Senator Valer Marian: "Apel pentru luare aminte la precedentul Horia Georgescu"

A fost necesară organizarea a două concursuri pentru desemnarea unui nou preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), post rămas vacant după arestarea pentru fapte de corupţie, în martie 2015, a fostului preşedinte Horia Georgescu, notează Valer Marian, senator independent de Satu Mare.

Redăm în continuare declaraţia sa de presă, remisă azi redacţiei:

"La primul concurs s-au prezentat trei candidaţi, dar au căzut cu brio la examenul scris, inclusiv vicepreşedintele Bogdan Stan, care exercită conducerea interimară a Agenţiei de la arestarea predecesorului său. La al doilea concurs s-au prezentat nouă candidaţi şi la acesta a fost declarat câştigător vicepreşedintele Bogdan Stan. Potrivit legislaţiei în vigoare, acesta urmează să fie validat de Consiliul Naţional de Integritate şi apoi să fie numit în funcţia de preşedinte al ANI de Senatul României.

Consider că atât Consiliul Naţional de Integritate cât şi Senatul trebuie să acorde o atenţie deosebită acestei validări având în vedere importanţa funcţiei şi ţinând cont de antecedentele de tristă amintire ale primilor doi preşedinţi ai ANI, Cătălin Macovei şi Horia Georgescu. Jurist, fost procuror, primul preşedinte al ANI, Cătălin Macovei, a demisionat în anul 2012, după patru ani de la preluarea funcţiei, din cauza dosarelor penale în care era cercetat pentru fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu şi fapte de corupţie. Economist şi jurist în acte, fost afacerist şi funcţionar public în fapte, al doilea preşedinte al ANI, Horia Georgescu, care a deţinut funcţia de secretar general al instituţiei în timpul preşedintelui Cătălin Macovei, a fost arestat şi trimis în judecată de DNA în acest an pentru fapte de corupţie legate de retrocedările frauduloase de la ANRP, după ce a fost cercetat anterior pentru complicitate la fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu şi dare de mită.

Arestarea şi trimiterea în judecată pentru fapte de corupţie a ex-preşedintelui Horia Georgescu constituie o pată care va fi cu greu ştearsă de pe imaginea ANI, ce se voia şi se afişa drept o instituţie etalon a luptei anticorupţie. Iar acest Horia Georgescu voia să compară drept un al doilea mântuitor al neamului de corupţii din clasa politică şi din administraţia publică, după procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Nu s-ar fi ajuns aici dacă anumite instituţii ale statului şi-ar fi făcut datoria şi ar fi respectat legea, îndeosebi prin verificarea îndeplinirii condiţiilor de studii şi de vechime în specialitatea studiilor, precum şi a unor condiţii minime de integritate atât înainte cât şi după preluarea funcţiilor deţinute la ANI. Numirea şi promovarea lui Horia Georgescu în diverse posturi şi funcţii importante în instituţii de stat relevă un lanţ de nelegalităţi crase.

Astfel, Horia Georgescu a fost detaşat şi numit nelegal, în anul 2008, în funcţia de secretar general al ANI, ce are statut de înalt funcţionar public, întrucât nu a îndeplinit condiţia vechimii de cel puţin 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiilor publice, în speţă studii juridice. Pentru a obţine avizul necesar de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, s-a folosit de o adresă emisă de ANI ( cu nr.383/17.04.2008), semnată de preşedintele Cătălin Macovei, în care era consemnat faptul că Horia Georgescu avea studii juridice şi 5 ani vechime în specialitatea studiilor.

Adresa ANI era falsă întrucât Horia Georgescu nu avea 5 ani vechime în specialitatea studiilor juridice, ci doar un an, fapt care putea şi poate fi constatat din CV-ul său, în care a consemnat că a dobândit calificarea de jurist prin diplomă de absolvire, în promoţia 2007, la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Braşov, după ce a urmat Facultatea de Drept la Universitatea Hyperion din Bucureşti, în perioada 1996-2001. Totuşi, cu o grabă suspectă, respectiv a doua zi după primirea adresei ANI, fără să verifice temeinic îndeplinirea condiţiilor legale, îndeosebi a vechimii necesare în specialitatea studiilor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a emis aviz favorabil (cu nr. 1434665/18.08.2008) pentru exercitarea funcţiei de secretar general al ANI de către Horia Georgescu prin detaşare de la Ministerul Justiţiei, unde îndeplinea funcţia de consilier al ministrului Tudor Chiuariu. Avizul favorabil a fost semnat de vicepreşedintele Eugen Coifan în locul preşedintelui Joszef Birtalan, iar, conform unor surse din ANI, Coifan le-a solicitat în schimb lui Macovei şi Georgescu să o angajeze pe soţia sa în funcţia de director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul ANI.

În data de 2 iulie 2007 Horia Georgescu a fost angajat consilier al ministrului Justiţiei, fără să aibă nicio vechime în profesii juridice, întrucât de abia în luna angajării a susţinut şi a trecut examenul de licenţă în drept. În data de 2 mai 2007 Horia Georgescu a fost angajat consilier al ministrului pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii, deşi activase mai puţin de trei ani în specialitatea studiilor economice, respectiv în perioada 15.05.2004- 01.03.2007, ca specialist în investigaţii financiare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În perioada în care a fost angajat la Ministerul Jusţiţiei, Horia Georgescu a fost desemnat reprezentantul acestui minister în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, iar în această calitate a fost implicat în retrocedările frauduloase pentru care a fost arestat, la solicitarea DNA, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 84 milioane de euro.

Culmea ironiei este că Horia Georgescu a fost angajat, fără respectarea condiţiilor legale şi fără efectuarea unor verificări minime privind integritatea sa, până şi în structura centrală a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA). Prin adresa Serviciului inspecţie din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie nr. 10/VI/1/27.01.2004, procurorul inspector şef Ioan Burlacu a constatat că Horia Georgescu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.11 alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.43/2002, care statua că în cadrul PNA pot fi numiţi, cu avizul ministerelor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii. Prin nota Serviciului specialişti din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie nr. 56/Sp/15.04.2004, şeful Serviciului, Ioan Burlacu, a constatat, după studierea CV-ului şi interviul susţinut de Horia Georgescu, în perioada respectivă director general la SC HBG CONSULTING SRL Braşov, că acesta îndeplineşte condiţiile de studii, vechime, cunoştinţe în domeniul financiar şi al spălării banilor, având disponibilitate pentru regimul de lucru, motiv pentru care a avizat favorabil propunerea de numire ca specialist. Ca urmare a solicitării adresate de Parchetul Naţional Anticorupţie, Agenţia Naţională pentru Intreprinderi Mici şi Mijlociii şi Coperaţie din cadrul Guvernului României a comunicat, prin adresa nr.281/CP/23.04.2004, avizul favorabil în legătură cu numirea lui Horia Georgescu în funcţia de specialist în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, conform dispoziţiilor art. 11 alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. Prin ordinul procurorului general al Parchetului General Anticorupţie, Horia Georgescu a fost numit în funcţia de specialist în cadrul acestei structuri de Parchet (nivel central), începând cu data de 15.05.2004.

Ori, la data respectivă, Horia Georgescu nu avea niciun an vechime în specialitatea studiilor economice şi deci nu putea avea înaltă calificare având în vedere că, potrivit CV-ului său a obţinut licenţa de economist în promoţia 2003, la Academia de Studii Economice din Bucureşti, după ce a urmat Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Braşov, în perioada 1999-2003. Pe de altă parte, studiile superioare ale lui Horia Georgescu nu sunt certe, având în vedere că fratele său Sorin Georgescu a declarat, în cursul acestui an, că nu are ştiintă că fratele său a urmat şi ar fi absolvit vreo facultate şi că şi-ar fi cumpărat adeverinţele de absolvire şi diplomele de licenţă. Aceste acuzaţii sunt plauzibile având în vedere că Universitatea Hyperion din Bucureşti a devenit cunoscută drept o fabrică de diplome, iar la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Braşov era preşedinte al consiliului de administraţie tatăl său Marian Georgescu (fost gardian şi comandant al Penitenciarului Codlea în timpul regimului comunist). Fratele lui Horia Georgescu îl acuza pe acesta şi de faptul că ar fi oferit o mită de 18.000 de euro pentru a fi angajat specialist la Parchetul Naţional Anticorupţie, care ar fi fost remisă unei persoane cu o funcţie importantă.

Dacă PNA şi SRI ar fi efectuat verificări minimale şi corecte ar fi constatat că Horia Georgescu nu îndeplinea nici condiţiile de competenţă şi vechime nici condiţiile de integritate pentru a ocupa funcţia de specialist anticorupţie. Mai ales că, până la data respectivă, o altă instituţie informativă semnalase faptul că, în perioada 2000-2004, în calitate de asociat şi administrator în şase societaţi comerciale din Braşov (oraşul său de baştină), Horia Georgescu a fost implicat în săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi de spălare de bani în formă continuată, prin asocierea într-un grup infracţional organizat cu membri şi cu apropiaţi ai familiei sale, în urma cărora a obţinut un beneficiu estimat la 350 000 euro. Revenind la criteriile de angajare la PNA, se poate spune că Horia Georgescu avea cunoştinţe şi era specialist în domeniul spălării banilor, dar de partea cealaltă a baricadei, ca infractor. Cert este că sesizarea privind antecedentele penale ale lui Horia Georgescu nu a ajuns sau nu a fost luat în seamă de instituţiile abilitate, fapt ce i-a permis acestuia să acceadă în PNA şi apoi în ANI.

SRI şi DNA au avut o atitudine suspect de concesivă faţă de Horia Georgescu până la arestarea sa în 2015. Pe de o parte, SRI nu a semnalat implicarea sa în săvârşirea unor infracţiuni grave de evaziune fiscală şi spălare de bani şi nici legăturile sale cu medii interlope din Braşov, inclusiv cu traficanţi şi consumatori de droguri. Pe de altă parte, SRI l-a sprijinit în ridicarea unui soclu intelectual, oploşindu-l cu un masterat la Colegiul Naţional de Informaţii în 2009 şi admiţându-l la doctorat la Academia Naţională de Informaţii în 2010. Dacă nu ar fi fost arestat în primăvară, Horia Georgescu ar fi devenit doctor în ştiinţe militare şi informaţii, sub cupola SRI, în vara acestui an.

DNA a fost concesiv faţă de Horia Georgescu şi prin modul în care a soluţionat dosarele penale în care acesta a fost cercetat pentru fapte de corupţie, în perioada în care a deţinut funcţia de preşedinte al ANI. Astfel, cu supervizarea fostului procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei, Lucian Papici, Horia Georgescu a beneficiat de soluţii de neîncepere a urmăririi penale atât în dosarul nr. 200/P/2012, în care a fost cercetat, împreună cu Cătălin Macovei, pentru luare de mită ( referitor la atribuirea a unor licitaţii) şi pentru abuz în serviciu ( referitor la un prejudiciu de 508.713 lei constatat de Curtea de Conturi, care a fost cauzat ANI în primul an de activitate), cât şi în dosarul nr. 229/P/2013, în care a fost cercetat pentru dare de mită ( referitor la suma de 18 000 euro pe care a oferit-o în vederea angajării sale la PNA). De asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au acoperit angajarea sa la ANI în baza unei adeverinţe false, prin emiterea de soluţii de netrimitere în judecată în dosarele în care Horia Georgescu şi Cătălin Macovei au fost cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals (10962/P/2009 şi 388/P/2013).

O atitudine deosebit de concesivă faţă de Horia Georgescu a avut şi Consiliul Naţional de Integritate, organismul care supervizează activitatea ANI, începând cu validarea sa în funcţia de preşedinte al Agenţiei în martie 2012, când nu a luat act de inadvertenţele din CV-ul său şi de faptul că era cercetat în mai multe dosare penale. Iar, în perioada 2013-2014, Consiliul Naţional de Integritate nu a luat în seamă sesizările care i-au fost adresate, inclusiv de către membri ai Senatului, cu privire la o serie de nelegalităţi imputate preşedintelui Horia Georgescu: 1. angajarea la ANI în baza unei adeverinţe false; 2. aflarea în starea de incompatibilitate, întrucât a deţinut calitatea de administrator la o societate comercială (SC Outlook SRL Braşov) până în data de 12 noiembrie 2013; 3. anchetarea pentru dare de mită, în dosarul DNA nr.229/P/2013, şi pentru complicitate la fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu, în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nr. 388/P/2013; 4. dobândirea dubioasă a mai multor bunuri imobiliare (două vile, două aparatamente, un teren) şi mobiliare (autoturisme de teren, ceasuri de lux); 5. suspiciunea că ar fi avut calitatea de ofiţer acoperit al SRI. Din păcate, şi Senatul l-a validat în pripă în funcţia de preşedinte al ANI în şedinta de plen din 2 aprilie 2012, întrucât începuse să intre şi sub pielea fostului premier şi preşedinte al PSD, Victor Ponta, după ce ani la rând fusese sluga credincioasă a fostului ex-preşedinte Traian Băsescu.

Astfel, datorită concesivităţii sau neglijenţei anumitor instituţii ale statului şi cu concursul unor factori politici, o puşlama ca Horia Georgescu a ajuns în fruntea unei instituţii cheie în lupta pentru integritatea clasei politice, administraţiei publice şi justiţiei din România. Un astfel de individ a ajuns să fie proslăvit nu numai de fostul preşedinte Traian Băsescu şi de presa aservită acestuia, ci şi de ambasadorii unor state occidentale importante (SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda). Culmea grotescului, cu câteva luni înainte de arestarea sa, Horia Georgescu a fost invitat şi primit, în semn de recunoaştere a calităţilor şi meritelor sale, la Departamentul Justiţiei şi la Departamentul de Stat de la Washington.

Anumite semne de întrebare ridică şi CV-ul şi cariera profesională a câştigătorului recentului concurs pentru funcţia de preşedinte al ANI. Bogdan Stan a câştigat concursul pentru această funcţie la vârsta de 34 de ani, după 7 ani de carieră în Agenţie. Stan are studii superioare juridice, dar nu a absolvit una din facultăţile titrate de drept, urmând o facultate de drept din cadrul unei universităţii particulare (Titu Maiorescu) din Bucureşti. Când a fost angajat la ANI (decembrie 2007), nu avea nici un an vechime în specialitatea studiilor juridice, activând ca avocat în perioada ianuarie-decembrie 2007, după ce obţinuse licenţa în drept în 2005. La început a fost angajat consilier personal al fostului preşedinte Cătălin Macovei, care l-a promovat rapid în următoarele funcţii: inspector de integritate (în iunie 2008), şef serviciu (în iulie 2009) şi director al Direcţiei Generale a Inspecţiei de Integritate (în iunie 2011). Este de reţinut că, potrivit raportului susmenţionat al Curţii de Conturi, cabinetul preşedintelui ANI a fost organizat în 2008 cu încălcarea prevederilor legale, numărul de personal din cadrul acestui cabinet fiind depăşit cu un post de consilier personal. Timp de trei ani, respectiv din aprilie 2012 până în martie 2015, a fost mâna dreaptă a preşedintelui Horia Georgescu, deţinînd funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei, în care s-a remarcat drept un emul credincios al acestuia. L-a copiat pe Georgescu inclusiv în CV, unde, probabil pentru a impresiona şi pentru a intimida, a consemnat ca şi acesta: "Studii postuniversitare/Diplomă de absolvire/Securitate Naţională/Serviciul Român de Informaţii - Academia Naţională de Informaţii - Colegiul Naţional de Informaţii". În mod normal ar fi trebuit să fie consemnat doar Colegiul Naţional de Informaţii întrucât nu a absolvit studii postuniversitare la Serviciul Român de Informaţii. Orişicum, Bogdan Stan va trebui să clarifice legătura sa cu Serviciul Român de Informaţii, cu atât mai mult cu cât există supoziţii că ar avea o relaţie apropiată de rudenie cu generalul (r) Mihai Stan, care a fost primul prim-adjunct al directorului SRI, în perioada în care acest serviciu era condus de profesorul Virgil Măgureanu".