Şefii combinatelor siderurgice cer modificarea legislaţiei care favorizează importurile de oţel din afara UE

Directorii generali ai combinatelor siderurgice din Uniunea Europeană au trimis o scrisoare şefilor de stat din blocul comunitar prin care cer modificarea sistemului de comercializare a drepturilor de emisii poluante, deoarece, în opinia lor, actualul sistem încarcă sectorul cu costuri, ceea ce ar putea duce la închiderea fabricilor din UE şi la pierderea locurilor de muncă.

Scrisoarea semnată de 76 de şefi de combinate siderurgice precizează: "Subsemnaţii, Directori Generali Executivi (CEOs) din industria europeană a oţelului, vă scriem înainte de încheierea negocierilor finale asupra reformei sistemului UE de comercializare a emisiilor (EU Emissions Trading System, EU ETS). Suntem de acord cu faptul că schimbările climatice reprezintă o problemă critică, ce trebuie adresată urgent la nivel internaţional, şi sprijinim în totalitate eforturile de reducere a emisiilor de CO2 în mod rentabil, la nivelul întregii economii a UE. În săptămânile următoare, veţi avea ultima ocazie de a contura un sistem ETS care abordează aceste obiective mai optim, în timp ce conservă industria europeană a oţelului şi milioanele de angajaţi pe care aceasta îi sprijină. Puteţi evita încărcarea sectorului cu costuri grele, care vor limita investiţiile sau care vor spori riscul de pierdere a slujbelor şi închiderea fabricilor din UE".

Reprezentanţii industriei au arătat că sectorul oţelului îşi asumă partea cuvenită de răspundere prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

"Totuşi, cu etaloane nerealizabile în domeniul oţelului, legislaţia EU ETS generează costuri ridicate ale carbonului chiar şi pentru oţelăriile cu performanţe foarte bune, în ciuda faptului că în propria evaluare a impactului întocmită de Comisia Europeană s-a recunoscut că sectorul prezintă un risc foarte înalt de scurgeri de carbon. În forma actuală, EU ETS favorizează importurile de oţel de la concurenţii din statele nemembre, care nu se confruntă cu asemenea costuri şi care au o amprentă de carbon mult mai mare decât oţelul fabricat în UE", se mai arată în scrisoare.

Dacă directiva EU ETS ar fi să se adopte fără unele dintre îmbunătăţirile solicitate de Parlamentul European, acest lucru ar rezulta într-un deficit de indemnizaţii acordate industriei noastre, care se ridică la aproximativ 35% până în anul 2030.

"Nu vom mai avea la dispoziţie indemnizaţiile excedentare din anii trecuţi care să micşoreze impactul perioadei post-2020 din industria oţelului. În plus, sectorul ar fi şi mai expus trecerii costurilor carbonului către preţurile energiei electrice. Alte sectoare industriale care fac obiectul legii EU ETS nu se confruntă cu aceste limitări în aceeaşi măsură. În consecinţă, facem apel la ajutorul dumneavoastră în a păstra sustenabilitatea şi concurenţa globală a industriei europene a oţelului. Europa trebuie să aibă capacitatea de a produce oţeluri inovatoare care stau la baza societăţii moderne - şi care ajută la reducerea emisiilor de CO2", au mai arătat reprezentanţii industriei oţelului.

Potrivit acestora, este esenţial ca îmbunătăţirile convenite de către Parlamentul European privind gazele de ardere, cota de licitare, factorul de corecţie din toate sectoarele şi costurile indirecte să fie adoptate şi de Consiliu. Acest lucru va ajuta la asigurarea unei reforme care încurajează protecţia climatică şi îndeplinirea angajamentelor UE privind reducerea CO2, în acelaşi timp limitând impactul asupra concurenţei industriei europene a oţelului, capacităţii acesteia de inovare şi asupra slujbelor pe care le sprijină.

Într-un interviu acordat Agerpres, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, declara că se poate produce la Galaţi întreaga cantitate de oţel necesară pentru realizarea conductei de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), însă a avertizat că din ţările din afara UE poate veni oţel mai ieftin, ca urmare a faptului că producătorii din spaţiul comunitar plătesc anumite taxe de mediu.

"Oţelul produs în China nu este încărcat cu taxele pentru energii, cu subvenţiile pentru gazele cu efect de seră, cu taxa de cogenerare pe care noi o plătim. Este foarte dificil să te baţi în aceste condiţii. Problema este că se creează o distorsiune între noi şi competiţia care vine din afara UE. Nu este niciun fel de distorsiune dacă ne-am bate cu competitori din Uniunea Europeană, unde sunt aceleaşi reguli, dar există o mare diferenţă faţă de concurenţii care vin din afara UE", a precizat oficialul ArcelorMittal.