SENATORUL SILVIA CIORNEI ÎŞI ÎNDREAPTĂ ATENŢIA SPRE SIF-URI Acţionari involuntari, acţiuni castrate

Cei peste nouă milioane de "acţionari involuntari" ai Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF) au intrat în atenţia senatorului Silvia Ciornei (fostul ministru al IMM-urilor din guvernarea Adrian Năstase) care s-a sesizat că un număr atît de mare de cetăţeni sînt lipsiţi de uzufructul acţiunilor pe care le deţin. Ca şi cînd acţiunile lor ar fi fost "castrate".

La momentul transformării celor cinci Fonduri ale Proprietăţii Private (FPP) în SIF-uri, cetăţenii care aveau dreptul să participe la Procesul de Privatizare în Masă (PPM) au devenit acţionari ai SIF-urilor printr-un mecanism automat. În perioada 1992-1996 în care deţinuserăm Carnete cu certificate de proprietate, noi, cetăţenii români, dobîndiserăm dreptul la dividendele FPP-urilor. Dar împărţirea acestor dividende fusese, practic, imposibilă, deoarece luate individual, nu acopereau costurile de distribuire.

De aceea, FPP-urile au apelat la o soluţie elegantă pentru acel moment, convertind dividendele în acţiuni, astfel că fiecare SIF a adăugat aproximativ 10 milioa-ne de noi acţionari.

Din păcate, soluţia de atunci nu a făcut decît să rostogoleas-că problema pentru mai tîrziu, ba chiar să o complice. Astăzi, SIF-urile nu numai că nu pot să distribuie dividendele aferente acţionarilor adăugaţi automat, dar aceia nici nu-şi pot vinde acţiunile, deoarece, individual, sînt prea puţine ca să justifice costurile unei tranzacţii.

Senatorul Silvia Ciornei afirmă, pe bună dreptate, că majoritatea "acţionarilor involuntari" habar n-au că sînt acţionari la SIF-uri. Pentru protecţia drepturilor lor, doamna Ciornei prefigurează un proiect de lege.

Dar, chiar dacă intenţia sa este bună, proiectul este păcătos. Senatorul gîndeşte că ar putea deroga de la Legea 31/1990, dînd dreptul Consiliilor de administrare ale SIF-urilor să adopte măsuri de competenţa Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA). Ar urma ca "acţionarii involuntari" să fie obligaţi fie să mai cumpere acţiuni (dacă vor să-şi păstreze calitatea de acţionar SIF), fie să le cedeze SIF-urilor, contra unor răscumpărări plătibile pe parcursul a trei ani.

Proiectul păcătuieşte pentru că utilizează forţa contra proprietăţii cetăţeanului, ceea ce este neconstituţional. El este cu atît mai păcătos, cu cît vrea să forţeze în domeniul pieţei de capital - un instrument inventat spre folosul investitorilor, iar nu spre folosul instituţiilor de piaţă.

În realitate, piaţa de capital este un mecanism complex, care, folosit cu inventivitate, furnizează soluţii oricărei probleme (inclusiv acesteia) fără intervenţii administrative. Ştim, cu certitudine, că astfel de soluţii există.

Dar, altfel, demersul senatorului Silvia Ciornei este corect; într-adevăr, necazul "acţiunilor castrate" a zece milioane de "acţionari involuntari" se cere rezolvat, după atîţia ani.

• Aproape 10 milioane de acţionari la SIF-uri

Numărul celor care au primit Cupoane de privatizare ("Cupoane - Văcăroiu") depăşeşte 17 milioane de cetăţeni. Numărul celor care au primit Carnete cu Certificate de proprietate a fost de peste 14 milioane de cetăţeni. Circa 4 milioa-ne dintre aceste Carnete au fost folosite la privatizările de dinaintea PPM (a avut loc un program pilot de privatizare a trei societăţi, în 1993, şi un program de privatizare a 226 de societăţi, în primăvara anului 1995).

Din cei aproximativ 10 milioane de cetăţeni rămaşi în posesia Carnetelor cu certificate de proprietate, numai 9,6 milioane au subscris în cadrul PPM de la cumpăna anilor 1995-1996.

Aceştia sînt cetăţenii care au devenit "acţionari involuntari" ai SIF-urilor, prin efectul Legii 133/1996, care, la articolul nr.4, a prevăzut că sînt cei îndreptăţiţi să beneficieze de profiturile înregistrate între 1992 şi 1996 de FPP-uri.

• Cîte "acţiuni castrate" au distribuit SIF-urile

Profiturile FPP-urilor între anii 1992-1996 însumau, aproximativ: 110 miliarde ROL la FPP1 - Banat Crişana, 78 de miliarde la FPP2 - Moldova, 100 de miliarde la FPP3 - Transilvania, 225 de miliarde la FPP4 - Muntenia şi 90 de miliarde la FPP5 - Oltenia. Ca să rezolve distribuirea acestora, autorităţile le-au convertit în acţiuni ale SIF-urilor, astfel că aproximativ 9,6 milioane de cetăţeni au primit cîte: 6 acţiuni la SIF - Banat Crişana, 5 acţiuni la SIF - Moldova, 8 acţiuni la SIF - Transilvania, 23 de acţiuni la SIF - Muntenia şi 10 acţiuni la SIF - Oltenia. Acestea sînt aşa-zisele "acţiuni castrate", numite astfel pentru că dreptul la dividend pe care îl conferă este pur teoretic, fiind imposibil de respectat, practic.

Ulterior, SIF Muntenia a continuat să convertească în acţiuni dividendele aferente acestor 23 de acţiuni alocate prin efectul legii, în timp ce celelalte patru SIF-uri au depozitat dividendele în forma lor bănească. De aceea, numărul acţiunilor aşa-zis "castrate" la SIF Muntenia a crescut de la nivelul iniţial de 23, la 48.

În jurul banilor reprezentînd dividende nedistribuite de la celelalte SIF-uri s-a născut o controversă juridică, deoarece unii specialişti susţin că, întrucît au trecut trei ani de la neridicarea lor, aceste datorii ale SIF-urilor către acţionari s-ar prescrie şi s-ar şterge.

În opinia noastră, chiar dacă legea ar permite prescrierea acestor datorii, nu ar fi deloc corect ca ele să fie şterse.

Mai întîi, pentru că acţionarii nu au nici o vină că nu au putut (şi în mare parte, nici n-au ştiut) să-şi ridice dividendele. Şi apoi, pentru că, între cele cinci SIF-uri, s-ar crea o discriminare defavorabilă pentru SIF Muntenia.

• Legea avansează o soluţie utopică

Cu bună intenţie să rezolve situaţia "acţionarilor involuntari" de la SIF-uri, autorităţile au emis, anul trecut, Legea nr.297, care prevede ca SIF-urile să le răscumpere acţiunile printr-o ofertă publică şi ulterior, după ce vor fi anulat acţiunile răscumpărate, să-şi diminueze capitalurile cu echivalentul valorii acestor tranzacţii. Deşi, teoretic, aceasta este o schemă corectă, totuşi ea nu poate fi aplicată practic fără decapitalizarea severă a SIF-urilor (mai ales a SIF-Muntenia). De exemplu, dacă ar aplica această lege, SIF-Muntenia ar trebui să răscumpere "acţiuni castrate" de 132 milioane de euro (socotind la valoarea pieţei). Dar întreaga SIF-Mun-tenia, la valoarea de piaţă, face 296 de milioane de euro, constînd în participaţii la fabrici şi uzine, nicidecum în cash. Ca să-şi onoreze obligaţiile, SIF-Muntenia ar trebui să-şi lichideze aproape jumătate din activ, ceea ce nu ar fi posibil (chiar dacă ar dori-o), pentru că nu şi-ar găsi cumpărători. Ba, chiar, ca într-un cerc vicios, dacă s-ar încumeta totuşi să se lichideze, atunci valoarea de piaţă a acţiunilor SIF-Muntenia s-ar duce de rîpă, iar răscumpărările i-ar urma cotaţia, astfel că "acţionarii involuntari" s-ar alege cu praful de pe tobă. În schimb, SIF-ul ar da faliment, şi toate astea, degeaba.