Acţiunile de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au avut scăderi în a doua jumătate a anului trecut, spre deosebire de parcursul principalilor indici ai marilor pieţe vestice, care au încheiat al doilea semestru din 2022 preponderent în teritoriul pozitiv. Indicele BET, ce reflectă dinamica celor mai tranzacţionate 20 de titluri de la bursa noastră, s-a depreciat cu 5,1%, la 11.663 de puncte, în timp ce BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, a avut un recul de 2,1%, până la 2.203 puncte.
În Europa, indicele fanion Stoxx 600 s-a apreciat cu 4,3%, în a doua jumătate a anului trecut, în vreme ce DAX 30, al bursei din Frankfurt, a avut un avans de 8,9%. Peste Atlantic, indicele Dow Jones a urcat cu 7,7%, în timp ce Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,1%. Evoluţiile apar în condiţiile în care, deocamdată, economia şi o mare parte a companiilor au rezistat mai bine decât se aştepta inflaţiei şi creşterii costului banilor, ceea ce s-a văzut în rezultatele financiare. Tehnologia a fost principalul sector care a dezamăgit investitorii, fapt reflectat de dinamica indicelui Nasdaq care, pe lângă declinul profitabilităţii emitenţilor ce-l compun, a fost lovit sever de majorarea dobânzilor de către Rezerva Federală.
Există câteva elemente care pot explica diferenţa de performanţă dintre indicii BVB şi cei ai marilor pieţe externe. Un aspect este legat de dividende. Acţiunile de la bursa noastră sunt purtătore de dividende cu randamente ridicate, peste cele ale marilor pieţe vestice. Doar că datele de înregistrare sunt de obicei în prima parte a anului, când perspectiva alocărilor de bani către acţionari susţine cotaţiile. În a doua jumătate acţiunile nu mai beneficiază de acest suport, ceea ce poate explica performanţa mai slabă a titlurilor din această perioadă. Apoi, cotaţiile companiilor energetice - sectorul cel mai important de la BVB şi care a ţinut indicii pe linia de plutire în prima parte a anului - au avut scăderi semnificative. Nu în ultimul rând, noi facem parte din categoria pieţelor de frontieră, din care fondurile internaţionale se retrag primele când se anunţă vremuri tulburi.
• Deprecieri puternice pentru titlurile Romgaz, TeraPlast şi Aquila
Acţiunile Romgaz (SNG) au scăzut cu 25,1%, în cel de-al doilea semestru al anului, cel mai mare declin dintre componentele indicelui BET. Deprecierea apare pe fondul unui cumul de factori între care data ex-dividend pentru alocarea cu randament de 10% în momentul propunerii şi scăderea accentuată a preţului gazelor în Europa începând cu luna septembrie, care probabil i-a făcut pe investitori să anticipeze rezultate financiare mai slabe pentru companie, chiar dacă în prezent rezultatele societăţii sunt foarte bune. La finele anului, cotaţia SNG a fost lovită de "taxa de solidaritate", prin care statul va impozita cu 60% profitul companiei ce depăşeşte cu 20% media ultimilor patru ani.
Într-o perioadă în care preţul ţiţeiului Brent (relevant pentru piaţa europeană) a scăzut cu circa 25%, acţiunile OMV Petrom (SNP) s-au depreciat cu numai 6,9%. Scăderea mai redusă a preţului acţiunii poate fi pusă parţial pe seama rezultatelor financiare excepţionale raportate de Petrom. În primele nouă luni ale lui 2022, compania a obţinut un profit net de aproape 9,2 miliarde lei, mai mare cel din ultimii trei ani la un loc, doar în trimestrul al treilea rezultatul net fiind de 5,3 miliarde lei. Alături de Romgaz, OMV Petrom este eligibilă pentru taxa de solidaritate, urmând să plătească o sumă mult mai mare decât producătorul de gaze din Mediaş. În decembrie, cele două companii au depus la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) declaraţia de descoperire comercială pentru perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, care atestă practic rentabilitatea economică a proiectului.
Acţiunile Aquila (AQ) au scăzut cu 19,5%, în timp ce titlurile TeraPlast (TRP) au avut un recul de 19,1% - printre cele mai mari deprecieri din BET în cea de-a doua parte a anului trecut. Producătorul de materiale de construcţii a ieşit de pe radarul majorităţii investitorilor, după dividendul gigant acordat în 2021, iar în ultima perioadă a avut rezultate în scădere. În schimb, distribuitorul de bunuri de larg consum are profitabilitate în creştere şi un model de business solid, astfel încât nu pare să existe un motiv punctual evident care să explice scăderea atât de puternică a preţului acţiunilor. Atât
Aquila cât şi TeraPlast sunt companii a căror activitate are o componentă ciclică pronunţată (performează bine în vremuri de creştere economică, caracterizate prin consum şi investiţii mari), ceea ce înseamnă că poate urma o perioadă mai puţin fastă pentru acestea.
La capitolul scăderi se mai remarcă Digi Communications (DIGI), MedLife (M) şi Electrica (EL), acţiuni care au avut printre cele mai mari deprecieri din BET, în cea de-a doua jumătate a anului trecut.
• Acţiunile BVB, Transgaz, Transelectrica şi TTS - cele mai mari creşteri din BET
Titlurile Bursa de Valori Bucureşti au avut cea mai mare apreciere din principalul coş de acţiuni, în ultima jumătate a anului trecut, titlurile operatorului pieţei noastre de capital marcând un avans de 26%. Compania a avut rezultate financiare în creştere în 2022, încheind primele nouă luni ale anului cu un profit aproape dublu faţă de cel din perioada ianuarie-septembrie 2021, ceea ce poate explica
doar parţial creşterea preţului acţiunii BVB. După cum reiese din raportări, la cumpărare s-au aflat investitori instituţionali români (SIF-uri, fonduri Pilon II) ce achiziţionează din diferite motive - de plidă pentru a avea o putere mai mare de vot în AGA.
Acţiunile Transgaz (TGN) s-au apreciat cu 19,8%, în ultimele şase luni ale lui 2022. Performanţa apare în contextul unui cumul de factori între care profitabilitatea în creştere puternică a companiei, majorarea capitalul prin încorporarea rezervelor şi semnarea unui memorandum de înţelegere pentru implementarea Coridorului Vertical, ceea ce poate face din ţara noastră un important punct regional în piaţa gazelor din regiune.
Titlurile Transelectrica (TEL) au urcat cu 19,2% în a doua jumătate a anului, după ce compania a raportat pentru trimestrul al treilea un profit de peste cinci ori mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a lui 2021. Tot în contextul unei profitabilităţi în creştere, acţiunile Transport Trade Services (TTS) s-au apreciat cu 19,2%, în intervalul iulie-decembrie a anului trecut.
Alro Slatina (ALR) şi BRD-Groupe Societe Generale (BRD) sunt alte titluri din BET care s-au apreciat, în ultimele şase luni ale lui 2021
• Scădere de 0,2% pentru BET-FI, cea mai redusă în rândul indicilor bursei noastre
Indicele BET-FI, al SIF-urilor şi Fondul Proprietatea (FP), a avut un declin de 0,24%, în cea de-a doua jumătate a anului trecut, până la 50.284 puncte, cea mai redusă depreciere dintre coşurile de acţiuni de la BVB, datorită evoluţiilor titlurilor Evergent Investments (EVER) şi Transilvania Investments (TRANSI), care au urcat cu 18%, respectiv 15%. Ambele fonduri au derulat programe de răscumpărări de acţiuni proprii, care susţin preţurile acţiunilor. La finele lunii septembrie, BT Asset Management împreună cu persoanele cu care acţionează concertat ajunseseră să deţină 17% din Evergent Investments.
Acţiunile Fondul Proprietatea au avut o mică depreciere, în ultimele şase luni ale anului trecut, perioadă în care FP a făcut paşi concreţi pentru vânzarea pachetului de aproape 20% din Hidroelectrica, şi a ieşit complet din acţionariatul OMV Petrom. La finele anului, acţiunile Fondului se tranzacţionau la un discount de circa 20% faţă de Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN), uşor mai mare decât obiectivul administratorului Franklin Templeton, de 15%.
Indicele BETAeRO, al companiilor listate în Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al BVB, a coborât cu 10,8%, în ultimele şase luni ale lui 2022, an în care societăţile listate în această piaţă au avut scăderi puternice ale preţurilor acţiunilor, multe livrând rezultate cu mult sub aşteptările investitorilor.
În perioada iulie-decembrie 2021, acţiunile Meta Estate Trust au debutat în Piaţa AeRO, în timp ce Ascendia a venit cu a doua rundă de obligaţiuni. În Piaţa Principală au fost patru listări de titluri obligatare - două ale Raiffeisen Bank, una a BCR şi alta a Libra Internet Bank.
În ultima jumătate a anului trecut, Ministerul Finanţelor a strâns de la populaţie circa 2,65 miliarde de lei prin două emisiuni de titluri de stat Fidelis.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 11:35)
Nu se decuplau daca nu veneau guvernantii cu ideea stralucita de a impozita ilegal retroactiv profiturile Romgaz si Petrom. Stai sa-i vezi dup-aia cum se vaita pe la TV ca nu se incep investitiile in Neptun Deep, asta in timp ce turcii si-au tras deja teava in bula de gaz de sub Marea Neagra si scot gaz deja.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 14:51)
Bvb e plina de morcovari!