SENATORII DIN COMISIILE ECONOMICĂ ŞI DE BUGET AU VOTAT: Formula care înlocuieşte ROBOR - şi pentru creditele în derulare

Noua formulă care înlocuieşte ROBOR în calculul dobânzilor la creditele în lei va fi aplicată şi împrumuturilor în derulare, dacă amendamentul depus de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir la OUG 114 va trece de Camera Deputaţilor. Deocamdată, acesta a fost votat, ieri, de Comisia economică şi de cea pentru buget din Senat, după cum a anunţat par­lamentarul.

În condiţiile în care noua reglementare va primi aviz şi din partea forului decizional, ea se va aplica tuturor contractelor începând cu data de 2 mai 2019.

Preşedintele Comisiei Economice, Daniel Zamfir, a declarat: "O modificare foarte importantă la care am ţinut foarte tare. Am stabilit şi am votat în Comisia Economică ca noul indice al ROBOR-ului, acela bazat pe tranzacţii, acesta real, să se aplice şi contractelor în derulare...Sigur, băncile se opun. E vorba de a face dreptate până la capăt în sensul că, constatând că indicele ROBOR, cel care a funcţionat până acum, era folosit în funcţie de cotaţii, adică era unul, am spus noi, incorect calculat, şi am sesizat Guvernul Româ­niei şi Banca Naţională să schimbe procedura de calcul. Ea s-a schimbat, numai că s-a făcut dreptate pe jumătate şi anume noul indice ROBOR urmea­ză se să aplice creditelor de pe 2 mai încolo. Or, prin acest amendament noi am stabilit că şi creditelor în derulare trebuie să li se aplice noul indice, întrucât am crea o discriminare faţă de cei care au astăzi contracte în derulare. Este nefiresc să existe doi indici la care să se refere ratele românilor - unul calculat incorect şi unul calculat corect pe bază de tranzacţii. Ca atare, toţi beneficiarii de credite în lei şi cele care sunt în derulare şi cele viitoare vor beneficia de calculul noului indice în baza tranzacţiilor de pe piaţă".

Întrebat despre problema ridicată de bănci, conform căreia prin aplicarea noului indice nu se garantează rate mai mici, Zamfir a răspuns că este "o nouă perdea de fum pe care o aruncă băncile": "Este foarte greu de crezut, dacă nu imposibil, să ne imaginăm că indicele pe tranzacţii va fi deasupra celui pe cotaţii, pentru că o analiză pe ultimii zece ani arată că indicele pe tranzacţii a fost între 0,3 şi 3 puncte procentuale mai mic decât cel pe cotaţii. Este firesc să fie aşa".

Senatorul PSD Viorel Arcaş a precizat, citat de Agerpres: "Nu se consideră retroactivitate. Am stabilit clar că nu există. Problema era dacă ştim că într-adevăr va fi o scădere, se menţine costul creditului sau va fi mai mare".

Potrivit modificărilor aduse în Comisia Economică, instituţiile de credit au obligaţia ca în decurs de 60 de zile să adapteze contractul conform noilor dispoziţii legale. După expirarea termenului, prin notificarea debitorului, efectele contractului sunt suspendate de drept până la momentul adaptării contractului.

Formula de calcul în care noul indicator înlocuieşte indicele ROBOR nu aduce, însă, schimbări majore în ceea ce priveşte sumele pe care clienţii băncilor ar urma să le achite pentru rate, sus­ţine analistul economic Dragoş Cabat.

Domnia sa ne-a declarat, recent: "Nu este nicio mare schimbare. În primul rând, rata va fi mai volatilă pentru că este stabilită în funcţie de tranzacţiile care se vor face, efectiv, pe piaţa interbancară, fiind o medie ponderată cu volumele de tranzacţionare. Cel mai mult se tranzacţionează la dobânzile overnight, la o zi şi la o săptămână şi abia după, mult mai puţin, cele la trei, şase, nouă luni sau un an. Dobânzile la termen scurt sunt mult mai volatile, ele scad în funcţie de câtă lichiditate este pe piaţă şi de mulţi alţi factori, astfel că uneori vor fi peste nivelul clasicului indice ROBOR, iar alteori vor fi sub pragul acestuia - faţă de 3,2%, noul indice poate să fie 3,1% sau poate să ajungă la 3,4%, adică 10-15 lei în plus sau în minus. Nu o să moară nimeni, nu o să plătească nimeni nici rate duble sau triple, dar nici la jumătate faţă de cât plăteau până acum".

În opinia analistului economic, faptul că noul indicator depinde foarte tare de lichiditatea din piaţă nu este de dorit, pentru că, în viitor, în cazul unui atac speculativ la leu, spre exemplu, Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să susţină moneda, iar unul dintre instrumentele prin care ar putea să facă acest lucru va fi prin retragerea lichidităţii de lei din piaţă, astfel încât să evite presiunea pe moneda naţională. Ca urmare, conform analistului, efectul imediat va fi acela că vor sări foarte tare dobânzile interbancare la termen scurt şi de aici şi volatilitatea.