Delia Podea, şef al Secţiei Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad şi profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Vest "Vasile Goldiş", a fost trimisă în judecată de Parchetul General, în stare de arest preventiv, în dosarul testărilor ilegale de medicamente, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.
Delia Podea, medic primar psihiatru, va fi judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată (10 acte materiale); fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (8 acte materiale); fals intelectual în formă continuată (45 acte materiale); uz de fals (53 acte materiale); luare de mită în formă continuată (23 acte materiale); abuz în serviciu în formă continuată (2 acte materiale); fals intelectual în formă continuată (7 acte materiale).
În acelaşi dosar, a fost deferită justiţiei Claudia Haiduc (fostă pacientă), acuzată de complicitate la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual în formă continuată.
Procurorii susţin că Delia Podea a efectuat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente, cu riscul de a afecta negativ starea de sănătate a populaţiei.
Totodată, utilizând ascendentul moral şi profesional de care beneficia în relaţia cu medicii rezidenţi ai Secţiei de Psihiatrie, cărora le era îndrumător, Delia Podea i-a determinat şi i-a constrâns pe aceştia să săvârşească astfel de ilegalităţi.
În mod concret, Delia Podea a efectuat studii clinice fără consimţământul informat al subiecţilor şi a consemnat în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia.
Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, Delia Podea a acţionat în două modalităţi: prezenta documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize; contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura pacienţilor.
Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, Delia Podea a inclus în studii şi pacienţi care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicaţiile acesteia, medicii rezidenţi şi asistentele medicale au consemnat în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.
Totodată, Delia Podea nu a consemnat în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.
Procurorii mai susţin că, în situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat, pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt probele biologice atribuite pacienţilor erau de fapt recoltate de la cadrele medicale ale secţiei. Pe fondul administrării medicamentaţiei experimentale, starea de sănătate a subiecţilor s-a înrăutăţit semnificativ.
Potrivit dispoziţiilor medicului Delia Podea, la externare, pacienţilor înrolaţi în studiu li s-au întocmit două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat, şi altele contrafăcute, înmânate pacientului şi care consemnau administrarea unui tratament clasic, fără menţionarea includerii în studiu.
Prin aceste modalităţi, Delia Podea a urmărit includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienţi şi efectuarea chiar fictivă a cât mai multe vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor (producători de medicamente), dat fiind că medicul primea de la aceştia un onorariu, dar şi câte 400 de euro/vizită/pacient.
Astfel, pentru studiile clinice desfăşurate, ea a încasat de la un singur sponsor suma totală de 179.994 euro.
În perioada 2014 - mai 2016, cu ocazia derulării a 10 studii clinice, în care era investigator principal, fără consimţământul informat al subiecţilor, Delia Podea a consemnat în documentele medicale întocmite, personal sau prin intermediul sub-investigatorilor, aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic şi simptomatologie, starea de sănătate a pacienţilor, prezenţa la vizitele de studiu, tratamentul de urmat şi efectele acestuia, cauzând un prejudiciu fiecărei persoane juridice implicate, precum şi pacienţilor.
Totodată, în perioada ianuarie - noiembrie 2015, ea a procedat la falsificarea a opt foi de observaţie, înscrisuri oficiale, prin contrafacerea scrierii şi a subscrierii.
Parchetul General mai arată că, în perioada august 2014 - aprilie 2016, Delia Podea a efectuat consemnări medicale necorespunzătoare adevărului în registrele de consultaţii de la cabinet sau în foile de observaţie, consemnări în fals referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul de urmat (21 de menţiuni), fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (45 de consultaţii medicale fictive).
De asemenea, în perioada august 2014 - mai 2016, Delia Podea a folosit, anexând la dosarele de studii clinice ale pacientului, copii de pe înscrisurile falsificate pentru a fi îndeplinite criteriile de includere pe studiu şi pentru a fi prezentate monitorilor cu ocazia vizitelor de monitorizare (53 acte de uz de fals).
În perioada decembrie 2010 - aprilie 2016, Delia Podea a primit sume de bani de la mai multe paciente pentru diagnosticarea fictivă şi internarea acestora în cadrul Secţiei Clinice de Psihiatrie, în vederea eliberării în fals a unor documente medicale necesare pentru obţinerea unei pensii de invaliditate sau pentru menţinerea în gradul de invaliditate (23 acte materiale).
În plus, în cursul anului 2016, Delia Podea a diagnosticat fictiv şi internat ilegal două persoane, eliberându-le documente medicale în vederea obţinerii unei pensii de invaliditate, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu sumele corespunzătoare îngrijirilor medicale fictive pe perioada internărilor sau în vederea prelungirii concediului medical peste 90 de zile.
În luna februarie 2016, Delia Podea a procedat la diagnosticarea fictivă a unei persoane şi, ulterior, la internarea acesteia în cadrul Secţiei Clinice de Psihiatrie, fiindu-i eliberată, prin consemnarea în fals a foii de observaţie şi a reţetei medicale, documente medicale în vederea obţinerii unei pensii de invaliditate.
De asemenea, pe 27 mai 2016, Delia Podea a procedat la diagnosticarea fictivă cu "tulburare de anxietate" a inculpatei Claudia Haiduc şi, ulterior, la internarea acesteia în mod fictiv, în cadrul Secţiei Clinice de Psihiatrie, fiindu-i eliberate, prin consemnarea în fals, a foii de observaţie, în care la externare s-a menţionat diagnosticul de episod depresiv anxios reactiv, şi a unor documente medicale precum referatul medical, consimţământul informat, fişa de circuit a pacientului şi biletul de trimitere.
Aceste documente medicale au fost eliberate în fals cu scopul de fi depuse la Cabinetul de Expertiză Medicală cu o solicitare de prelungire a concediului medical peste 90 de zile.
"Acordarea prin decizii medicale de drepturi de asigurări sociale unor persoane care nu ar îndeplini din punct de vedere medical condiţiile necesare a produs prejudicii bugetului de stat, iar infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată inculpata Podea Delia-Marina sunt fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente, ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei, dar şi drepturile pacienţilor. Infracţiunile de care este acuzată inculpata sunt în măsură să lezeze ordinea socială, respectul şi încrederea opiniei publice în actul medical, dar şi în studiile clinice care duc la omologarea pe piaţă a unor substanţe active", declară procurorii.
Ei au pus sechestru pe mai multe bunuri mobile şi imobile aparţinând Deliei Podea: 22 de tablouri şi o sculptură (în valoare de aproximativ 91.400 de euro); un teren intravilan în comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Arad (în suprafaţă de 603 mp); un imobil situat în Arad (compus din teren şi casă de locuit); un teren intravilan situat în comuna Livada, judeţul Arad (în suprafaţă de 600 mp); precum şi 21.150 lei, 4.400 euro, 1.081 USD şi 645 GBP, sume ridicate cu ocazia unor percheziţii domiciliare.
De asemenea, au fost indisponibilizate sumele de 71.306 lei, 111.635 euro şi 140.468 USD, aflate în conturi bancare.
În cadrul anchetei, procurorii au colaborat cu ofiţeri de poliţie din cadrul IGPR - Direcţia Operaţiuni Speciale şi Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, precum şi cu Serviciul Român de Informaţii, conform sursei citate.