Senatul a votat unul dintre proiectele comisiei Iordache

Modificarea Codului de Procedură Penală a trecut de Senat cu 74 de voturi pentru şi 28 împotrivă. Aleşii din camera superioară a Parlamentului României au validat modificările stabilite de Comisia Iordache, în ciuda amendamentelor depuse de reprezentanţii opoziţiei şi a îngrijorărilor exprimate de Comisia de la Veneţia şi de GRECO.

După votul de miercuri, legea adoptată de Senat va merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Cum au decurs însă dezbaterile de miercuri din Senat privitoare la Codul de Procedură Penală?

În afara dezbaterilor generale cu privire la această lege - 239/2018 - un singur amendament din cele 165 depuse de opoziţia parlamentară şi respinse în Comisia Iordache a fost suţinut în plenul Senatului, dar a căzut şi acesta la vot.

Proiectul legislativ nu a fost susţinut în plen de iniţiator, care a lipsit de la şedinţa de miercuri, dar a primit aviz pozitiv din partea Guvernului Româ­niei, prin vocea reprezentantului Ministerului Justiţiei.

Gruprurile PSD, ALDE şi UDMR din Senat şi-au exprimat de la începutul dezbaterilor intenţia de a vota modificările propuse la Codul de Procedură Penală, susţinând că procedura a fost democratică, bazată pe dezbateri şi că modificarea nu se face prin ordonanţe de urgenţă sau prin asumare ca pe vremea miniştrilor de justiţie Monica Macovei şi Raluca Prună, când au fost schimbate prin actele guvernului, de fiecare dată, peste o sută de articole din legislaţia din domeniu.

• Gorghiu: Procurorii, la ordinul lui Dragnea

Singura voce din partea opoziţiei parlamentare care s-a făcut auzită mai tăios cu acest prilej a aparţinut senatorului PNL Alina Gorghiu. Ea a susţinut că dezbaterile din Comisia Iordache nu s-au rezumat la transpunerea directivei europene privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie. Conform lui Gorghiu, membrii PSD şi ALDE din cadrul comisiei au făcut tot ce se poate "ca să se vorbească despre infractori, despre Dragnea, despre orice altceva decât despre întărirea sistemului juridic din România."

Senatorul liberal a susţinut că efectele acestei legi nu au fost analizate pe baza unui studiu de impact şi că aplicarea ei va genera un blocaj a activităţii din justiţie.

"Obiectivul acestei legislaţii penale este unul singur: să aduceţi procurorii la ordine la sediul din Kiseleff, la domnul Dragnea. Dacă până acum politica penală avea în centru victima infracţiunii, de azi înainte va avea în centru infractorul. Politica penală va vorbi de azi înainte des­pre infractor şi numai despre el", a concluzionat Alin Gorghiu, care a mai spus că PNL doreşte evaluarea Comisiei de la Veneţia pe Codul de Procedură Penală şi pe Codul Penal, aşa cum au ieşit ele din Comisia Iordache.

Senatorii USR s-au declarat nemulţumiţi de modificările aduse printre care au enumerat şi faptul că fostele soţii şi amantele infractorilor nu vor mai putea fi audiate în calitate de martor în dosarele penale.

"Această lege include câteva amendamente care au fost gândite şi redactate pentru uzul unor persoane. Amendamentul Dragnea - revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când a intervenit neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei. Amendamentul TELDRUM - convorbirile, comunicările sau conversaţiile înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Amendamentul Tăriceanu - instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului. Amendamentul Iordache - care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii", a afirmat Vlad Alexandrescu, senator din partea USR.

El a susţinut că PSD a marcat miercuri, 13 iunie, 28 de ani de la mineriada din 1990 "oferindu-le haiducilor din partid libertatea de a nu fi traşi la răspundere penală în justiţie."

• Modificări în favoarea suspecţilor

Dar ce aduc nou modificările Codului de Procedură Penală aprobate de Senatul României?

Sintagma "suspiciune rezonabilă" a fost înlocuită cu sintagma "indicii temeinice", iar modalităţile şi posibilităţile de realizare a interceptărilor au fost drastic restrânse.

Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.

Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă în acest timp procurorii nu reuşesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat.

Liberarea condiţionată poate fi cerută din şase în şase luni, faţă de intervalul minim de un an cât trebuie să treacă acum între solicitări.

Conform articolului 453 alineatul 1 revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când intervine neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei şi când un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză (amendament PSD).

Totodată, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul aces­tor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate.

Conform art. 421 alin. 2, instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe noi, care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.

Art. 92, alin.2 prevede că suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea aces­tuia. În cazul în care martorii sau subiecţii procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală, cât şi de judecată.

Conform art. 103, alin (2), condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită din toate probele administrate.

Alin. 4 al aceluiaşi articol prevede: condamnarea, renunţarea în aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Nu se poate dis­pune extinderea procesului penal în faza de judecată pentru alte fapte sau circumstanţe decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Schimbarea încadrării juridice poate fi dispusă numai în cazul în care situaţia de fapt poate primi o altă încadrare juridică decât cea reţinută în actul de trimitere în judecată.

Art. 106, alin (1'): Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, între acestea intervenind un interval de 12 ore.

Conform art. 143, alin (4'), convorbirile, comunicările sau conversaţiile înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.