Senatul a adoptat, luni, Proiectul de lege 408/2017 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, păstrând articolul referitor la o scutire de impozit pentru operaţiunile petroliere offshore, dar şi ca sumele percepute până acum de la operatori să fie restituite sub formă de credit fiscal.
Proiectul va merge acum, în Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Proiectul de lege arată, la articolul 18, că "prevederile Ordonanţei Guvernului 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 261/2013, cu modificările ulterioare, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoarea prezentei legi".
De asemenea, articolul 19 precizează că, "în situaţia în care titularii acordurilor petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoarea prezentei legi sunt obligaţi să plătească orice sume percepute de autorităţile publice în plus faţă de sumele care ar fi fost datorate în conformitate cu prezenta lege, aceştia vor fi îndreptăţiţi la un credit fiscal integral calculat anual pentru sumele suplimentare achitate; creditul fiscal va fi acordat sub forma unui drept de restituire la nivelul cheltuielilor sau costurilor pe care titularul le are prin plata sumelor suplimentare prevăzute în prezentul alineat".
OUG 7/2013 a introdus o suprataxă de 60% pe veniturile suplimentare obţinute din dereglementarea preţurilor gazelor. Ordonanţa a fost aprobată de Camera Deputaţilor, la finalul anului trecut, impozitul prevăzut fiind fie de 60%, fie de 80%.
OUG 6/2013 a prevăzut un impozit de 0,5% asupra veniturilor obţinute de operatorii economici care desfăşoară activităţi precum exploatarea forestieră, extracţia cărbunelui superior, extracţia cărbunelui inferior, extracţia petrolului brut, extracţia minereurilor feroase, extracţia minereurilor de uraniu şi toriu, extracţia altor minereuri metalifere neferoase, care au activităţi extractive, dar a căror activitate principală nu corespunde codurilor CAEN.
Unele voci au susţinut că, la prima vedere, prevederile par discriminatorii faţă de operaţiunile onshore.
Potrivit unor surse din piaţă, producţia de gaze offshore a fost de 686.250 mii mc, în primul semestru din 2017, iar onshore, de 4,74 milioane mc. De asemenea, producţia de ţiţei offshore a fost de 122.496 tone, în primele şase luni de anul trecut, iar onshore 1,64 milioane tone.
Eliminarea suprataxării pentru producătorii de gaze a fost solicitată public, anul trecut, de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).
Guvernul a motivat menţinerea suprataxării, după liberalizarea pieţei gazelor de la 1 aprilie 2017, prin necesitatea menţinerii încasărilor bugetare. Atunci, Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al direcţiei de privatizare din Ministerul Energiei, spunea că liberalizarea este o minciună, atât timp cât nu se renunţă şi la supraimpozitare. Domnia sa estima că renunţarea la această taxă s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul de stat de peste 850 milioane lei, anual.
Unii analişti susţin că proiectul de lege este favorabil în special Petrom, având în vedere proiectul din Marea Neagră. OMV Petrom şi ExxonMobil trebuie să ia o decizie privind investiţiile în proiectul de gaze dezvoltat în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Primele estimări arată că în acest perimetru ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.
În perimetrul Neptun din Marea Neagră, cele două companii au investit peste 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent.
1. O poveste
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 15.02.2018, 16:05)
foarte, foarte incurcata.
Intrebarea esentiala este: pina la urma noi, romanii, detinatorii si proprietarii acestor resurse naturale, ne alegem?
Toti fac, toti dreg, investesc miliarde de euro, si noi raminem saracii Europei.
Chiar ca in tot festivalul asta de declaratii ceva este adinc anormal .