al Băncii Naţionale a Ungariei a mai spus că nicio ţară din regiune nu a descoperit secretul creşterii economice, toate având decenii bune şi rele, şi a precizat că, privind spre viitor, marele test pentru majoritatea ţărilor din Europa centrală şi de sud-est va fi capacitatea lor de a păstra tinerii şi persoanele educate, pentru că migraţia lor duce la pierderea productivităţii muncii.

Juraj Kotian, Şef de Cercetare Macro/Fixed Income CEE la Erste Group Bank AG, a afirmat că "demografia este un obstacol potenţial în calea creşterii economice viitoare" şi că este îngrijorat de faptul că tinerii pleacă să studieze în străinătate din cauza calităţii slabe a sistemului educaţional de acasă. El a spus că este nevoie de oameni tineri, educaţi, pentru a atenua riscurile tendinţei de îmbătrânire a forţei de muncă şi afirmă că muncitorii mai bine pregătiţi vor putea să rămână angajaţi pentru mai mult timp şi să fie mai productivi.

SEE Property Forum este un eveniment anual organizat la Bucureşti de Property Forum - platformă media şi de evenimente de top din CEE, ce a reunit experţi de top în economie pentru a dezbate efectele procesului de convergenţă economică din regiune, precum şi perspectivele economice actuale şi viitoare ale Europei Centrale şi de Est (CEE).