Comisia juridică a Senatului ar fi trebuit, ieri, să finalizeze raportul cu privire la solicitare Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind ridicarea imunităţii preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu pentru a putea fi urmărit penal pentru fapte de corupţie.
Deşi cererea a fost trimisă de DNA încă din 7 noiembrie 2018, cei şapte senatori ai coaliţiei PSD-ALDE (din totalul de 11 membri ai comisiei) au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru ca să amâne cât mai mult luarea unei decizii. Chiar dacă, în cursul lunii martie 2019, Liviu Dragnea, preşedintele PSD le solicita să finalizeze raportul până la sfârşitul lunii respective.
Avizul comisiei nu a fost gata nici pe 2 aprilie şi nici ieri, când majoritatea PSD-ALDE a decis o nouă amânare, de o săptămână. Senatorii puterii consideră că este necesar ca procurorii DNA să vină să îşi susţină cererea în faţa membrilor comisiei juridice, iar dacă va fi nevoie, să dea şi explicaţii în legătură cu anumite chestiuni. Anunţul amânării cauzei a fost făcut de senatorul Robert Cazanciuc care a declarat: "După audierea domnului Tăriceanu şi după studierea materialelor puse la dispoziţie de avocatul acestuia, au apărut anumite chestiuni de clarificat din partea membrilor comisiei juridice şi din partea membrilor din Senat care au studiat dosarul. În acest context s-a pus problema dacă nu ar fi utilă cauzei ca cel care a făcut sesizarea, adică Parchetul, să susţină această sesizare cu întrebările care au rezultat din dezbaterile până acum. Colegii au invocat cel puţin două decizii ale CCR, una care spune că suntem titulari, ceea ce ştiam şi noi şi avem toată libertatea de a decide într-un fel sau altul, dar asta nu înseamnă că nu putem să chemăm pe cineva ca să clarifice anumite chestiuni, dacă s-a apreciat că ar fi utilă cauzei. (...) Invitarea Parchetului nu trebuie privită ca o acţiune politică, ci pur şi simplu o acţiune de susţinere a unei cereri. Cineva care face o cerere indiferent de natura ei este evident să vină să o susţină, să spună anumite chestiuni, cu atât mai mult cu cât noi suntem titularii acestei cereri de urmărire penală sau nu şi atunci e firesc să ne fie clarificate anumite lucruri dacă din material sunt contradicţii, mai ales că din păcate avem un material de 17.000 de pagini care nu a fost structurat, nu a fost aşezat aşa fel încât să permită un nespecialist să studieze şi să formeze o opinie".
Întrebat dacă au mai fost astfel de situaţii în care au fost chemaţi procurorii pentru a da explicaţii pentru astfel de cereri, Cazanciuc a precizat: "Nu este vorba despre a da explicaţii. Va susţine cererea. Nu ştiu, de când sunt aici, nu au mai fost".
Începând din luna decembrie a anului trecut, Biroul Permanent al Senatului a decis în mai multe rânduri prelungirea termenului pentru întocmirea raportului în cazul acestei cereri a DNA, pentru a le permite senatorilor studierea dosarului cauzei.
Călin Popescu-Tăriceanu a declarat, pe 4 aprilie, că le-a solicitat senatorilor din Comisia juridică să urgenteze elaborarea avizului în privinţa cererii DNA de începere a urmării penale în cazul său, menţionând că este dispus, în orice moment, să prezinte în plen punctul său de vedere.
Pe 7 noiembrie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu-Tăriceanu.
Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale necuvenite de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.
Comisia juridică trebuie să întocmeas-că un raport, care va fi transmis plenului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă solicitarea DNA.