Senatul a aprobat propunerea legislativă privind managementul privat al întreprinderilor publice

Senatul a adoptat, ieri, propunerea legislativă privind managementul privat al întreprinderilor publice, cu câteva zeci de amendamente propuse de comisii, stabilind că procentul de participare la profitul net al managerului privat nu va putea depăşi 3,2% din valoarea absolută a profitului net, potrivit Mediafax.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 66 de voturi "pentru", şapte abţineri şi 23 de voturi "împotrivă", propunerea legis-lativă care prevede posibilitatea ca întreprinderile publice să încheie contracte de management privat cu persoane fizice sau juridice, singure sau în asociere, pentru administrarea funcţiilor de planificare, organizare, coordonare, control şi execuţie.

La propunerea Comisiei pentru administraţie, sesizată pe fond, senatorii au acceptat câteva zeci de amendamente.

Potrivit proiectului, administrarea întreprinderilor publice de către un manager privat ar urma să se facă pe baza unor obiective şi criterii de performanţă cuantificabile, aprobate de AVAS, respectiv de ministerul de resort sau de autoritatea administraţiei publice locale, după caz, în schimbul unor indemnizaţii şi cotă din profitul net.

În textul adoptat de Senat se arată că procentul de participare la profitul net al managerului privat nu va putea depăşi 3,2 la sută din valoarea absolută a profitului net, chiar dacă din formula de calcul rezultă o valoare mai mare.

În cazul primului contract de management privat, procentul de participare se negociază pornind de la o valoare minim recomandată de 0,25 la sută, în funcţie de criteriile de performanţă pe care managerul privat şi le asumă pentru primul an de management.

Managerul privat va fi plătit prin participarea la profitul net al întreprinderii publice numai dacă în anul financiar încheiat rata profitului net este mai mare decât cea realizată în anul precedent, dacă această rată este cel puţin egală cu cea cuprinsă în criteriile de performanţă.

Iniţiatorii mai propun ca managerii privaţi să fie selectaţi, în urma unui concurs, de către o comisie alcătuită din reprezentanţi ai acţionarilor sau asociaţilor constituită prin decizia adunării generale a ac-ţionarilor întreprinderii.

Candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai unor cursuri organizate de instituţii în domeniul administrării şi/sau să aibă experienţă managerială într-o societate comercială. De asemenea, candidaţii vor fi testaţi de către o societate de consultanţă, selectată de autoritatea publică tutelară, privind "aptitudinile legate de pro-cesul decizional, precum şi cunoştinţele în domeniul relaţiilor economice".

Senatul a adoptat un amendament care stabileşte că, prin excepţie, prevederile acestei legi nu se vor aplica întreprinderilor publice aflate în derularea unui proces de privatizare.

De asemenea, senatorii şi-au însuşit şi amendamentul care prevede că, pentru întreprinderile publice care în ultimii trei ani au avut bilanţuri pozitive, cu profituri nete mai mari de 25 la sută din cifra de afaceri anuală, aceste reglementări se aplică numai în baza unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor privind necesitatea selecţiei unui management privat.

În proiectul de act normativ se arată că scopul acestei măsuri este asigurarea unui management privat al întreprinderilor publice, în condiţii de eficienţă, de reducere a arieratelor, a pierderilor şi a subvenţiilor, precum şi de asigurare a unui profit din exploatare.

Iniţiativa legislativă este semnată de senatorii Ion Ariton, Vasile Blaga, Anca Boagiu, Ion Ruşeţ, Sorin Fodoreanu, Augustin Humelnicu, Dumitru Oprea (PDL), Cezar Măgureanu, Iulian Bădescu, Serioja Chivu, Ovidius Mărcuţianu (UNPR), Gheorghe Marcu şi Gavril Mîrza (PSD), Emilian Frâncu şi Liviu Titus Paşca (PNL) şi Gyorgy Frunda (UDMR).